Stres și Efectele Sale

Stres

• Stresul este răspunsul nespecific al organismului la solicitări externe.
• Eustresul este stres pozitiv, care stimulează capacitățile adaptative.
• Distresul este stresul negativ, cauzat de expunere prelungită și blocării răspunsului adaptativ.
• Stresul devine distres atunci când este prelungit, frecvent sau când refacerea după expunere este diminuată, ducând la afecțiuni psihosomatice.
• Factori stresanți: zgomotul, aglomerația, evenimente majore din viață, stresul profesional. Zgomotul poate duce la creșterea agresivității și scăderea concentrației.
• Reacția la stres: modificări neurochimice (creșterea adrenalinei și noradrenalinei), modificări ale sistemului nervos. Reacția are 3 faze: alarmă, rezistență și epuizare.

Factori stresanți

• Factori stresanți pot fi evenimente de viață, cum a deprecierea sau pierderea unei persoane dragi.
• Stresul profesional poate să fie generat de responsabilități mari, riscuri ridicate sau sarcini multiple.
• Stresul poate să fie agravat prin zgomot și aglomerație.
• Efectele stresului pot crește timpul de reacție și pot reduce acuratețea la sarcini cognitive.

Reacția la stres

• Reacția la stres include modificări ale nivelului de neurotransmițători, cum ar fi creşterea adrenalinei şi noradrenalinei.
• Reacția la stres implica și modificări ale sistemului nervos, cum ar fi supraactivarea sistemului nervos simpatic.

Mecanisme de apărare

• Raţionalizarea: individul caută justificări logice pentru comportamentele sale.
• Proiecţia: individul atribuie altora propriile sale trăsături sau sentimente negative.
• Intelectualizarea: separarea reacției emoționale de ceea ce se întâmplă din punct de vedere intelectual.
• Represia: eliminarea din conștiință a ideilor sau sentimentelor nedorite.
• Reacția inversă: subiectul se comportă în mod opus față de impulsurile pe care le are.

Deprinderi senzorio-motorii

• Deprinderile sunt componente automatizate ale activităților, consolidate prin exercițiu.
• Ele se desfășoară fără control conștient.
• Începe ca o acțiune conștientă, dar prin exercițiu devine automată, obținând viteză, precizie și dexteritate.

Personalitate

• Personalitatea este ansamblul trăsăturilor psihice ale unui individ.
• Include cogniții, afectivitate și funcționalitate interpersonală.
• Se diferențiază după vârsta de 18 ani.
• Există 3 grupe principale: grup A- ciudați și excentrici, grup B-dramatici, instabili și impulsivi, grup C-fricoși.
• Tulburările de personalitate sunt variații extreme, dar nu maladii.

Conceptul de personalitate

• Personalitatea este o caracteristică a individului formată dintr-o combinație de factori înnăscuți și de mediu.
• Este influențată de factori biologici, psihologici și sociali.
• Include trăsături de temperament, aptitudini și caracter.
• Temperamente: sângvin, flegmatic, coleric, melancolic.

Tipuri de pacienți

• Pacienții pot fi clasificați în funcție de modul în care reacționează la stres.
  • Pacienții dependenți sunt caracterizați prin dificultate de toleranță la stres și teama de a fi abandonați.
  • Pacienții solicitanți sunt preocupați de control și de perfecțiune.
  • Pacienții dramatici sunt caracterizați prin reacții emoționale exagerate.
  • Pacienții suspecți se simt vulnerabili și au un nivel scăzut de încredere.
  • Pacienții neajutorați sunt caracterizați prin reacții la stres de tip neajutorare şi prin solicitări repetate de ajutor.
  • Pacienții superiori se văd superiori și se așteaptă să fie admirați.
  • Pacienții introvertiți preferă singurătate.
  • Pacienții antisociali sunt impulsivi şi au dificultăți în conformitate cu normele sociale.

Aptitudini

• Aptitudinile sunt însuşiri psihice care asigură reuşita într-o anumită activitate.
• Sunt legate de uşurinţa de a învăţa cunoştinţe și deprinderi într-un domeniu.
• Aptitudinile pot fi clasificate ca aptitudini simple, complexe sau speciale, în funcție de complexitatea activității.

Caracterul

• Caracterul este modul în care o persoană se comportă în situații sociale și de muncă.
• Se formează de-a lungul vieții și este influențat de valori, atitudini și experiențe.
• Trăsături pozitive sunt: onestitate, competență, cinste etc.
• Trăsături negative includ: minciună, capriciu, încăpățânare.

Tulburări de personalitate

• Tulburările de personalitate sunt modele persistente si rigide de comportamente, gânduri și emoții care diferă de ceea ce este considerat normal în cultura respectivă.
• Aceste modele duc la dificultăți în relații, funcționare socială și profesională.
• Tulburările sunt clasificate în grupuri pentru a le facilita studiul şi tratarea. În general tulburările pot fi: paranoidăă, schizoidă, schizotipală, antisocială, histrionică, narcisică, evitantă, dependentă, obsesiv-compulsive.

Schizotipală

• Prezența unor idei, percepții sau comportamente ciudate şi anormale.
• Dificultăți în relațiile interpersonale.
• Simptome asemănătoare cu cele din schizofrenie (dar nu este la fel ca schizofrenia).

Antisocială

• Lipsa de respect pentru drepturile altora.
• Desconsiderare și încălcare a normelor sociale.
• Iresponsabilitate și lipsă de regret.

Histrionică

• Nevoie excesivă de aprobare.
• Comportamente teatrale şi dramatice..
• Labilitate emoțională și sugestibilitate.

Narcisică

• O autoevaluare exagerat de pozitivă..
• Nevoie mare de admirație.
• Lipsă de empatie.