Patologie digestivă - Simptome - PDF

Boli Gastrointestinale Simptome (1)  Anamneza Simptome frecvente Durere abdominală (vezi cursul anterior) Indigestie, anorexie Greata, varsaturi Hematemeza Disfagie, odinofagie Constipatie Diaree Icter (vezi cursul anterior)...

Boli Gastrointestinale Simptome (1)  Anamneza Simptome frecvente Durere abdominală (vezi cursul anterior) Indigestie, anorexie Greata, varsaturi Hematemeza Disfagie, odinofagie Constipatie Diaree Icter (vezi cursul anterior)  Apetitul si modificarile sale Apetit (foame) = pofta de mancare. Modificari de apetit: 1.Polifagia (sau "hiperfagia") – pofta de mancare crescuta. 2. Anorexia – pierderea dorintei de a manca Anorexia nu inseamna teama de a manca (din cauza disconfortului asociat: angina intestinala sau boala inflamatorie intestinala) Tulburari de reglare a apetitului Anorexia nervosa si casexia (slabiciune si topire datorata unor boli cronice severe) Bulimia nervoasă (boli cu afectarea lobului frontal) Apetit pervertit sau Parorexie = apetit pentru mancaruri neobisnuite (tulburari psihiatrice)  Anorexia cronică Boli psihiatrice (ex depresie, dementa) Boli cronice grave (de ex.) – BPOC – Insuficienta cardiaca avansata, – Insuficienta renala – Tumori maligne – Infectia HIV Medicamente  Anorexie vs satietate precoce Satietatea precoce = senzatia de satisfacere rapida a apetitului Un individ va consuma mai putin decat necesarul caloric. Boli asociate cu sațietate precoce Golire gastrica intarziata (ex. gastropatie diabetica) Distensie gastrica redusa - Tumora gastrica, - Operație bariatrică (Sleeve gastric) Obstructie pilorica Greata și varsaturi  Greata și vărsătura Greata e descrisa de bolnavi ca “o senzatie de rău la stomac” sau “o senzația de a vărsa” Este un simptom nespecific Poate fi acuta sau cronica Are aceleasi cauze ca și vărsătura Vărsătura (emesis) reprezintă expulzarea involuntară și forțată a conținutului stomacului prin gură și uneori prin nas  Vărsături – principalele cauze (1) Afectarea sistemului senzorial Miscare: rau de miscare, boala Ménière Cerebrale Contuzie, Hemoragie cerebrala Migrena Tumori cerebrale (varsătură exploziva fara greață) Tract digestiv Gastrita, boala de reflux gastroesofagian - conține suc gastric Ulcer peptic – conține suc gastric Stenoza pilorică – conține alimente ingerate cu 6 - 8 ore in urma Obstructie intestinala – continut fecaloid Peritonita acută Ileus Colecistita, Pancreatita, Apendicita, hepatita  Vărsături – principalele cauze (2) Tulburari metabolice Uremia (uree crescută, în insuficienta renala) Hiperglicemia (cetoacidoza diabetica) Alte cauze Sarcina – varsaturi matinale deobicei Pacientii cu alcoolism sever - emeza in dimineata urmatoare consumului de etanol Medicatie - opioide, chimioterapice Dupa interventii chirurgicale (greata si varsaturi postoperatorii) Imagini sau mirosuri dezagreabile Durere foarte intensă (cefalee intensă, infarct miocardic sau colica renală) Emotii violente  Conținutul vărsăturii 1. Secretiile gastrice - sunt intens acide. 2. Alimente recent ingerate apar in varsatura gastrica. Independent de continut, mirosul tinde sa fie neplacut. 3. Bila poate fi eliminate in varsaturile recurente daca varsaturile sunt severe. Varsatura de culoare galbena sugereaza bila. 4. Varsaturile fecaloide sunt de obicei consecinta obstructiei intestinale. 5. Sângele in varsatura = hematemeza Sânge rosu aprins sau închis in varsatura sugereaza sangerare din esofag sau stomac (sângerare relativ severă) Sângele alterat, care seamana cu zatul de cafea ( “varsatura in zat de cafea”) sugereaza o sangerare digestivă superioară mai putin severa  Complicațiile vărsăturilor În cursul vărsăturilor, mai ales a celor incoercibile, pot apar unele complicaţii: - Tulburări hidroelectrolitice - Alcaloza hipocloremică - Hipokaliemia - Insuficienţa acută prerenală - Complicaţii mecanice - Sindromul Mallory-Weiss - Pulmonare - Pneumonia de aspiraţie Disfagia si odinofagia  Disfagia Disfagia = dificultate la inghitire (reprezintă un symptom de alarmă) Senzatia ca alimentele sau lichidele “nu trec cum trebuie” 1. Disfagia orofaringiana sau de transfer Disfagia debuteaza la inceputul deglutiției Este insotita de imposibilitatea de a transporta bolul alimentar din cavitatea bucală la esofag (Pacienții pot indica regiunea cervicală ca locul simptomelor lor) + Regurgitatie nazală și o senzație de hrană reziduală rămasă în faringe + Tuse la deglutiție (din cauza aspiratiei) Cauze neurologice Boala Parkinson; Scleroza laterală amiotrofică; Miastenia gravis. Alte cause Angina, abcesul amigdalian ,tumori faringiene, glosita  Disfagia (cont.) 2. Disfagia esofagiana Pacienții au dificulăți în inițiererea deglutiției Tulburarea de transport a bolului este perceputa substernal a) Disfagia la solide - in ingustarea mecanica a esofagului stricturi (ingestia de substante caustice), cancer esofagian inel Schatzki. b) Disfagia la solide si lichide sugereaza o problema de motilitate esofagiana achalazie (tulburarea de relaxare a sfincterului esofagian inferior) spasm esofagian difuz.  Disfagie - anamneză 1. Unde se produce disfagia 1. La ce tipuri de alimente apare – solide, moi, lichide? 3. Cand a inceput? Este intermitenta sau persistenta? Este progresiva? Daca da, in ce interval de timp? 4. Care sunt simptomele si bolile asociate?  Odinofagia = durere la inghitire Odinofagia este o durere agravata de deglutiție Cauze: - Ulcerele bucale și faringiene; - Abcesele sau flegmoanele buco-faringiene; - Inflamaţiile sau infecţiile căilor respiratorii superioare; - Tumorile limbii sau faringelui; - Candidoza și herpesul bucal; - Anemia feriprivă sau megaloblastică; Poate fi determinată de o forma acuta si severa de esofagita, cu ulceratie a mucoasei. - O durere cu caracter de arsura, sugereaza inflamatie mucoasei - O durere cu caracter constrictiv, de crampa, sugereaza spasm al musculaturii netede esofagiene.  Pirozis Pirozisul este un simptom caracterizat de: durere episodica substernala, de obicei cu caracter de arsura, de obicei cu iradiere spre cavitatea bucală  Pirozis Pirozisul se datorează refluxului gastric acid in esofag; Acut Accentuat in timpul sau dupa masa Precipitat de: o masa abundentă, poziție: decubit dorsal, aplecarea inainte, ingestia de alcool, suc de citrice sau aspirina. Daca este cronic, se poate datora esofagitei de reflux. Se ameliorează la antiacide..  Alte simptome gastrointestinale (a) Regurgitatia (a) Unii pacienti elimina continut esofagian sau gastric in absenta gretii sau a varsaturilor. Conditii clinice: ingustare esofagiana prin strictura sau cancer sfincter gastroesofagian incompetent  Alte simptome gastrointestinale Ruminația (b) In ruminatie, mici cantitati de mancare sunt regurgitate din stomac, de obicei la 15 – 30 minute dupa masa. Acestea ajung de obicei in cavitatea bucală, unde persoana le poate remesteca si reinghiti. Ruminatia este de obicei involuntara si se produce fara greata, varsatura, durere sau dificultate la inghitire. Ruminatia este comuna la copiii mici. La adulti, ruminatia se produce mai ales la cei cu tulburari emotionale, in special in perioade de stress.  Alte simptome gastrointestinale (c) Eructația = expulzia de aer din stomac prin cavitatea bucală. Se produce de obicei cand stomacul este destins din cauza aerului inghițit in exces. Prin eructatie se elimina aer pentru a se reduce distensia gastrica. Flatulența = actul de a expulza aer din sistemul digestiv prin anus. Meteorismul abdominal (balonarea) Abdomenul este destins prin acumulare de gaze asociat cu discomfort. Hemoragia digestiva (HD)  Hemoragia digestiva (HD) - definire (1) HD este o urgenta medicala care necesita evaluare rapida si tratament. 1. Hematemeza este varsatura cu sange din tractul gastrointestinal superior proximal de ligamentul lui Treitz Sangele poate fi: - rosu aprins sau ‘in zat de cafea’ (sange alterat prin expunerea la acid) 2. Melena este scaunul cu sange degradat de catre bacteriile intestinale la hematina sau la alte hematocrome, generand un scaun negru cu aspect de pacura si miros neplacut. Sursa sangerarii este tractul gastrointestinal superior (mai rar intestin subtire distal sau colon ascendent).  Hemoragia digestiva (HD) - definire (cont) 3. Hematochezia este eliminarea de sange rosu, maroniu sau cheaguri prin anus - semnifică cel mai frecvent o HD inferioara - rar poate fi o HD superioara cu tranzit rapid (urgenta medicala amenintatoare de viata) - rectoragie = sângerare de la nivelul rectului 4. Hemoragii oculte, sangerări mici, nemanifeste clinic la nivelul scaunului Determină anemie feripriva.  HD – Diagnostic diferential Hematemeza Hemoptizia – este expectoratia (eliminarea prin tuse) de sange sau sputa cu striuri sanghinolente din bronhii, laringe, trahee sau plamani Sangerare nazala posterioara (Epistaxis posterior): se poate asocial cu sange proaspat sau coagulat, care poate ajunge si in stomac si determină greata si varsaturi cu aspect de “zaț de cafea” Sange in saliva – inflamatie gingivala, gingivita sau ulcere orale Melena Ingestia de spanac sau afine poate determina scaune negre Sfecla si rosiile pot uneori face scaunul sa para rosiatic sau maroniu. Medicamente: tabletele de fier, preparatele cu bismut-ul pot determina scaune negre  Cauze comune de HD superioara Ulcer peptic (40–50 %) Eroziuni gastroduodenale (gastrita erozivă) Esofagita Sindromul Mallory–Weiss Varice esofagiene rupte Cancer gastric Medicamente (favorizează leziunile gastro-duodenale) AINS sau inhibitori COX-2 Corticosteroizii Anticoagulante  Cauze comune de HD inferioară Hemoroizi Diverticulită Cancer colorectal Boli intestinale inflamatorii (in particular rectocolita ulcerohemoragica) Angiodisplazie  Elemente de evaluare a severitatii HD Evaluare hemodinamica Tensiunea arteriala (in poziție de decubit si in ortostatism) Frecventa cardiaca Prin masurarea AV si a TA se poate evalua severitate HD O sangerare semnificativa clinic duce la modificari posturale ale AV sau TA, tahicardie si, in final, hipotensiune in clinostatism. Analize de laborator – Hb, Ht, functia renala În contrast, hemoglobina nu scade imediat dupa HD acuta, din cauza reducerii proportionale a plasmei si volumelor celulelor rosii (“se pierde sange integral"). Deci, hemoglobina poate fi normala sau doar usor scazuta initial intr-o sangerare severă. Pe masura ce fluidul extravascular intra in spatial vascular pentru a restabili volumul circulant, hemoglobina va scadea, dar procesul poate dura pana la 72 h.  Examenul fizic in HD AV, TA (se detemină si in ortostatism); ? Durere abdominala (poate fi prezenta sau absenta) ? Stigmate de boala hepatica cronica sau hipertensiune portala (care poate indica ruptura varicelor esofagiene) – Icter, – Angioame stelate – Circulație colaterală abdominală – Hepatosplenomegalie – Ascita Se evaluează deasemenea: – aspiratul nasogastric pentru sange (“zat de cafea” vs. rosu aprins); – scaunul pentru melena (tuseu rectal)  Modificările aspectului mucoasei linguale (1) În mod normal mucoasa linguală este roșiatică, umedă, moale și catifelată iar „V”-ul lingual se observă cu claritate. - Cicatrici la bolnavii cu epilepsie care își mușcă limba în criză; - Limba saburală sau încărcată, frecvent întâlnită, ca depozit albicios, nu are semnificaţie patologică, apare prin persistenţa celulelor descuamate; - Limba cu depozit alb, aderent, care nu dispare după alimentaţie infecţia candidozică bucală; - Limba cu depozite brune, uscate, aspre „limba prăjită”, „limba uscată”, apare în deshidratarea de diferite cauze - Limba roșie „zmeurie”, apare în anemia feriprivă și în ciroză;  Modificările aspectului mucoasei linguale (2) - Limba cianotică apare în insuficienţa respiratorie, policitemia vera și în insuficienţa cardiacă; - Limba geografică - se caracterizează prin prezenţa de șanţuri profunde care delimitează insule de culoare roșiatică, descuamate, înconjurate de zone albicioase, nedescuamate, poate să apară în hipoaciditatea gastrică, anemia Biermer, dar poate să fie și normală, premenstrual sau la persoanele alergice; - Leucoplazia linguală, descrisă ca o limbă cu zone alb-sidefii și margini ridicate sau deprimate, apare în sifilis, la marii fumători și este o stare precanceroasă.