Summary

This document provides information on medical procedures, including questions and answers related to nursing interventions in orthopedics. It details various procedures and conditions, offering a comprehensive overview.

Full Transcript

Shared conversation Claude‐2‐100k · Sign up Explore Genereaza pe baza documentelor de mai sus : 3 subpuncte cu enumerări ﴾ 5 probleme de dependenta, 3 complicații și primul ajutor in amputare, Create bot Claude‐2‐100k Your bots Poe Pe baza documentelor, am generat următoarele subpuncte cu enume...

Shared conversation Claude‐2‐100k · Sign up Explore Genereaza pe baza documentelor de mai sus : 3 subpuncte cu enumerări ﴾ 5 probleme de dependenta, 3 complicații și primul ajutor in amputare, Create bot Claude‐2‐100k Your bots Poe Pe baza documentelor, am generat următoarele subpuncte cu enumerări: A. 5 probleme de dependență în cazul entorselor: Send feedback 1. Durere Download iOS app Download Android app Follow us on Join our About · Help center · Privacy policy · Terms of service · Careers 2. Impotență funcțională 3. Tumefiere 4. Echimoze 5. Hemartroză B. 3 complicații posibile în cazul fracturilor: 1. Parestezii 2. Edeme 3. Hemoroze C. Primul ajutor în caz de amputație traumatică: 1. Se oprește hemoragia prin compresiune sau garou 2. Se spală zona amputată cu apă și săpun 3. Segmentul amputat se introduce într‐o pungă cu gheață pentru a se păstra la rece Pentru documentul incarcat , folosind informatii din celelalte documente genereaza intrebari de enumerat. Da si raspunsurile corecte. TEMATICA COLOCVIU NURSING IN ORTOPEDIE.pdf PDF · 11 KB Claude‐2‐100k Poe Baza de întrebări de enumerat generate pe baza documentului "TEMATICA COLOCVIU NURSING IN ORTOPEDIE.pdf" și a celorlalte documente: 1. Enumerați 5 manifestări de dependență în cazul bursitei. Răspuns: semne de inflamație, febră, limitarea mișcării, durere locală, tumefacție 2. Enumerați 3 manifestări de dependență în cazul tendinitei. Răspuns: durere localizată, edem, limitarea mișcării 3. Enumerați 5 manifestări de dependență în cazul rupturii musculare. Răspuns: durere intensă apărută brusc, impotență funcțională, hematom, deformare, echimoze 4. Enumerați 4 manifestări de dependență în osteomielită. Răspuns: durere, febră, frison, tumefacție, impotență funcțională, slăbiciune, oboseală, analize modificate ﴾VSH, leucocite﴿ leucocite﴿ 5. Enumerați 4 manifestări de dependență în osteoporoză. Răspuns: fragilitate osoasă, fracturi frecvente, deformări osoase, dureri, calcemie și fosfatemie scăzute, hipercalciurie 6. Enumerați 3 roluri ale asistentei medicale în cazul unei radiografii. Răspuns: pregătirea psihică și fizică a pacientului, asistarea medicului, supravegherea pacientului 7. Enumerați 3 probleme de dependență în cazul unei fracturi închise. Răspuns: durere, impotență funcțională, deformare, mobilitate anormală, crepitatii osoase 8. Enumerați 3 etape ale primului ajutor în cazul fracturilor deschise. Răspuns: înlăturarea complicațiilor vitale, toaleta plăgii, imobilizarea provizorie 9. Enumerați 2 principii ale imobilizării corecte. Răspuns: asigurarea funcțiilor vitale, axarea corectă a membrului 10. Enumerați 4 metode de imobilizare definitivă. Răspuns: ortopedică, extensie continuă, funcțională, chirurgicală Din documentele încărcate scrie‐mi tot ce trebuie sa știu pentru un test grila sau cu întrebări in care trebuie sa enumăr ceva pentru subiectul " Intervenții autonome in ortopedie". Claude‐2‐100k Claude‐2‐100k Poe Iată informațiile importante despre intervențiile autonome în ortopedie, extrasse din documentele încărcate: Asigură condițiile de igienă prin efectuarea toaletei parțiale a tegumentelor și mucoaselor. Previne escarele prin schimbarea poziției, masaj, aplicarea de pudre și unguente. Efectuează alimentația și hidratarea pasivă la pacienții dependenți. Ajută la îmbrăcarea și dezbrăcarea pacienților cu deficiențe motorii. Efectuează mobilizarea pasivă a pacienților. Transportă pacienții dependenți cu respectarea normelor de securitate. Incurajează și ridică moralul pacienților imobilizați în aparate gipsate. Asigură condițiile pentru recreere și practicarea cultului religios. Comunică cu pacienții pentru a‐i informa, consilia și educa. Efectuează educația sanitară a pacienților și apartinatorilor. Manifestări de dependenta in: bursita, tendinita, ruptura musculara, osteomielita, osteoporoza, TBC osteoarticular Claude‐2‐100k Claude‐2‐100k Poe Manifestări de dependență în: Bursită: semne de inflamație, febră, limitarea mișcării, durere locală, tumefacție Tendinită: durere localizată, edem, limitarea mișcării Ruptură musculară: durere intensă apărută brusc, impotență funcțională, hematom, deformare, echimoze Osteomielită: durere, febră, frison, tumefacție, impotență funcțională, slăbiciune, oboseală, analize modificate ﴾VSH, leucocite﴿ Osteoporoză: fragilitate osoasă, fracturi frecvente, deformări osoase, dureri, calcemie și fosfatemie scăzute, hipercalciurie TBC osteoarticular: durere surdă, scădere ponderală, inapetență, subfebrilitate, transpirații nocturne Rolul asistentei medicale in efectuarea Rgf, CT, RMN, Scintigrafie Claude‐2‐100k Poe Rolul asistentei medicale în efectuarea investigațiilor imagistice: Radiografie: Pregătirea psihică și fizică a pacientului Asistarea medicului radiolog Supravegherea pacientului Computer tomografie: Pregătirea psihică a pacientului și obținerea consimțământului Pregătirea materialelor necesare ﴾substanță de contrast﴿ Pregătirea materialelor necesare ﴾substanță de contrast﴿ Administrarea substanței de contrast intravenos Serviciul medicului CT Supravegherea pacientului RMN: Pregătirea psihică a pacientului ‐ informare, explicare, consimțământ Pregătirea fizică a pacientului ‐ poziționare corectă Supraveghere pe parcursul examinării Însoțirea pacientului după examinare Scintigrafie: Pregătirea psihică și fizică a pacientului Administrarea intravenoasă a substanței radioactive Asistarea medicului nuclearist Supravegherea pacientului Manifestări de dependenta si intervenții in: fractura închisă, fractura deschisa, entorsa, luxație Claude‐2‐100k Poe Manifestări de dependență și intervenții în: Fractură închisă: Manifestări: durere, impotență funcțională, deformare, mobilitate anormală, crepitatii Intervenții: imobilizare provizorie, analgezie, transport la spital Fractură deschisă: Manifestări: durere, sângerare, impotență funcțională Intervenții: hemostază, toaleta plăgii, imobilizare provizorie, antibioprofilaxie, transport urgent la spital Entorsă: Manifestări: durere, impotență funcțională, tumefiere, echimoze, hemartroză, hidartroză Intervenții: repaus, comprese reci, imobilizare, antiinflamatoare, fizioterapie Luxație: Manifestări: durere, impotență funcțională, deformare, atitudine vicioasă, echimoze, hematom Intervenții: reducere ortopedică sau chirurgicală, imobilizare, recuperare funcțională Reguli generale de imobilizare Claude‐2‐100k Poe Reguli generale de imobilizare: Imobilizarea să fie aplicată corect pentru a preveni Imobilizarea să fie aplicată corect pentru a preveni complicațiile. Segmentul distal față de focarul de fractură trebuie să fie liber, mobil. Articulația de deasupra și sub fractură rămân libere. Axa membrului să fie normală, fără angulații sau deplasări. Să nu comprime vasele sau nervii din zonă. Să permită circulația colaterală. Să fie confortabilă, să nu provoace dureri sau leziuni. Controlul stării tegumentelor, pulsului periferic și mobilității degetelor. A nu se îndepărta fără aviz medical. A se menține igiena tegumentelor. A se evita umezirea aparatului gipsat. Metode de imobilizare: provizorie si definitiva Claude‐2‐100k Poe Metode de imobilizare provizorie și definitivă: Imobilizare provizorie: Atele față‐spate din lemn sau plastic Fracturi membru superior ‐ eșarfă suspensorie, bandaj Velpeau Fracturi membru inferior ‐ atelă posterioară, atele de tracțiune Imobilizare definitivă: Ortopedică ‐ aparate gipsate ﴾gips circulare, ghips cruro‐ podal﴿ Extensie continuă ‐ aparate metalice cu șuruburi și arculețe Funcțională ‐ orteze, corsete, ghete Barouk Chirurgicală ‐ osteosinteză ﴾plăci, șuruburi, broșe﴿, endoprotezare Cele mai frecvente metode: Aparat gipsat ﴾imobilizare definitivă ortopedică﴿ Tracțiune scheletică ﴾imobilizare definitivă prin extensie continuă﴿ Metode de tratament in ortopedie Claude‐2‐100k Poe Principalele metode de tratament în ortopedie sunt: 1. Tratamentul ortopedic conservator: Repausul în pat Imobilizarea cu aparate gipsate, orteze Tracțiune scheletală continuă Manipulări osteo‐articulare Masaj și kinetoterapie 2. Tratamentul medicamentos: Analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene Antibiotice în infecții Vitamine și suplimente mineral‐osos Medicație specifică afecțiunii ﴾artroză, osteoporoză etc.﴿ 3. Tratamentul chirurgical: Osteosinteza ﴾plăci, broșe, șuruburi﴿ Protezarea articulară Artroplastii, artroscopii Amputații Grefări osoase Transplant osos și articular 4. Recuperarea medicală: Mobilizare pasivă și activă Masaj Fizioterapie Kinetoterapie Hidrokinetoterapie Terapie ocupațională Electroterapie Supravegherea aparatului ghipsat Claude‐2‐100k Poe Supravegherea aparatului ghipsat: Controlul stării tegumentelor distal de ghips pentru a preveni escarele. Controlul pulsului periferic și mobilității/sensibilității degetelor pentru a preveni sindromul de loge. Menținerea igienei tegumentelor accesibile. Evitarea umezirii aparatului ghipsat. Mobilizarea activă a articulațiilor libere. Elevarea membrului imobilizat pentru prevenirea edemului. Masaj circulator proximal de aparatul ghipsat. Observarea stării generale a pacientului. Informarea pacientului despre interdicțiile de mișcare. Învățarea pacientului să folosească corect cârja/cadrul. Control medical periodic pentru evaluarea vindecării. Îngrijirea pacientului cu amputație Claude‐2‐100k Poe Îngrijirea pacientului cu amputație: Pansamentul plăgii post‐operatorii și observarea evoluției acesteia. Prevenirea complicațiilor ﴾infecții, hemoragii, escare﴿. Combaterea durerii ‐ administrarea analgezicelor conform prescripției. Mobilizarea precoce a pacientului și utilizarea protezei provizorii. Igiena zilnică a pacientului și a ciotului. Monitorizarea dinamică a pacientului și acordarea suportului psihologic. Educarea pacientului și familiei în vederea autoîngrijirii. Învățarea exercitiilor pentru pregătirea mușchilor reziduali. Pregătirea pentru protezare și recuperarea mersului cu proteză. Activarea mecanismelor compensatorii senzorio‐motorii și psihice. Consilierea pentru reinserția socioprofesională. Puncția biopsie osoasa Claude‐2‐100k Poe Puncția biopsie osoasă: Se efectuează pentru prelevarea de țesut osos în vederea examenului histopatologic. Materiale necesare: ace lungi de biopsie, seringi, recipienți cu formol, mănuși, anestezic local, dezinfectant. Pregătirea pacientului: consimțământ informat, evaluare coagulare. Tehnica: dezinfecția tegumentelor, anestezie locală, Tehnica: dezinfecția tegumentelor, anestezie locală, introducerea și manipularea acului până la atingerea țesutului osos, aspirarea fragmentelor osoase în seringă, retragerea acului. Complicații: hemoragie, infectare, lezarea unor structuri adiacente. Ingrijiri post‐procedură: pansament steril ocluziv, repaus, analgezie, observarea complicațiilor. Probele prelevate sunt trimise în laborator pentru examen histopatologic. Rolul asistentei: pregătirea materialelor, asistarea medicului, îngrijirea pacientului. Puncția articulara Claude‐2‐100k Poe Puncția articulară: Se efectuează pentru prelevarea lichidului sinovial în vederea examenului de laborator. Materiale necesare: ac steril, seringă, mănuși sterile, soluție iodată, pansamente sterile. Pregătirea pacientului: informare, poziționare adecvată a articulației. Tehnica: dezinfecția tegumentelor, reperarea punctului de puncție, înțeparea pielii și a capsulei articulare, aspirarea lichidului sinovial în seringă, extragerea acului. Complicații: hematom, hemartroză, infectare. Complicații: hematom, hemartroză, infectare. Ingrijiri post‐procedură: pansament steril, repaus articular, analgetic la nevoie, examinarea lichidului recoltat. Lichidul recoltat este examinat biochimic, bacteriologic și citologic. Rolul asistentei: pregătirea materialelor, asistarea medicului, îngrijirea pacientului. Recoltarea sângelui in sistem vacutainer Claude‐2‐100k Poe Recoltarea sângelui în sistem vacutainer: Materiale necesare: mănuși nesterile, garou, tampoane alcoolizate, vacutainere cu anticoagulante ﴾EDTA, heparină﴿, ace vacutainer, adaptor vacutainer, stativ pentru vacutainere. Pregătirea pacientului: prezentarea tehnicii, așezarea comodă a pacientului, aplicarea garoului. Tehnica: dezinfectarea locului de puncție, stabilizarea venei, înțeparea venei, introducerea adaptorului vacutainer, introducerea vacutainerului care se umple automat prin vid, schimbarea vacutainerelor pentru diferite analize, scoaterea acei, aplicarea pansamentului. Complicații: hematom, hemoglobinurie, sincope vaso‐vagale. Îngrijiri: comprimație la locul puncției, observarea pacientului. Vacutainerele cu sânge recoltat sunt trimise la laborator pentru analiză. pentru analiză. Rolul asistentei: pregătire materiale, recoltare, îngrijire pacient. Punctia venoasa Claude‐2‐100k Poe Puncția venoasă: Se efectuează pentru recoltarea sângelui venos în vederea analizelor de laborator. Materiale necesare: mănuși de examinare, garou, tampoane cu alcool, ace sterile, eprubete, dezinfectant, pansamente. Pregătirea pacientului: poziționarea comodă, aplicarea garoului. Tehnica: dezinfecția locului de puncție, stabilizarea venei, înțeparea venei, recoltarea sângelui în eprubete, scoaterea acului, aplicarea pansamentului. Complicații: hematom, hemoglobinurie, syncopalitate. Îngrijiri post‐procedură: compresie la locul înțepăturii, observarea pacientului. Eprubetele cu sânge sunt trimise la laborator pentru analize. Rolul asistentei: pregătire materiale, recoltare sânge, îngrijire pacient. Recoltarea urinei pentru examen sumar si urocultura Claude‐2‐100k Poe Recoltarea urinei pentru examen sumar și urocultură: Pentru examenul sumar al urinei: Se recoltează în recipiente curate dimineața la trezire, din jetul median. Recoltarea la femei se face după igiena riguroasă a organelor genitale. Se trimite rapid la laborator. Pentru urocultură: Recoltarea se face aseptic, din mijlocul jetului de urină. Se utilizează recipiente sterile cu capac. Se trimite rapid la laborator în maxim 1‐2 ore. Până la transport se păstrează la frigider. Rolul asistentei: Pregătirea materialelor necesare. Informarea și pregătirea pacientului. Recoltarea properativă a probelor de urină. Trimiterea rapidă a probelor la laborator. Injecțiile ﴾SC, IV, IM, ID﴿ Claude‐2‐100k Poe Injecțiile intramusculare ﴾IM﴿, subcutanate ﴾SC﴿, intravenoase ﴾IV﴿ și intradermice ﴾ID﴿: Pregătire: verificarea prescripției, a materialelor, informarea și poziționarea pacientului. Tehnică IM: dezinfecție, intinderea pielii, introducerea acului 90 grade în mușchiul vast lateral sau fesier, aspirație, injectare lentă a medicamentului, scoatere ac și masaj locului. Tehnică SC: dezinfecție, prinderea pliului cutanat, introducerea acului 45 grade, aspirație, injectare, scoatere ac. Tehnică IV: garou, dezinfecție, stabilizarea venei, introducere ac 30 grade, aspirație, injectare lentă, scoatere ac, pansament. Tehnică ID: dezinfecție, tensionarea pielii, introducere ac 15 grade, injectare medicament, scoatere ac. Complicații: hematom, abces, necroză. Îngrijiri: masaj locului, observare pacient, tratament complicații. Rol asistentă: pregătire material și pacient, efectuare tehnică, supraveghere pacient. Administrarea anticoagulantelor Claude‐2‐100k Poe Administrarea anticoagulantelor necesită o atenție deosebită din partea asistentei medicale: Verificarea indicației și dozei prescrise de medic. Informarea pacientului despre importanța respectării orarului de administrare. Respectarea strictă a orelor de administrare pentru menținerea valorilor terapeutice. valorilor terapeutice. Administrarea pe cale orală sau injectabilă, conform prescripției. Monitorizarea constantă a INR‐ului ﴾la acenocumarol﴿ sau a timpului de coagulare activat. Ținerea evidenței parametrilor de coagulare și adaptarea dozelor în funcție de aceștia. Educația pacientului privind interacțiunile medicamentoase, alimentația și semnele de sângerare. Raportarea imediată a semnelor de sângerare către medic. Respectarea regulilor de asepsie și antisepsie la administrarea injectabilă. Rolul asistentei este esențial în utilizarea în siguranță a acestor medicamente prin monitorizare atentă și informarea pacientului. Perfuzia Claude‐2‐100k Poe Administrarea perfuziei de către asistenta medicală: Verificarea prescripției medicului pentru tipul de soluție, cantitate și ritm de administrare. Pregătirea materialelor sterile: soluții perfuzabile, set de perfuzie, seringi, garou, dezinfectant. Informarea și poziționarea comfortabilă a pacientului. Aplicarea garoului și dezinfectarea locului de puncție venos. Puncția venei și conectarea setului de perfuzie. Reglarea ritmului de administrare a soluției prin controlarea numărului de picături/minut. Supravegherea stării pacientului și a locului de puncție. Înregistrarea tipului de soluție perfuzată și a orei în foaia de observație. Respectarea protocolului spitalului privind perfuziile. Întreruperea perfuziei la final și pansarea locului de puncție. Asistenta monitorizează și supraveghează în permanență administrarea corectă a perfuziilor. Măsurarea funcții vitale Claude‐2‐100k Poe Măsurarea funcțiilor vitale de către asistenta medicală este esențială în evaluarea stării pacientului: 1. Temperatura ‐ se măsoară cu termometrul electronic în axilă, oral sau rectal. Valori normale: 36‐37 grade Celsius. 2. Pulsul ‐ se măsoară la artera radială sau carotidă. Valori normale: 60‐100 bătăi/minut. 3. Respirația ‐ se numără mișcările respiratorii/minut. Valori normale: 12‐20 respirații/minut. 4. Tensiunea arterială ‐ se măsoară cu tensiometrul la nivelul arterei brahiale. Valori normale: 100‐140 mmHg sistolică și 60‐ 90 mmHg diastolică. 5. Diureza ‐ se măsoară volumul de urină eliminat în 24 de ore. 5. Diureza ‐ se măsoară volumul de urină eliminat în 24 de ore. Valori normale: 800‐2000 ml/24 ore. 6. Starea de conștiență ‐ se evaluează nivelul de conștiență, răspunsul la stimuli. Asistenta înregistrează valorile în foaia de observație și raportează medicului orice modificări semnificative. Administrarea oxigenului Claude‐2‐100k Poe Administrarea oxigenului de către asistenta medicală: Se face conform prescripției medicului în caz de hipoxemie. Se utilizează surse de oxigen: concentratoare, butelii cu oxigen comprimat. Căile de administrare: Mască simplă sau mască cu rezervor ‐ debit 5‐10L/min. Sonda nazală ‐ debit 1‐6L/min. Mască Venturi ‐ asigură concentrații precizate de O2. Se verifică funcționarea corectă a sursei de oxigen. Se conectează circuitul și se reglează debitul prescris. Se instruiește pacientul să respire normal prin dispozitiv. Se monitorizează saturația pacientului cu pulsoximetrul. Se consemnează administrarea în foaia de observație. Se anunță medicul dacă saturația nu crește suficient. Asistenta supraveghează și optimizează administrarea de oxigen. Intervenții delegate in ortopedie Claude‐2‐100k Poe Principalele intervenții delegate asistentei medicale în ortopedie sunt: Imobilizarea membrelor fracturate cu atele sau dispozitive provizorii. Confecționarea și aplicarea aparatelor gipsate. Îngrijirea plăgilor și efectuarea pansamentelor. Efectuarea injecțiilor intravenoase, intramusculare, subcutanate. Recoltarea probelor biologice: sânge, urină, puroi. Mobilizarea și transferul pacienților. Aplicarea dispozitivelor antiescare. Efectuarea toaletei zilnice a pacienților imobilizați. Administrarea medicamentelor per os și parenteral. Monitorizarea funcțiilor vitale. Educarea pacienților pentru autoîngrijire. Consilierea pacienților și aparținătorilor. Pregătirea pacienților pentru investigații sau intervenții chirurgicale. Asistenta medicală lucrează în echipă cu medicul ortoped, în limitele competențelor sale. Talk to Claude‐2‐100k on Poe Continue chat New chat

Use Quizgecko on...
Browser
Browser