Ţesuturi vegetale PDF

Ţesuturi vegetale  Definitie Ţesutul este format din celule care au aceeaşi origine, aceeaşi structură şi care îndeplinesc aceeaşi functie. HISTOGENEZA= procesul de formare a tesuturilor. HISTOLOGIE= stiinta ce studiaza tesuturile. Etapa1 Etapa 2 CELULA OU-------...

Ţesuturi vegetale  Definitie Ţesutul este format din celule care au aceeaşi origine, aceeaşi structură şi care îndeplinesc aceeaşi functie. HISTOGENEZA= procesul de formare a tesuturilor. HISTOLOGIE= stiinta ce studiaza tesuturile. Etapa1 Etapa 2 CELULA OU----------EMBRION-------- ADULT (zigot) (tes. embrionare) (tes.adulte definitive)  Clasificarea ţesuturilor I. Dupa forma celulelor: - PARENCHIMATICE ( celule izodiametrice) - PROZENCHIMATICE ( celule heterodiametrice) II. Dupa gradul de diferentiere: -EMBRIONARE -ADULTE ( DEFINITIVE) Ţesuturile embrionare (meristeme)  Sunt ţesuturi tinere  Celulele se divid intens  Ulterior se diferenţiază şi se specializează => ţesuturi definitive Caracteristicile celulelor:  mici, rotunde  cu pereţi subţiri  fără spaţii între ele  cu nucleu mare  Citoplasma abundenta Embrionul seminţei este format din meristeme, de aceea meristemele mai sunt numite de unii histologi şi ţesuturi embrionare.  Clasificarea meristemelor TIPURI MERISTEME: A. PRIMORDIALE - In structura embrionilor - La plantele mature DOAR la nivelul varfurilor de crestere B. PRIMARE -cu un inceput de diferentiere , DAR ISI PASTREAZA capacitatea de diviziune 1. APICALE-in varful radacinii, tulpinii=> cresterea IN LUNGIME a organelor plantei 2. INTERCALARE- in internoduri la tulpinile articulate ( la graminee)  MERISTEME C. SECUNDARE ( LATERALE) -celule din tesuturile definitive, care isi REDOBANDESC capacitatea de diviziunea mitotica. -dispuse lateral fata de axa radacinii sau tulpinii bienale si perene=> crestere in GROSIME a plantei. 1. CAMBIUL VASCULAR ( LIBERO-LEMNOS) –in cilindrul central -apare între elementele de lemn şi de liber primar=> o exterior- liber secundar o interior -lemn secundar. 2. FELOGENUL = CAMBIUL SUBERO-FELODERMIC –in scoarta -genereaza la exterior- SUBER la interior- FELODERM ( SCOARTA SECUNDARA). FELOGENUL CAMBIUL VASCULAR  TESUTURI DEFINITIVE se formeaza din meristeme primare -caracteristici-celule mult diferentiate CLASIFICARE: 1. TESUTURI DE APARARE 2. TESUTURI FUNDAMENTALE (PARENCHIMATICE) 3. TESUTURI CONDUCATOARE ( VASCULARE) 4. TESUTURI MECANICE ( DE SUSTINERE) 5. TESUTURI SECRETOARE  1.TESUTURI DE APARARE -localizare –la exterior -rol- protectie -tipuri: EPIDERMA, EXODERMA, ENDODERMA, SUBERUL TIPURI: a) EPIDERMA – unistratificata, celule cu peretii subtiri/ingrosati ,fara spatii intre celule, acoperiti cu substante protectoare ( ceara) -celule lipsite de cloroplaste (exceptie la ferigi, plantele de apă şi de umbră). -epiderma radacinii se numeste RIZODERMA - unele celule formeaza stomatele perii glandulari protectori absorbanti  Stomatele  Formaţiuni epidermice prin care se stabilesc legături între mediul înconjurător şi ţesuturile aflate sub epidermă. Alcătuire:  Două celule stomatice reniforme, cu cloroplaste.  Orificiu - ostiolă.  Perii  Formaţiuni epidermice ce apar prin creşterea şi alungirea membranelor externe ale celulelor epidermice.  Apără planta contra radiaţiilor solare, alţii sunt agăţători, absorbanţi sau secretori, etc. b) EXODERMA-primul strat al scoartei radacinii; c) ENDODERMA-ultimul strat al scoartei radacinii, ce protejeaza cilindrul central si are rol in circulatia apei ( celule de pasaj) d) SUBER- celule moarte , fara spatii, cu pereti impregnati cu suberina ( substanta grasa) acopera suprafata radacinilor si tulpinilor lemnoase ( pluta la stejarul de pluta) este intrerupt de lenticele prin care se fac schimburi gazoase cu mediul Suberul  2.Ţesuturi fundamentale (trofice, de hrănire) - celule vii, cu pereţi subţiri, cu spaţii între celule. Se mai numesc şi parenchimuri. Clasificare: a) Parenchimuri asimilatoare-contin numeroase cloroplaste rol in fotosinteza b) Parenchimuri de depozitare au vacuole mari exista in tulpini subterane , radacini tuberizate c) Parenchim aerifer –celule cu spatii intercelulare pline cu aer caracteristic plantelor acvatice (nufar) d) Parenchim acvifer-celule mari cu vacuole cu apa rezerva de apa pe perioadele secetoase ( plante xerofite) Parenchim de depozitare Parenchim asimilator subst de rezerva (clorenchim) Parenchim acvifer Parenchim aerifer  3. Tesuturi conducatoare ( vasculare) -raspandite in intrega planta -formate din: vase alungite –lemnoase + liberiene parenchim + tesut mecanic de LEMN si DE LIBER fascicule dispuse alternativ in radacina LIBEROLEMNOASE-la tulpina si frunze ( nervuri)  Vase conducatoare VASE LEMNOASE ( XILEM) VASE LIBERIENE ( FLOEM)  Celule moarte cu pereti  Celule VII -anucleate lignificati  Au peretii transversali  TRAHEIDE –VASE perforati ( tuburi ciuruite) IMPERFECTE cu pereti  Anucleate transversali persistenti ( la  Transporta seva elaborata ferigi si gimnosperme)  TRAHEE-VASE PERFECTE –tuburi continue ( la angiosperme)  Transporta seva bruta  4. Tesuturi mecanice ( de sustinere) - impiedica ruperea, ajuta comprimarea si incovoierea a) COLENCHIM b) SCLERENCHIM  Tesut viu, elastic  Tesut mort, rigid  Celule cu pereti ingrosati  Celule cu pereti ingrosati INEGAL EGAL  Asigura rezistenta si flexibilitatea plantelor, asigura o anumita pozitie in spatiu  5. Tesuturi secretoare -celule care NU formeaza un tesut propriu zis pentru ca nu au origine comuna si nici continuitate structurala -unele substante sunt folosite in metabolismul plantei ( produse de secretie) scoase din circuitul metabolic ( produse de excretie) - secreta diferite substante ( uleiuri eterice, latex, cauciuc) - prezente sub forma de buzunare excretoare ( portocala), canale excretoare ( pin), peri secretori ( levantica)  Evaluare  Ce tip de ţesut este prezentat în imagine?  caracterizaţi celulele.  Ce tip de ţesut este cambiul?  Ce generează cambiul?  Ce tip de ţesut este felogenul?  Ce generează felogenul?  Daţi exemple de ţesuturi de apărare. Care sunt formaţiunile epidermice?  Daţi exemple de ţesuturi fundamentale (trofice, de hrănire) Ce este ţesutul?