Epilepsia și Infecția Herpetică

Istoria unei poveşti

• O poveste spune despre un om nebun care aruncă o piatră într-o baltă şi zece oameni cuminţi nu o pot scoate.
• Povestea se numeşte "Amintiri din copilărie" scrisă de Ion Creangă.

Neuroinfecții

• Sunt o categorie de infecții care afectează sistemul nervos central.
• Include:
  • Structura meningelor
  • LCR (Lichid cefalorahidian)
  • Semne meningiene
  • Meningita meningococică
  • Meningita limfocitară seroasă
  • Encefalita herpetică
  • Encefalita gripală
  • Encefalita postreumatică

Structura meningelui cerebral

• Dura mater
• Arahnoida
• Pia mater

Lichidul cefalorahidian

• Volum: 120-160 ml
• Culoare: incolor, transparent
• Presiune: 100-150 mmH2O în poziție culcată, 150-250 mmH2O în poziție verticală
• Densitate: 1005-1008 g/l
• Proteine: 0,15-0,33 g/l
• Limfocite: 0-5/mm³
• Glucoză: 2,4-4,5 mmol/l
• Cloruri: 7-7,5 g/l

Clasificarea în funcție de substratul anatomic preponderent afectat

• Meningită (meninge spinal și/sau cerebral)
• Encefalită (parenchim cerebral)
• Mielită (parenchim medular)
• Encefalomielită (parenchim cerebral şi medular)
• Meningoencefalită (meninge şi parenchim cerebral)
• Meningomielită (meninge şi parenchim medular)
• Meningoencefalomielită (meninge şi parenchim cerebral şi medular)

Etiologie

• Bacterii (Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis, Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus, Mycobacterium tuberculosis)
• Virusuri (Coxackie, Echo)
• Fungi (Cryptococcus neoformans)
• Paraziți - Coccidioză
• Canceromatoză
• Traumatism

Meningită

• Este o inflamație a leptomeningelui cu infectarea lichidului cefalorahidian în spațiul subarahnoidian al creierului, măduvei spinării și în sistemul ventricular.
• Triada meningitică modernă:
  • Semne şi simptome generale de infecție (febră, cefalee, foto-/fonofobie, grețuri, vomă)
  • Prezența sindromului meningian (redoare cefei, semnele Kernig, Brudzinski)
  • Modificări specifice ale lichidului cefalorahidian (creștere a numărului de celule și a conținutului de proteine)

Clasificarea meningitelor

• Patogene:
  • Primare (meningococică, pneumococică, coreomeningită limfocitară)
  • Secundare (otogene, sinusogene, posttraumatice, în cadrul unor infecții ca tuberculoza, sifilisul, oreionul)
• Evolutiv:
  • Acute (meningococică, pneumococică, enterovirale, micoplasmică)
  • Subacute (sifilitică, tuberculoasă)
  • Cronice (brucelozică, borelică, sarcoidozică)
• După conținutul exudatului:
  • Purulente (meningococică, pneumococică, streptococică)
  • Seroase (enterovirală, herpetică, urliană, tuberculoasă, sifilitică)

Semne meningeale

• Redoare cefei
• Semnul Brudzinski superior
• Semnul Brudzinski mediu
• Semnul Brudzinski inferior
• Semnul Kernig

Punctie lombara

• Complicații majore: herniere cerebrală, leziuni măduvă spinării, hemoragii, infecții
• Complicații minore: dureri la locul puncției, cefalee post-puncție, durere radiculară, amorțeli

Tensiunea intracraniană crescută

• Poate rezulta din hernierea creierului și de leziunile care cauzează creşterea presiunii.
• Cauzele includ: tumorile, edemul cerebral și hematoamele.

Meningita meningococică

• Cauze: Bolnavii cu rinofaringită meningococică, bolnavii cu forme generalizate ale infecției meningococice, purtători nazofaringieni sănătoși de meningococ.
• Transmitere: prin picături
• Manifestări clinice: perioada de incubație 5-10 zile. Dureri de cap severe, aversiune la lumină, febră, etc.
• Semne meningiene (Kernig, Brudzinski, redoare cefei) pozitive.
• Simptome neurologice focale observate la nervii cranieni.

Diagnostic

• Hemoleucogramă (leucocitoză cu deviere spre stânga, VSH crescut).
• Examen LCR (hipertensiv, tulbure, purulent, celularitate crescută, prezența meningococilor, albuminorahie moderată).
• Examen bacteriologic al LCR.

Tratament meningită

• Simptomatic: antipiretice, analgezice, antiinflamatoare, terapia de dezintoxicare, anticonvulsivante.
• Patogenetic: Dexametazon, diuretice.
• Etiologic: Antibioterapie (penicilina)

Meningita limfocitară

• Etiologie: virusuri ECHO, Coxackie, poliovirus, VHS, Ebstein Barr.
• Tablou clinic: debut acut cu febră (39-40), sindrom toxico-infecţios (cefalee, vărsături, convulsii, mialgii), semne meningeale (redoare cefei, semnele Brudzinski şi Kernig).
• Diagnostic: Examen LCR (pleiocitoză limfocitară, proteinorahie ușor crescută, clorurorahie și glucorahie normale), examen virusologic al LCR, examen serologic.
• Tratament: Simptomatic (antipiretice, analgezice, antiinflamatoare, terapia de dezintoxicare, anticonvulsivante), Patogenetic (diuretice), Etiologic (nu există).

Encefalita herpetică

• Etiologie: Virusul Herpes Simplex tip 1 și tip 2
• Transmitere: prin contact
• Evoluție clinică: Primoinfecție herpetică, Recurență herpetică și Infecție herpetică latentă.
• Tablou clinic: perioada de incubație 2-26 zile, debut acut, sindrom toxico-infecţios (febră, cefalee, vărsături, tulburări de conștiință), convulsii, erupții cutanate, semne de focar (hemipareze, agnozie, apraxie, afazie), sechele (tulburări motorii locale, sindrom epileptic, dereglări intelectuale și psihice).
• Diagnostic: Hemoleucogramă, Analiză LCR (pleiocitoză limfocitară, hiperproteinorahie), Investigații virusologice ale LCR.
• Tratament: Etiologic (aciclovir), Patogenetic (diuretice), Anticonvulsivante (fenitoină, carbamazepină, acid valproic, fenobarbital)

Epilepsie

• Definiție: Tulburare cerebrală caracterizată prin aceea că generează crize epileptice cu consecințe neurobiologice, cognitive, psihologice și sociale.
  • Criza epileptică: Apariția tranzitorie a semnelor și/sau simptomelor datorate activității neuronale anormale.
• Epilepsia (definiție practică): Poate fi definită prin cel puțin două crize neprovocate (sau reflexe) sau prin criză neprovocată și o probabilitate de >60% de a avea crize repetate în următorii 10 ani.

Clasificarea crizelor epileptice

• ... (detalii)

Tratament pentru epilepsie

• ... (detalii)

Primul ajutor în caz de criză

• Poziționează persoana în lateral pentru a preveni aspirarea lichidului.
• Nu introduce obiecte în gură.
• Eludează orice posibilitate de răni.
• Apeleaza la asistență medicală de urgență dacă criza durează mult.

Probleme pentru pacienții cu epilepsie

• În criză: necoordonare mișcări, dispnee, incontinență urinară și fecală, dificultăți de comunicare, vulnerabilitate la pericole, risc de sufocare, accidente, etc.
• Între crize: probleme de comunicare, dificultăți sociale, risc de a nu putea ocupa anumite profesii, simț de devalorizare.

Obiectivele asistenței medicale pentru pacienți cu epilepsie

• Imediate: asigurarea căilor respiratorii, protejarea pacientului de eventuale traumatisme.
• Pe termen lung: pacientul să-și administreze corect tratamentul, să evite factorii precipitanți, să recunoască stările prodromale, adaptarea existenței la condițiile psiho-sociale.

Intervenții asistentului medical pentru pacienți cu epilepsie

• În cursul crizei: nu lasa pacientul, așează-l in siguranță lateral, departe de pericole, informează echipa medicală.
• După criză: verifică respirația și căile respiratorii, ajută pacientul să se orienteze, lasă-l să doarmă, schimbă lenjeria, asigură rehidratare, administrează medicamente.

Status epileptic

• Definiție operațională: Crize convulsive care depășesc 5-10 minute sau crize discrete între care există o recuperare incompletă a conștiinței.
• Status epileptic nonconvulsiv: Condiție în care activitatea epileptică este prelungită la EEG cu simptome nonconvulsive.
• Status epileptic refractar: Nu răspunde la tratamentul standard.

Diagnostic și tratament

• ... (detalii despre metode de diagnostic și tratament specific)

Bibliografie

• ... (lista referințelor)