Examinarea reflexelor la om şi broască PDF

Examinarea reflexelor la om şi broască 29 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM ŞI BROASCĂ Dr. Orbán-Kis Károly, Biolog Bărbat Gheorghe PRINCIPII TEORETICE La baza activităţii sistemu...

Examinarea reflexelor la om şi broască 29 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM ŞI BROASCĂ Dr. Orbán-Kis Károly, Biolog Bărbat Gheorghe PRINCIPII TEORETICE La baza activităţii sistemului nervos stă funcţia reflexă, care înfăptuieşte legătura dintre diferitele segmente ale organismului precum şi între organism şi mediul înconjurător. Actul reflex reprezintă de fapt procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul ce acţionează asupra unui anumit câmp receptor şi are ca substrat anatomic arcul reflex (Figura 11). Aceasta este constituit din receptor (exteroceptori, interoceptori, etc.), cale aferentă (nervul s. senzitiv), centrul reflex (situat la diferite nivele ale sistemului nervos central), cale eferentă zi (de obicei nervul motor) şi organul efector (muşchi, glandă). Producerea unui reflex necesită er integritatea arcului reflex, lezarea oricărei componente ducând la modificări calitative şi nt cantitative ale răspunsului reflex. ti ric st e st le ia er at im tu es ac a a at iz t or au ne re. ui rn rib te a st in di uz Figura 11. Arcul reflex format din: 1. receptor; 2. cale aferentă; 3. centru; 4. cale eferentă; 5. organ efector. si u a tr re n În funcţie de mecanismul de producere, reflexele pot fi condiţionate şi necondiţionate. ie i pe Reflexele necondiţionate sunt înnăscute (prezente deci la toţi indivizii unei specii, esenţiale pentru viaţa individului) şi pot fi: simple (clipit, tuse, strănut) sau complexe op a C um (alimentar, de apărare). Reflexele condiţionate se elaborează în cursul vieţii. Orice excitant indiferent care N coincide de mai multe ori, în anumite condiţii, cu acţiunea unui excitant necondiţionat, poate deveni condiţionat, altfel spus poate să declanşeze un anumit răspuns. Ca urmare, astfel de reflexe pot fi elaborate în tot cursul vieţii, dar în acelaşi timp are loc şi pierderea reflexelor condiţionate care nu mai sunt necesare individului (fenomenul de stingere). În funcţie de numărul sinapselor interpuse pe traiectul arcului reflex, reflexele pot fi monosinaptice şi polisinaptice. Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase): axonul fibrei aferente face sinapsă direct cu motoneuronul medular, fără interpunere de neuroni intercalari. Calea de transmitere are viteză mare de conducere, timp de latenţă foarte scurt (sub 1-2 msec) sunt  30 Lucrări practice de fiziologie strict limitate şi nu iradiază (creşterea intensităţii stimulului are drept urmare doar producerea unei contracţii reflexe mai puternice). Reflexele polisinaptice se caracterizează prin prezenţa pe traiectul arcului reflex a 1 sau mai mulţi interneuroni. Timpul lor reflex este mai lung (8-12 msec) iar răspunsul reflex este proporţional cu intensitatea stimulului declanşator. La aplicarea unor excitanţi cu intensitate gradat crescândă, răspunsul motor antrenează din ce în ce mai multe grupe musculare. Fenomenul a fost descris de Eduard Pflüger (1829 - 1910) pe broasca spinală: un excitant slab determină contracţia doar a unui muşchi (legea localizării), unul mai puternic determină contracţia muşchilor membrului respectiv (legea unilateralităţii), creşterea intensităţii determină iradierea excitaţiei şi la membrul de partea opusă (legea simetriei), apoi determină participarea unui număr mai mare de grupe musculare (legea iradierii) iar la s. excitanţi extrem de puternici sunt antrenaţi toţi muşchii corpului (legea generaIizării). zi Iradierea este caracteristică reflexelor polisinaptice. Cele mai tipice reflexe polisinaptice sunt er cele de flexie care constau dintr-o contracţie musculară de îndepărtare a unui agent nociv nt (înţepătură, obiect fierbinte). ti ric st SCOPUL LUCRĂRII e st le 1. Studierea reflexelor şi analiza arcului reflex pe broasca intactă, broasca spinală. 2. Studierea reflexelor pe om. ia er 3. Înregistrarea reflexogramei achiliene. at im tu es ac a a at iz t or au ne re. ui rn rib te a st in di uz si u a tr re n ie i pe op a C um N  Examinarea reflexelor la om şi broască 31 REFLEXE PE BROASCĂ INTACTĂ REFLEXUL DE ÎNTOARCERE Principiu teoretic: reflex complex, polisinaptic, cu un timp de latenţă relativ scurt; receptorii sunt situaţi în mai multe părţi ale corpului (cutanaţi, vizuali, vestibulari). Nu se declanşează în cazul distrugerii sistemului labirintic. Modul de lucru: aşezăm broasca pe spate şi ea se întoarce în poziţie normală. s. zi REFLEXUL CORNEAN er nt Principiu teoretic: reflex de protejare; receptorii sunt de fapt terminaţii libere situate în ti cornee, sensibile la durere. ric Modul de lucru: atingem suprafaţa corneei cu un fir de păr sau un obiect ascuţit; se st închid pleoapele şi se produce retracţia bulbului ocular. e st le REFLEXUL COMPAS ia er Principiu teoretic: reflex complex, polisinaptic, primar dependent de receptori at vestibulari. im Modul de lucru: broasca este aşezată pe un disc orizontal situat pe axa unei tu centrifuge. La rotirea lentă a centrifugei broasca îşi flectează coloana vertebrală în direcţia es opusă mişcării iar la o învârtire mai rapidă se aşează prin săritură în direcţia opusă mişcării. ac Repetăm experimentul după distrugerea labirintelor (vezi mai jos). a a at EXPLORAREA REFLEXELOR DUPĂ DISTRUGEREA UNI- ŞI BILATERALĂ A LABIRINTELOR iz or Principiu teoretic: distrugerea labirintelor afectează toate reflexele ce depind de t au receptori vestibulari. ne re. Modul de lucru: se introduce acul unei siringi în organul auditiv al animalului şi se ui rn injectează 1 ml de soluţie de procaină, apoi se roteşte lent acul distrugând labirintul de acea rib te a parte. Aşezând broasca în apă aceasta va înota în cerc, membrele ipsilaterale cu labirintul st in distrus se mişcă nesistematizat. Dacă distrugem şi labirintul de partea opusă broasca nu va di uz mai putea înota; aşezat în apă broasca se va scufunda. După distrugerea labirintelor reflexul si u de întoarcere şi reflexul compas nu mai pot fi declanşate. a tr re n ie i pe op a C um N  32 Lucrări practice de fiziologie REFLEXE PE BROASCĂ SPINALĂ PREGĂTIREA ANIMALULUI (BROASCA SPINALĂ) Se pregăteşte o broască spinală prin decapitare. Broasca se prinde în mâna stângă, se introduce foarfeca în gură şi cu o singură mişcare se secţionează capul deasupra liniei ochilor. Pentru examinarea reflexelor măduva spinării se menţine intactă. Broasca se fixează prin maxilarul inferior pe un stativ cu o clemă de os. s. Înainte de a fixa broasca pe stativ efectuaţi următoarele teste şi notaţi rezultatele zi pe fişa de lucru: er 1. Broasca fiind aşezată în poziţie normală trageţi uşor în spate un membru nt posterior. În momentul în care îi daţi drumul laba este readusă în poziţia iniţială? ti 2. Strângeţi uşor muşchii de pe gambă. Musculatura pare să fie fermă sau flască la ric palpare? Există tonus muscular? st 3. Animalul poate fi stimulat prin împingere din spate să sară? e 4. Aşezaţi broasca într-un bazin cu apă. Încearcă să înoate? Reuşeşte sau se st le scufundă? Pe baza rezultatelor obţinute încercaţi să explicaţi fenomenele! ia er at im REFLEXUL DE ÎMBRĂŢIŞARE tu es Principiu teoretic: reflex plurisinaptic, exteroceptiv. Modul de lucru: excităm pielea de pe abdomenul broaştei suspendate cu o baghetă ac de sticlă; broasca va îmbrăţişa bagheta similar cu mişcarea cu care îmbrăţişează în timpul a împerecherii (reflexul este cel mai caracteristic în cazul masculului, primăvara, în timpul a perioadei de împerechere). at iz t or REFLEXUL DE GRATAJ au ne re. ui rn Principiu teoretic: reflex plurisinaptic, exteroceptiv. rib te a Modul de lucru: aplicăm pe abdomenul broaştei suspendate hârtie de filtru îmbibată în st in H2SO4 0,5%, şi se declanşează mişcarea membrelor ipsilaterale cu care broasca încearcă să di uz îndepărteze hârtia. În această reacţie ia parte cel mai intens laba cea mai apropiată de agentul excitant, iar în cazul în care aceasta este împiedicată chiar şi labele opuse. si u a tr re n ie i pe REFLEXUL DE FLEXIUNE (APĂRARE) op a C um Principiu teoretic: reflex polisinaptic, exteroceptiv, prin receptori cutanaţi, timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului. N Modul de lucru: excităm receptorii cutanaţi ai animalului suspendat: ciupim cu o pensă un membru posterior; se produce flexia membrului, broasca îndepărtează membrul de stimulul dureros. EXAMINAREA IRADIERII REFLEXULUI Principiu teoretic: reflex polisinaptic, exteroceptiv, prin receptori cutanaţi, timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului şi prezintă fenomenul de iradiere.  Examinarea reflexelor la om şi broască 33 Modul de lucru: aplicăm un excitant chimic (acid acetic glacial 0.25%) la nivelul labei animalului şi demonstrăm reflexul de flexiune (vezi mai sus). Repetăm experimentul cu concentraţii progresiv crescânde (1%, 2%, 3%, 5%) cu spălarea labei animalului după fiecare administrare, şi se observă creşterea amplitudinii reflexului în funcţie de intensitatea excitantului (legile lui Pflüger). ANALIZA ARCULUI REFLEX Principiu teoretic: declanşarea oricărui reflex necesită integritatea anatomică şi funcţională a arcului reflex. În cazul lezării oricărei părţi a arcului reflex, aceasta nu se mai s. declanşează. zi Modul de lucru: er 1. Pregătim o broască spinală şi se declanşează reflexul de flexiune prin imersia nt labei animalului în acid sulfuric 0,5%. Spălăm membrul cu apă distilată, apoi ti jupuim laba respectivă şi o reintroducem în acid sulfuric. Datorită îndepărtării ric receptorilor cutanaţi reflexul nu se mai declanşează. Putem declanşa reflexul st de flexiune al membrului jupuit prin imersia în acid sulfuric al membrului rămas e intact (iradierea reflexului). st le 2. Spălăm membrul intact cu apă distilată apoi incizăm pielea pe faţa posterioară a coapsei. Disecând musculatura identificăm nervul sciatic. Pentru control ia er declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei în acid sulfuric. Se introduce at sub nervul sciatic o bucată de vată cu procaină şi se controlează dispariţia im reflexului de flexiune din minut în minut. După dispariţia reflexului efectuăm testul pentru reflexul de grataj şi constatăm că laba anesteziată reacţionează tu ceea ce denotă că paralizia fibrelor motorii este un proces mai tardiv decât cea es a fibrelor senzitive. ac 3. Distrugerea centrilor reflecşi se realizează prin distrugerea măduvei, după care a dispar toate reflexele spinale. După distrugerea măduvei excitarea mecanică a sau electrică a fibrelor eferente (nerv sciatic) este urmată de contracţie at musculară. iz t or au STUDIUL INHIBIŢIEI ANTAGONISTE ne re. ui rn Principiu teoretic: fiecare mişcare a extremităţilor este realizată prin contracţia rib te a st in muşchilor agonişti şi relaxarea concomitentă a muşchilor antagonişti (prin intermediul centrilor din măduva spinării). Stimulând puternic un grup muscular putem inhiba muşchii di uz antagonişti. si u Modul de lucru: a tr re n 1. Ciupim un deget de pe membrul drept al unei broaşte spinale suspendate şi ie i pe declanşăm flexia membrului. Dacă în timpul flexiei ciupim membrul stâng se produce flexia acestuia concomitent cu relaxarea (extensia) membrului drept. op a 2. Se agaţă cârligul stimulatorului de piciorul drept al broaştei. Declanşăm reflexul C um de flexiune prin imersia labei stângi în acid acetic glacial 0,25%. Pe măsură ce N piciorul este coborât aplicăm cu stimulatorul un stimul tetanizant moderat modificând amplitudinea stimulului (voltajul). Repetaţi experimentul cu concentraţii crescânde de acid acetic glacial (1%, 2%, 3%, 5%) Notaţi pe fişele de lucru în rândul corespunzător fiecărei concentraţii frecvenţa şi amplitudinea stimulului necesar pentru a obţine inhibiţie.  34 Lucrări practice de fiziologie DEMONSTRAREA FENOMENULUI DE SUMAŢIE TEMPORALĂ Principiu teoretic: excitarea rapidă cu stimuli sub prag duce la contracţie prin fenomenul de sumaţie temporală. Modul de lucru: excităm cu un stimulator biologic un membru al unei broaşte suspendate. Mai întâi folosim stimuli peste prag, la fiecare excitaţie răspunsul va fi contracţia musculaturii membrului. Apoi excităm acelaşi membru cu un tren de stimuli sub prag (fără efect individual), iar prin efectul de sumaţie se declanşează flexia membrului. INFLUENŢA STRICHNINEI ASUPRA EXCITAŢIEI s. zi Principiu teoretic: stricnina este un blocant al receptorilor de glicină (glicina fiind er principalul neurotransmiţător de tip inhibitor la nivelul măduvei spinării). Datorită blocării GlyR nt chiar şi cei mai slabi excitanţi, care în condiţii normale sunt subliminali, determină o stare de ti ric excitaţie puternică şi generalizată manifestată prin contracţia tuturor muşchilor scheletici, cu caracter de convulsie. st Modul de lucru: se pregăteşte o broască spinală şi se injectează subcutanat 0,2-0,3ml e st de soluţie de stricnină 1%. Se aşează broasca într-o cutie Petri şi la fiecare minut se verifică le excitabilitatea prin lovirea uşoară a marginii cutiei. La început animalul nu reacţionează la ia aceşti stimuli de intensitate mică, apoi apar tresăriri izolate, iar mai târziu convulsii er generalizate. După distrugerea măduvei spinării aceste fenomene dispar. at im tu es ac a a at iz t or au ne re. ui rn rib te a st in di uz si u a tr re n ie i pe op a C um N  Examinarea reflexelor la om şi broască 35 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM REFLEXELE OSTEOTENDINASE Reflexele reprezintă nişte răspunsuri motorii rapide, predictibile la variaţi stimuli. Ele pot fi normale, accentuate, diminuate / abolite. În această parte a lucrării practice se testează reflexele iniţiate de alungirea muşchilor. Prin alungirea scurtă a unui muşchi este stimulat fusul neuromuscular şi se va conduce un impuls electric până la măduva spinării. Aici neuronul senzitiv va efectua în general sinapsă s. şi cu un interneuron dar în cazul reflexelor osteotendinoase mai important este faptul că va zi stimula direct motoneuroni care ca şi răspuns vor iniţia o contracţie musculară. O modalitate er simplă de a lungi muşchiul este de a lovi tendonul cu un ciocan de reflexe (Figura 12). nt Reflexele se explorează bilateral, comparativ şi simetric. ti ric st e st le ia er at im tu es ac a a at iz t or au Figura 12. Ciocan de reflexe standard. ne re. ui rn Reflexul bicipital (C5-C6) rib te a Modul de lucru: subiectul stă complet relaxat, în decubit dorsal, cu antebraţul flectat şi st in cu mâna în supinaţie; examinatorul percută poleacele propriu, aplicat pe tendonul bicepsului, di uz la nivelul plicii cotului (vezi şi Figura 13A). Se simte o discretă contracţie a muşchiului biceps brahii, de obicei insuficientă pentru a produce o mişcare foarte evidentă. si u a tr re n ie i pe Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”, prezenţa reflexului îl notaţi op a cu „+”, dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. C um N Reflexul tricipital (C6-C8) Modul de lucru: braţul examinat, complet relaxat din partea pacientului, este ridicată la orizontală (cu cotul flectat) fiind susţinut la nivelul plicii cotului de mâna examinatorului (vezi şi Figura 13B). Se aplică o lovitură uşoară la nivelul tendonului tricipital, deasupra olecranului. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”, prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”, dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”.  36 Lucrări practice de fiziologie Reflexul rotulian (L2-L4) Modul de lucru: subiectul stă întins pe pat (eventual stă pe scaun cu picioarele încrucişate), examinatorul îşi aşează mâna sub genunchi, ridică uşor picioarele (la un subiect care stă relaxat se produce flexia spontană a gambei) şi percută tendonului rotulian (vezi şi Figura 13C). Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”, prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”, dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. s. zi er nt ti ric st e st le ia er at im tu es ac a a at iz t or au ne re. ui rn rib te a st in di uz si u a tr Figura 13. Realizarea reflexelor osteotendinoase. re n ie i pe Reflexul achilean (L5-S1) op a C um Modul de lucru: subiectul stă într-un picior pe lângă un scaun, celălalt picior este flectat din genunchi cu gamba sprijinită pe scaun, piciorul atârnând liber; se percută tendonul N Achilean şi se observă rezultatul (vezi şi Figura 13D). Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”, prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”, dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”.  Examinarea reflexelor la om şi broască 37 REFLEXELE CUTANATE Reflexele cutanate sunt reflexe polisinaptice, de îndepărtare, constând în contracţia muşchiului subiacent în cazul unei stimulări cutanate superficiale. Reflexe cutanate abdominale: se obţin prin excitarea cu un ac a tegumentelor abdominale. Pacientul este aşezat în decubit dorsal cu membrele inferioare în semiflexie. Ele se determină superior (Th7-8 – paralel cu rebordul costal), mijlociu (Th9-10 – în dreptul ombilicului) şi inferior (Th11-12 – paralel cu arcada inghinală). Sunt abolite în leziuni ale arcului reflex medular (polinevrite, radiculite, poliomielită). Se explorează mai dificil la obezi şi la pacienţi cu musculatura foarte dezvoltată. s. Efectuaţi reflexul bilateral. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”, zi er prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. nt ti Reflexul cutanat plantar (L5-S1): excitarea tegumentelor de pe faţa externă a plantei ric de la călcâi spre degete produce flexia plantară a degetelor (Figura 14A). Producerea st extensiei halucelui însoţită de răsfirarea degetelor în formă de evantai la excitarea cu un ac a e feţei plantare a piciorului constituie reflexul (semnul) lui Babinski (Figura 14B). Aceasta poate st să apară fiziologic până la vârsta de 2 ani. După această vârstă, reflexul este patologic şi le apare in leziuni ale căilor piramidale. ia er at im tu es ac a a at iz t or au ne re. ui rn rib te a st in di uz si u a tr re n ie i pe op a C um N Figura 14. Reflexul plantar.  38 Lucrări practice de fiziologie REFLEXOGRAMA ACHILEANĂ PRINCIPII TEORETICE Reflexograma achileană (RA) reprezintă înscrierea grafică a contracţiei şi relaxării muşchiului triceps sural ca urmare a percuţiei tendonului lui Achile. Durata contracţiei şi relaxării muşchilor striaţi este influenţată de nivelul hormonilor tiroidieni circulanţi. Aparatură necesară: − reflexograf s. − ciocan de reflexe zi er Tehnica înregistrării: pacientul cu picioarele goale, este aşezat în genunchi pe un nt scaun, ţinându-şi trunchiul drept şi sprijinindu-se bine cu mâinile pe spătarul scaunului. ti Plantele relaxate se plasează în zona de înregistrare a reflexografului. Traseul, în cazul ric înregistrării cu ajutorul unei fotocelule electrice, are un aspect monofazic (Figura 15). st e st le ia er at im tu es ac a a at iz t or au ne re. ui rn rib te a st in di uz Figura 15. Reflexograma achileană. S = stimulul (percuţia tendonului lui si u a tr Achile); N = perioada corespunzătore conducerii influxului nervos de la re n ie i pe receptori la măduvă şi apoi înapoi la muşchi, este artefactat de mişcarea creată de lovitura de ciocan; C = undă amplă ascendentă corespunzătoare op a contracţiei; R = relaxarea tricepsului sural; A = artefactele de la sfârşitul C um relaxării (se datorează oscilaţiilor piciorului la sfârşitul reflexului) N Deoarece sfârşitul fazei descendente a curbei are o serie de neregularităţi (A) care artefactează încrucişarea RA cu linia de bază, creând dificultăţi în stabilirea precisă a sfârşitului relaxării, s-a convenit să se utilizeze pentru interpretarea rezultatelor numai prima jumătate a versantului descendent al curbei, motiv pentru care metoda se mai numeşte şi „măsurarea semitimpului de relaxare”. Calcularea semitimpului relaxării (T) se efectuează astfel: din vârful curbei (V) se trasează bisectoarea VO. VO este perpendiculara pe linia de bază. Se împarte VO in două părţi egale obţinându-se punctul M. Se trasează paralela MQ cu linia de bază. Din punctul Q  Examinarea reflexelor la om şi broască 39 se duce o linie paralelă cu VO ce întretaie linia de bază realizând punctul P. Distanţa SP corespunde semitimpului relaxării (vezi şi Figura 16). s. zi er nt ti ric st e st le ia er at im tu es ac a a at iz Figura 16. Calcularea semitimpului relaxării. t or au Interpretarea rezultatelor: valorile normale ale T sub vârsta de 40 ani sunt cuprinse între 260 şi 340 ms, iar peste această vârstă între 280 şi 360 ms. Durata RA este „scurtată” în ne re. ui rn hipertiroidie şi este „alungită” in hipotiroidie. rib te a st in Conform tehnicii de înregistrare descrise mai sus înregistraţi reflexograma achileană di uz bilateral, de cel puţin 3 ori. Introduceţi în tabelul de pe fişa de lucru cei trei timp (t1, t2, t3) afişaţi de aparat pentru fiecare înregistrare. Calculaţi T pentru fiecare. Calculaţi o si u a tr medie. Interpretaţi rezultatul. re n ie i pe op a C um N