Embriogeneza - LP 2, Anul I, Semestru I PDF

LP 2 anul I semestrul I EMBRIOGENEZA Dr. Ruxandra Negoi Etapele embriogenezei § Segmentarea § Formarea blastocistului § Gastrulatia § Neurulatia La sfarsitul saptamanii 8 embrionul ia infatisare general umana.  I. SEGMENTAREA §...

LP 2 anul I semestrul I EMBRIOGENEZA Dr. Ruxandra Negoi Etapele embriogenezei § Segmentarea § Formarea blastocistului § Gastrulatia § Neurulatia La sfarsitul saptamanii 8 embrionul ia infatisare general umana.  I. SEGMENTAREA § Zigot à Morula § Incepe la 30 h de la fecundatie; dureaza 3 zile § Este totala si subegala § Are loc in tuba uterina prin mitoze repetate § Morula – formata din 16 blastomere (micromere, macromere) invelite de zona pelucida. Patrunde in cavitatea uterina. § La final morula nu este mai mare decat zigotul initial !!! I. SEGMENTAREA 30 h 50 h ziua 3 2 blastomere 4 blastomere 12-16 blastomere II. FORMAREA BLASTOCIST § Morula à Blastocist § Morula patrunde in cav uterina ­ Dispare zona pelucida (z5) ­ Se formeaza blastocelul § Blastomerele ­ Micromere ( la exter ) = TROFOBLASTUL ­ Macromere ( la inter ) = EMBRIOBLASTUL (la polul opus blastocelului)  II. FORMAREA BLASTOCIST Blastocist de 4 zile Blastocist de 5 zile BLASTOCIST UNILAMINAR  II. FORMAREA BLASTOCIST § Dispare zona pelucida – Z5; § Blastocistul se alipeste de endometru si incepe sa-l erodeze – Z6 à INCEPE IMPLANTAREA.  II. FORMAREA BLASTOCIST Contactul cu endometrul Implantarea superficiala si Incepe implantatia Z6 diferentierea trofoblastului Ziua 8  Saptamana 2 § Trofoblastul Sincitiotrofoblast Citotrofoblast § Embrioblastul Ectoblast Endoblast § Mezodermul extraembrionar Splahnopleural Somatopleural § 2 cavitati Cav amniotica Cav vitelina § Z8 ú diferentierea trofoblastului si embrioblastului ú Apare cav. Amniotica (amnioblaste din ectoblast) § Z9 ú Stadiul lacunar (in sincitioT) ú Mb. Exocelomica Heuser (tapeteaza sacul vitelin) § Z11-13 ú Reactie deciduala ú Retea lacunara + capilare materne sinusoide à circulatia uteroplacentara ú Vilozitati I ú Mezoderm extraembrionar à CELOM EXTRAEMBRIONAR (cav corionica) exc = pedicul de fixatie ­ Somatopleural ­ Splahnopleural II. FORMAREA BLASTOCIST Z9 blastocist complet implantat embrioblastul didermic BLASTOCIST BILAMINAR II. FORMAREA BLASTOCIST aparitia mezodermului extraembrionar si a celomului extraembrionar Z11-12 Aplicatii practice § SincitioT à βhCG à diagnostic sarcina § Implantare normala à perete anter/poster § Sarcina ectopica – 95% tubara (ampula), cav abdominala (fund de sac Douglas), ovar, col uterin § Mola hidatiforma – trofoblast fara embrion. Fecundarea unui ovocit fara nucleu à celule diploide cu genom exclusiv patern § Mola invaziva à coriocarcinom. Aplicatii practice § Gonadotropina corionica umana (hCG)-glicoproteina produsa de sincitiotrofoblast, care va stimula productia de progesteron de catre corpul galben. § Determinarea hCG sta la baza testului de sarcina. Se poate determina in sange incepand cu ziua a-8-a si in urina incepand cu ziua a-10-a. § Niveluri scazute ale acestei glicoproteine pot sa indice o sarcina ectopica sau iminenta de avort spontan. § Nivelurile crescute se intalnesc in sarcini multiple, mola hidatiforma sau coriocarcinom.  III. GASTRULATIA § Reprezinta formarea mezodermului intraembrionar = a 3-a foita embrionara § Incepe cu formarea liniei primitive à sant primitiv, ce are la extremitatea sa nodul primitiv HENSEN centrat de foseta primitiva § Invaginarea ectoblastica la niv N.P à Notocordul – Induce formarea tubului neural – Reprezinta primul schelet axial al corpului § Invaginarea ectoblastica la niv L.Pà Mezoderm intraembrionar III. GASTRULATIA III. GASTRULATIA mezodermul intraembrionar (paraaxial=somitic; intermediar=nefrogen; lateral)  III. GASTRULATIA § S4 somitele se despart de mezodermul nefrogen si se diferentiaza in: DERMATOMIOTOAME (dorso-lateral) – DERMATOAME (dermul si tesutul subcutanat al partii dorso- laterale a trunchiului) – MIOTOAME (musculatura striata dorsala si antero-laterala a trunchiului) SCLEROTOAME (ventro-medial) – Coloana vertebrala – Coaste – Stern – Pahimeninge Trofoblastul in S3 § Inceputul S3 à vilozitati I – CitoT – SincitioT § Vilozitati II – CitoT – SincitioT – Mezoderm extraEB somatopleural § Vilozitati III = Placentare definitive – CitoT – SincitioT – Vase sangvine à sistem capilar vilos  IV. NEURULATIA § Procesul de formare a tubului neural si a crestelor neurale § Este indusa de notocord § La niv ectodermului apare Placa Neurala à Sant Neural à Tub Neural (inchis complet in z27) § Jonctiunile neuroectodermale se vor individulaiza si vor forma crestele neurale ale caror celule genereaza diferite tipuri celulare IV. NEURULATIA IV. NEURULATIA Derivate embrionare ECTODERM ENDODERM MEZODERM SNC, SNP, SNV Epiteliul digestiv si Tesut conjunctiv, Epiteliul senzorial al respirator cartilaginos, osos organelor de simt Muschi netezi si striati Epiderm si derivatele sale Parenchim tiroida, Vase sanguine, limfatice (par, unghii, gl sebacee, paratiroida, timus, ficat, Cord sudoripare, parotide, pancreas Rinichi mamare) Glande genitale Adenohipofiza Epiteliul vezicii urinare, Seroase (pericard, pleura, Smaltul dentar uretra, o parte din vagin, peritoneu) Proctodeum antrului urechii, cavitatii CSR timpanice, tubei auditive CRESTE NEURALE dentina, cement Ggl nn cranieni, periferici, Gl. Submandibulara, vegetativi sublinguala Cel SCHWANN, melanocite, cel C MSR, pia mater, arahnoida Parti moi si dure ale arcuri branhiale Conj, oase fata si cap ANEXE EMBRIONARE § Reprezinta formatiuni temporare, destinate sa protejeze si sa hraneasca embrionul, apoi fatul in timpul vietii i.u. § In ordinea aparitiei lor: AMNION VEZICULA OMBILICALA Vor fi incorporate embrionului ALANTOIDA CORION CORDON OMBILICAL  I. Amnionul § Mb amniotica dublata de mezoderm extraEB somatopleural ú Avasculara, transparenta, prinsa de marginile discului EB ú Se reflecta pe cordon ombilical si se continua pe fata profunda a corionului à mb amniocorionica ú L3 –dispare celomul extaEB inlocuit de o mare cav amniotica Evolutia amnion Lichidul amniotic § Creste lent à S37 incepe sa scada ú S10 à 30 ml ú S20 à 350 ml ú S37 à 1000 ml § Rol ú Schimbari pozitie, miscari libere ú Protectie mecanica ú Dezv simetrica ú Temp ct fat ú Dilatarea colului uterin  II. Vezicula ombilicala § Apare in Z9 à max S3 à degenereaza S5 § ROL ú Este dublat de mezoderm extraembrionar splahnopleural in grosimea caruia vor aprea primordiile elementelor figurate ale sangelui si ale vaselor sangvine extraembrionare ú S3 - Din endodermul sau se formeaza celulele germinale primordiale ce devin ovo-/spermatogonii ú S4 - Din tavanul sau ia nastere mezenteronul (intestin mijlociu) II. Vezicula ombilicala  III. ALANTOIDA § Apare in S3 , ca un diverticul endodermal in grosimea pedicului de sustinere § P. extraembrionara - degenereaza in L2 § P. intraembrionara participa la formarea vezicii urinare restul devine URACA = cordon fibros ce leaga ombilicul de vezica. § ROL Formarea vaselor de sange ombilicale Centru formator al elementelor figurate (S3-S5) IV. Cordon ombilical § Este invelit de amnion si contine: ­ Gelatina WHARTON (mezenchimala) ­ 2 artere ombilicale (CO2) ­ 1 vena ombilicala (O2) ­ Canal vitelin (rest al veziculei viteline) ­ Rest canal alantoidian § La nastere = 50-60 cm, diam 1-2 cm ­ Daca < à pericol de smulgere la nastere ­ Daca > à circulare de cordon (membre, torace, gat, esarfa) V. Corionul § Alcatuit Sincitiotrofoblast Citotrofoblast Mezoderm extraembrionar somatopleural § L3 – diferentiere pe regiuni Decidua bazalaà corion vilos Decidua capsulara à corion neted  Eritroblastoza fetala (izoimunizarea RH) § Ag D (Ag Rh) pe membrana eritrocitelor abs./prez (RH neg./RH poz.) § Mama este Rh negativ iar fatul este Rh pozitiv § Poate stimula sistemul imun al mamei sa sintetizeze anticorpi antiRh si poate declansa un raspuns imun impotriva eritrocitelor fetale (procesul s.n.izoimunizare) § Raspunsul imun apare cand eritrocitele fetale patrund in circulatia materna in momentul nasterii.Va fi afectata urmatoarea sarcina cu fat Rh pozitiv. § Tratamentul : ú Se administreaza anticorpi anti Rh mamei, la cca 72 de ore dupa nastere, pentru a preveni raspunsul imun al acesteia. ú Fatul afectat poate primi transfuzii intaruterine sau postnatal.  Trimestrele sarcinii si calcularea DPN § DPN=data probabila a nasterii ú 38 S de la conceptie/40 S de la prima zi a ultimei menstruatii § Trimestrul I ú S10 de la conceptie/S12 de la prima zi a ult. menstruatii § Trimestrul II ú S24 de la conceptie/S26 de la prima zi a ult. menstruatii ú Trimestrul III S38 de la conceptie/S40 de la prima zi a ult. menstruatii  Teste clinice uzuale pentru determinarea malformatiilor congenitale § dublul test § triplul test § amniocenteza Dublul test § Dublu test este un test de screening prenatal de trimestrul I de sarcina § Determina markeri serici care au utilitate in estimarea riscului de aberatii cromozomiale § Dublul test: Include determinarea markerilor serici PAPP-A (proteina plasmatica asociata sarcinii) si free beta- HCG (fractiunea beta a gonadotropinei corionice umane) Permite estimarea riscului de sindrom Down si de trisomie 18 Dublul test § PAPP-A este o glicoproteina derivata din placenta, care va fi eliberata in sangele matern. § Nivelurile PAPP-A cresc odata cu varsta gestationala. Scaderea concentratiei PAPP-A este asociata cu anomalii cromozomiale ale fatului. § Determinarea PAPP-A impreuna cu free-hCG in trimestrul I de sarcina (saptamanile 10-12) detecteaza sindromul Down in aproximativ 63% din cazuri. § Daca la cei 2 paramaetrii se adauga marimea translucentei nucale, rata de detectie a sindromului Down creste la 86%. Triplul test § Screeningul prenatal de trimestrul II § Se bazeaza pe determinarea a trei marker serici din sangele matern: Alfa-fetoproteina, principal proteina din sange in primele stadii de dezvoltare ale fatului Gonadotropina corionica umana (HCG) Estriolul neconjugat Triplul test § Testul se efectueaza in saptamanile 15-20 de sarcina § Rezultatul testul este influentat si de o serie de alti factori (varsta gestationala, greutatea gravidei, sarcina gemelara, diabet gestational si altii) § Rezultatele testului sunt predictive § Testul markerilor serici identifica intr-un procent de 75-80% defectele de tub neural ale fatului (spina bifida, anencefalia) si 60% a sindromului Down, la gravidele cu varste mai mici de 35 de ani § La gravidele mai in varsta de 35 de ani (grup cu risc crescut) testul identifica intr-un procent de 75% defectele de tub neural si sindromul Down  Amniocenteza § Recoltarea de lichid amniotic din jurul fatului printr-un ac introdus prin peretele abdominal § Se face dupa 16 saptamani § Se foloseste cel mai frecvent in diagnosticul anomaliilor cromozomiale (sindromul Down), dar poate fi utila si in diagnosticul infectiilor fetale sau a unor anomalii genetice specifice § Se recolteaza lichid din jurul fatului care contine celule fetale, iar aceste celule sunt analizate genetic. § Riscurile asociate procedurii sunt: pierderea sarcinii ( sub 1%), infectia uterului (foarte rar), sangerarea, durerea.