Legislatie Parlamentara - Comisii si Grupuri

Bazele Constituţionale Ale Administraţiei Publice

• Scoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Administraţie Publică
• Cursul este predat de Asist.univ.dr. Dogeanu Ioana-Andreea
• Forma de învățământ: ID
• Anul: 2024

Parlamentul

• Conform art. 61 din Constituție, revizuită, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.
• Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
• Sistemul bicameral înseamnă dublă reprezentare.
• Parlamentul deține monopol legislativ, adică nicio altă autoritate publică nu poate emite norme juridice cu caracter de lege.
• Legea prevede delegarea legislativă, prin care guvernul emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență.
• Acest transfer de atribuții legislative este limitat și condiționat.

Parlament- evoluție

• Până în 2003, Parlamentul României funcționa ca un parlament bicameral, având regulile și funcționarea predefinite.
• Aceleași legitimități, atribuții, organizare și competențe stabilite.
• Comisii de mediere paritare. Format din 7 deputați și 7 senatori.
• După 2003, sistemul bicameral a fost eliminat pentru legile organice și ordinare, aplicându-se doar în cazurile legilor constituționale.
• Parlamentul României s-a transformat din bicameral practic în trei parlamente unicamerale.

Alegerea Camerelor

• Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, conform legii electorale.
• Cetățenii care aparțin minorităților naționale, care nu obțin un număr suficient de voturi în alegeri pentru a fi reprezentați, au dreptul la un singur loc de deputat în parlament, în condițiile legii electorale.
• Numărul deputaților și senatorilor se stabilește conform legi electorale, ținând cont de populația țării.
• 1 deputat la 70.000 locuitori, 1 senator la 160.000 locuitori.
• Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație.
• Condiții pentru candidați conform art. 37 din Constituție. Deputații trebuie să aibă vârsta de 23 de ani, iar senatorii vârsta de 33 de ani înainte de ziua alegerilor.
• Dreptul de a fi ales aparține cetățenilor cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 16, alin. 3.
• Funcțiile si demnitățile (civile sau militare), sunt eligibile cetățenilor români care au domiciliul în țară.
• Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii si alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
• Neutralitatea în exercitarea unor funcții publice.

Durata mandatului

• Camera Deputaților și Senatul sunt alese pe 4 ani, prelungindu-se de drept în stare de mobilizare, război, de asediu sau de urgență până la încetarea acestora .
• Alegerile pentru Camera Deputaților si Senatul au loc în 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea parlamentului.
• Parlamentul ales nou se întrunește la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
• Mandatul camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noul parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția si nu se pot adopta, modifica sau abroga legi organice.
• Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a parlamentului precedent își continuă procedura în noul parlament. Durata mandatului celor două Camere este identică.
• Nici una dintre camere nu poate fi dizolvată fără dizolvarea celeilalte.
• Data stabilită prin decret prezidențial pentru convocarea parlamentului nou-ales reprezintă data de la care începe termenul de 4 ani.
• Sfârșitul acestui mandat are loc la împlinirea termenului de 4 ani, respectiv la data întrunirii noului parlament.

Validarea mandatului

• Până la constituirea organismelor de conducere ale camerelor, lucrările lor sunt prezidate de cel mai vârstnic deputat sau senator.
• Sunt asistați de patru secretari desemnați, dintre cei mai tineri parlamentari.
• Fiecare cameră, alege o comisie din membri, pentru validarea mandatului.
• Comisia intocmeste un raport asupra deputaților din care face parte in acelasi termen de timp, si se va prezenta camerelor de deputați si senat.
• Validarea sau nevalidarea se face cu votul majorității deputaților si senatorilor.
• Camerele sunt legal constituite dupa validarea a două treimi din mandate.
• Invalidarea se propune pentru fraudă electorala sau pentru nerespectarea condițiilor constituționale si legale privind alegerea.

Organizarea Parlamentului

• Fiecare Cameră funcționează conform unui regulament propriu și resursele financiare sunt prevăzute în bugetele camerelor.
• Parlamentul se bucură de autonomie organizatorică și regulamentară, reflectând independența Camerei Deputaților și Senatului.
• În România există 3 regulamente parlamentare: regulamentul Camerei Deputaților, regulamentul Senatului și regulamentul ședințelor comune.
• Actele normative emise în baza Constituției reglementează organizarea si funcționarea camerelor.
• Decizia nr.601/2005 a Curții Constituționale și-a stabilit ca actele regulamentare ale parlamentului sunt acte juridice cu aplicare limitată si subordonate Constituției si legilor. Fiecare act este obligatoriu pentru sfera de activitate a Camerei respective.

Configurația politică a Camerelor

• Configurația politică a camerelor este exprimată prin grupurile parlamentare.
• Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, conform regulamentului fiecărei Camere.
• Acestea se constituie în fiecare cameră prin asocierea a cel puțin 10 deputați, respectiv 7 senatori, care candidează pe liste ale aceluiași partid, fie aceleiași formațiuni politice, fie ale unei alianțe sau alianțe electorale.
• Deputații care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputați neafiliați, sau se afiliază unui alt grup parlamentar.
• Deputații rămași neafiliați nu-și pot constitui un grup parlamentar.
• Grupurile parlamentare pot face propuneri privind candidații pentru funcția de președinte al Camerei, membri ai birourilor permanente, în limitele locurilor rezervate.
• Pot prezenta în fața Camerei, poziția grupului privind ordinea de zi și propuneri de amendamente în scris.

Comisiile parlamentare

• Fiecare Cameră și-și constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
• Camerele pot constitui comisii comune.
• Comisiile sunt organe de lucru ale Camerelor, înființate pentru îndeplinirea sarcinilor.
• Nu sunt organisme politice, ci organe care contribuie direct la exercitarea puterii.
• Din punctul de vedere al perioadei, comisiile pot fi permanente sau temporare.
• Din punctul de vedere al competenței, comisiile pot avea competență generală dintr-un anumit domeniu de activitate sau pot fi înființate ad hoc pentru examinarea unei anumite probleme.
• Comisiile permanente ale Camerei Deputaților și Senatul sunt formate din 11-41 de deputați/senatori, excludând comisia pentru regulament (care are un reprezentant pentru fiecare grup parlamentar).

Legislatura Parlamentului

• Conform art. 63 alin.1 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani.
• Durata mandatului este echivalentă cu legislătura camerelor.
• Legislatura începe pe data întrunirii legale a celor două Camere.
• Pentru asigurarea continuităţii procesului legislativ, proiectele de lege și propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul parlament.

Şedinţele Camerelor

• Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate, și uneori în ședințe comune.
• Ședințele adoptă un regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor. (ex: primirea mesajului președintelui României; aprobarea bugetului de stat)

Sesiunile Camerelor

• În cadrul unei legislaturi, activitatea parlamentară are loc în sesiuni, ceea ce reprezintă principală formă de lucru a parlamentului.
• Regimul sesiunii este caracterizat de principii de continuitate și simultaneitate.
• Sesiunea este o perioadă continuă.
• Posibilitatea de întrerupere a unei sesiuni este exclusă prin Constituție.
• Sesiunile pot fi ordinare și extraordinare. Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare anual pe an (februarie-iulie, septembrie-decembrie).
• Sesiuni extraordinare se convoacă la cererea președintelui, a biroului permanent al uneia dintre cele două Camere ori la cererea a unei treimi din deputați sau senatori.

Convocarea Parlamentului de drept

• Întrunirea de drept a parlamentului apare atunci când acesta nu este în sesiune ordinară sau extraordinară.
• Convocarea de drept are loc în caz de agresiune armată împotriva țării, declanșată de președintele României, sau în cazul stării de asediu sau urgență, convocarea fiind obligatorie. (Maxim 48 ore)

Convocarea obligatorie

• În cazuri extraordinare, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență.
• Ordonanțele intra în vigoare numai după depunerea și dezbaterea lor în Camera competentă și publicarea în Monitorul Oficial al României.
• Camerele, care nu sunt în sesiune, se convoacă obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.

Diferente

• Convocarea de drept și cea obligatorie nu necesită exprimarea unui act de voință inițiatic.

Funcțiile Parlamentului

• Funcția legislativă, de informare, de control parlamentar, de desemnare prin învestire, alegere sau numire a unor autorități publice.

Funcţia legislativă

• Împuternicire acordată Parlamentului de a adopta legi.
• Funcția legislativă se rezumă exclusiv la votarea legilor.
• Parlamentul poate legifera în orice domeniu al vieții sociale.

Etapele procedurii legislative

• Iniţiativa legislativă; examinarea proiectului de lege în comisii permanente; dezbaterea proiectului de lege în plen; votarea proiectului de lege; medierea; promulgarea
• Etapa de mediere, este obligatorie doar în cazul legilor constituţionale.

Inițiativă legislativă

• Inițiativa legislativă aparține Guvernului, deputaților și senatorilor și unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Competenta legislativă

• Constituția prevede că fiecare Cameră legislativă deţine o competenţă funcţională distinctă pentru domenii de reglementare.
• Primă Cameră sesizată = Cameră de reflecţie este Camera Deputaților, iar a doua este Senatul – Cameră decizională.

Proiecte legislative

• Proiectele de legi și propunerile legislative menționate expres în art. 75 alin. 1 (Senat - Cameră decizională) se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată.
• Pentru toate celelalte inițiative legislative, Senatul este prima Cameră sesizată.

Competentă legislativă: Camera Deputaților – Prima Cameră sesizată

• Proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau acordurilor internaționale, și altele.

Competentă legislativă: Senat – Camera decizională

• Organizarea și funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune, controlul parlamentar al acestora.

Competenţa legislativă

• Organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului;
• Organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
• Contenciosul administrativ;
• Organizarea și funcționarea CSM, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi...etc

Competenţe legislative: Senat - Prima cameră sesizată. Camera Deputaţilor - Camera decizională

• Proiecte de legi și propuneri legislative pentru ratificarea tratatelor sau acordurilor internaţionale, și alte domenii specifice
• Alte proiecte legislative.

Statutul Deputaţilor şi Senatorilor

• Mandatul parlamentar este o instituție de drept public, de drept constituțional.
• Are caracter reprezentativ la nivel național.
• Caracter general.
• Caracter electiv.
• Irevocabil.
• Protejat constitutional

Competența legislativă

• Prima Cameră sesizată = Camera Deputaților (sau Senatul, în anumite cazuri, ca Cameră de reflecție) trebuie să se pronunțe asupra inițiativei legislative.

• Termenul este de 45 de zile, sau 60 de zile pentru coduri și legi de complexitate deosebită.

• Dacă termenul este depăşit, proiectele legislative se consideră adoptate.

• După adoptare/respingerea inițiativei legislative de prima Cameră, se trimite celeilalte Camere care o va decide definitiv.

Procedura legislativă

• Dezbatere în plenul Camerei se face în două faze:
• Dezbaterea generală, privind poziţia politică a fiecărui grup parlamentar faţă de proiect.
• Dezbatere pe articole, cu propuneri de modificări.

Procedura legislativă

• Votarea are loc potrivit regulamentelor parlamentare, votul poate fi deschis sau secret.
• Votul deschis se exprimă prin ridicarea mâinii, prin apel nominal sau cu mijloace electronice.
• Votul secret se exprimă prin buletine de vot, prin bile sau electronice.

Procedura legislativă

• În situaţia în care Camerele legislative au adoptat acelaşi proiect de lege prin redactări diferite, se aplică procedura de mediere pentru eliminarea divergenţelor de redactare.

Procedura legislativă

• Promulgarea este actul prin care preşedintele României autentifică şi învesteşte legea adoptată de parlament cu formulă executorie şi dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
• După reexaminare, legea se supune unei noi votări, în conformitate cu art. 76.
• Odată promulgată, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la trei zile de la publicare sau la data prevăzută în textul ei.

Funcţia de informare

• Camera Deputaţilor şi Senatul, comisiile parlamentare, precum şi parlamentarii solicită și primesc datele, informațiile și documentele necesare pentru adopțare decizii, în concordanță cu prerogativele constituționale și regulamentare.

Funcția de informare

• Forma de realizare: petiții adresate de cetățeni sau de organizații sociale; solicitarea de informații de către Camere și comisii parlamentare; întrebări și interpelări adresate membrilor guvernului; activități în comisii de anchetă; invitarea la ședințe de comisii a unor specialişti; depunere de rapoarte din partea unor autorități publice.

Funcția de informare

• Deputații și senatorii au dreptul să ceară informații personale, în cazul unor propuneri legislative ce implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat.
• Aici este obligatorie informarea guvernului.

Funcţia de control parlamentar

• A. Aprobarea/încuviinţarea unor acte ale executivului.
• Preşedintele poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parţială/totală a forţelor armate
• Aprecierea ulterioară, în caz de agresiune armată împotriva ţării, necesită informarea parlamentului de către preşedinte în 24 de ore asupra măsurilor luate.

Funcția de control parlamentar

• B. Acordarea și retragerea încrederii guvernului.
• Programul și lista membrilor guvernului trebuie prezentate de candidatul la funcția de prim-ministru, desemnat de președinte.
• Programul și lista trebuie puse în dezbatere în Camerelor în ședință comună, dar nu pot fi modificate.
• Acceptarea programului și a listei se face cu votul majorității deputaților și senatorilor.
• Retragerea încrederii se face prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor;
• Dacă moţiunea de cenzură este adoptata, guvernul este demis.

Funcția de control parlamentar

• C. Întrebări și interpelări adresate membrilor guvernului; moţiunile simple.
• D. Anchete parlamentare.
• E. Angajarea răspunderii guvernului din proprie inițiativă.

Funcţia de control parlamentar

• F. Suspendarea din funcţie a Preşedintelui.
• Suspendarea poate fi inițiată de o treime din numărul deputaților și senatorilor.
• Motivul suspendării: săvârșirea unor fapte grave, prin care încalcă grav prevederile Constituției.

Funcţia de control parlamentar

• G. Punerea sub acuzare a preşedintelui României.
• Inițiator: majoritatea deputaților și senatorilor.
• Motiv: înaltă trădare.
• Decizia se adoptă cu votul a două treimi din numărul deputaților și senatorilor.

Funcţia de control parlamentar

• H. Urmărirea penală a membrilor guvernului.
• Iniţiator: Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României.
• Cazurile de răspundere și pedepsele sunt stabilite în Legea pentru responsabilitatea ministerială.

Funcţia de control parlamentar

• Competența de judecată revine Înaltei Curţi de Casație și Justiție.
• Miniştrii pot răspunde penal, potrivit dreptului comun, dacă comit infracțiuni fără legătura cu funcţia de membru al guvernului.

Funcţia de desemnare prin învestire, alegere sau numire a unor autorităţi publice

• Parlamentul acordă votul de încredere guvernului, numește membrii Curții de Conturi, numește directorul Serviciului Român de Informaţii.
• Diferenţi acte sunt exprese prevăzute în legi speciale pentru numirea în funcţii publice.

Actele Parlamentului României

• Actele Parlamentului: legi, regulamentele Camerelor, hotărâri, moțiuni de cenzură, declarații, mesaje, apeluri, avize, rapoarte, decizii, adrese, hotărâri

Actele Parlamentului României - Conceptul de lege

• Legea ca act juridic al Parlamentului, inițiat potrivit Constituției, adoptat prin procedură solemnă și promulgat de președintele statului, publicat în Monitorul Oficial.

Actele Parlamentului României - Categoriile de legi

• Legile constituționale = legi prin care se revizuiește Constituția, votate cu două treimi din numărul membrilor fiecare Cameră, definitive doar după referendum organizat în maximum 30 de zile.
• Legile organice = acte de reglementare a organizării și funcționării autorităților publice (dezvoltând principiile și regulile constituționale). Vote cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.
• Legile ordinare = legislative în celelalte domenii ale vieții sociale; votate cu majoritatea membrilor prezenți în fiecare Cameră.
• Legile de aderare la UE si NATO = se adopta în şedinţă comună a celor două camere, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

Actele Parlamentului României - Hotărâri

• Act juridic adoptat de parlament/camerele acestuia. Există două categorii de hotărâri: normative sau individuale. Hotărârile normative au forţă juridică inferioară legilor..
• Adoptării hotărârilor nu sunt aplicabile regulile inițiativei legislative, nu traversează procedurile legislaive.

Actele Parlamentului României - Moțiuni

• Moţiunea simplă = rezultatul voinţei unei singure camere si exprimă poziția camerei respective într-o problemă de politică internă sau externă.
• Moţiunea de cenzură = priveşte raporturile dintre parlament și guvern, adoptarea sau respingerea semnifică retragerea sau menţinerea încrederii acordate guvernului.

Actele Parlamentului României - Acte politice

• Cele politice includ declaraţii, apeluri, demersuri.

Statutul deputaţilor şi senatorilor

• Mandatul parlamentar este o instituție juridică de drept public și constituțional.
• Are caracter reprezentativ la nivel național și caracter general.
• Mandatul este electiv și irevocabil.
• Este protejat constituțional.
• Durata mandatului parlamentar este de 4 ani, prelungindu-se dacă este stare de război/catastrofă.
• Incepe la data întrunirii legale a Camerei respective.
• Mandatul încetează la data întrunirii legale a celor două Camere nou-alese, la demisie, incapacitate definitivă de exercițiul atribuțiilor, pierderea drepturilor electorale sau deces.
• Imunitatea parlamentară nu permite urmărirea/trimiterea în judecată penală pentru voturi sau opinii.
• În cazul infracțiunilor flagrante, deputații/senatorii pot fi reținuți/supuși percheziției, dar, fără încuviințarea Camerei, dupa ascultarea lor.
• Incompatibilitate: nu se confundă cu neeligibilitatea.
• Funcţii publice incompatibile cu cea de deputat/senator: judecători Curți Constituționale, avocați poporului, magistrați, membrii activi ai armatei, polițiști, alte categorii de funcționari din lege organică.
• • Dacă intenționează să candideze, aceste persoane trebuie să renunțe la calitatea conflictuală.
• Incompatibilităţi au rolul de a evita conflicte care ar apărea din exercitarea a doua funcții în același timp.
• Preşedintele României nu poate fi deputat. sau senator în acelaşi timp, conform Constituţiei.
• Alte incompatibilităţi: sunt stabilite prin lege organică.
• Exemple: funcţia de prefect; funcţia de primar sau membru în consiliile locale; funcţia de secretar al unităţilor administrativ-teritoriale, si alte funcţii.

Statutul Preşedintelui României

• Puterea executivă este repartizată echilibrat între şeful statului şi guvern.
• Reguli valide: în funcţie de două mandate, strict succesive.
• Condiţii de eligibilitate
• -Să nu fie pierdut drepturile electorale definitiv;
• -Să nu fie alienaţi sau debili mintal ori pusi sub interdicție;
• -Vărstă minimă de 35 de ani;
• -Să nu aibă interdicţie de a se asocia în partide politice;
• -Să nu fi îndeplinit deja două mandate în funcţia de preşedinte al României.

Alegerea Președintelui

• Conform Constituției și Legii nr. 370/2004, Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
• Candidatul care întrunește majoritatea voturilor alegătorilor înscriși pe listele electorale în primul tur este declarat ales.

Durata mandatului prezidenţial

• • Mandatul președintelui este de 5 ani.

Durata mandatului:

• Se exercită de la data depunerii jurământului de președinte ales, în fața Camerelor reunite în şedință comună, până la depunerea jurământului de președintele nou-ales.
• Poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă.
• Incetă înainte de termen (cu demisie, demitere, imposibilitate definitivă de exercitare a atribuțiilor, deces).

Competențe prezidențiale

• Constatarea existenței situațiilor care conduc la vacanța funcției prezidențiale revine Curții Constituționale.
• Interimatul se asigură în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor până la depunerea jurământului de preşedintele ales.

Atribuțiile preşedintelui

• -a) Atribuţii prevăzute de Constituţie care implică aprobarea sau consultarea parlamentului. (ex: declararea mobilizării parțiale/totale a forțelor armate).
• -b) Atribuţii necesită contrasemnarea actelor emise de președinte de către primul-ministru (ex: încheiere tratate internaționale, supuse spre ratificare Parlamentului); cerere de referendum privind problemele de interes național, cu consultarea Parlamentului.
• -c) Atribuţii care implică conlucrarea directă a preşedintelui cu autorităţile publice: propunerea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru, numirea guvernului pe baza votului de încredere acordat de parlament, revocarea și numirea membrilor guvernului.
• -b) Atribuţii constituţionale pentru exercitarea cărora preşedintele solicită „concursul” (colaborarea) altor autorităţi publice: convocarea unei sesiuni extraordinare de către președinte; mesaje adresate Parlamentului, cu privire la cele mai importante probleme politice ale națiunii;
• • promulga legile votate de parlament; cere reexaminarea legilor; numește 3 judecători ai Curții Constituționale.

Incompatibilități

• Incompatibilitate: între funcția de președinte al României și calitatea de membru al unui partid politic.
• Incompatibilitate cu orice altă funcție publică, indiferent de domeniu.

Imunitatea

• Preşedintele se bucură de imunitate şi de neresponsabilitate juridică pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului.

Răspundere politică

• Constituţia României instituie deopotrivă o răspundere politică și juridică a preşedintelui.
• Politică (suspendarea din funcție).
• Juridică (punerea sub acuzare).

Răspunderea politică

• Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de o treime din numărul deputaților și senatorilor, comunicată neîntârziat președintelui.
• Hotărâre de suspendare, trimisă și guvernului, privind inițierea proiectului de legea referndumului pentru demitere președintelui, organizat în maxim 30 de zile.

Răspundere juridică

• Articolul prevede procedura de impeachment, constând în punerea sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare.
• Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaților și senatorilor pot hotărî punerea sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare.
• Propunere de punere sub acuzare, comunicată președintelui.
• Suspendat de drept până la demitere.
• Competența de judecată, aparține Înaltei Curții de Casație și Justiție.

Vacanța funcției prezidențiale

• Intervine în caz de demisie, demitere din funcție, imposibilitate definitivă de exercitare a atribuțiilor sau în caz de deces.
• în termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanța funcției, Guvernul organizează alegeri pentru un nou preşedinte.
• În cazul în care funcția prezidențială devine vacantă sau președintele este suspendat, interimatul se asigură preşedintelui Senatului sau al Camerei Deputaţilor.

Interimatul funcţiei

• Atribuțiile prevăzute de articolele 88-90 (adresare de mesaje, dizolvare parlament, consultare popor) nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.

Actele președintelui României

• În exercitarea atribuțiilor sale, preşedintele emite decrete (normative sau individuale).
• Unele decrete se contrasemnează de primul-ministru, condiție obligatorie pentru validitatea acestora.
• Toate decretele au caracter executoriu și autoritățile cărora le sunt destinate au obligația de a le pune în executare.
• În afara decretelor, preşedintele poate emite și acte politice (declarații, apeluri, mesaje), care NU produc efecte juridice.

Actele preşedintelui României - Mesaje

• Mesajele pot fi facultative (art. 88) sau obligatorii (art. 92). Mesajele facultative: principalele probleme politice ale țării. Mesajele obligatorii: privind agresiunea armată împotriva României.

Acest quiz abordează aspecte esențiale ale legislației parlamentare, inclusiv organizarea comisiilor permanente și a grupurilor parlamentare. Vor fi testate cunoștințele tale despre atribuțiile liderilor și procedurile legislative. Pregătește-te să îți verifici înțelegerea asupra rolului și funcțiilor din Parlament!