Curs 9 Instituții politice PDF

Curs 9 Instituții politice PARLAMENTUL II  CUPRINS ⚫ Organizarea internă ⚪ Generalități ⚪ Grupurile politice parlamentare ⚪ Opoziția parlamentară ⚪ Birourile permanente ⚪ Comisiile parlamentare ⚫ Funcționarea Parlamentului ⚪ Mandatul sau legislatur...

Curs 9 Instituții politice PARLAMENTUL II  CUPRINS ⚫ Organizarea internă ⚪ Generalități ⚪ Grupurile politice parlamentare ⚪ Opoziția parlamentară ⚪ Birourile permanente ⚪ Comisiile parlamentare ⚫ Funcționarea Parlamentului ⚪ Mandatul sau legislatura ⚪ Sesiunea ⚪ Ședințele ⚪ Sistemul de vot  Generalități ⚫ Orice Parlament/Cameră are o serie de structuri interne de lucru ⚪ sunt organizate și își desfășoară activitatea potrivit regulamentului propriu fiecărei camere ⚫ Aceste structuri interne sunt alese, numite, formate de fiecare cameră (în baza autonomiei organizatorice a Parlamentului). ⚫ Structurile interne se constituie în baza unui principiu constituțional: ⚪ proportional cu configurația politică a parlamentului, ⚪ prin intermediul grupurilor politice parlamentare ⚪ Toate structurile interne parlamentare exprimă proporțional configurația politică a Parlamentului  Organele de lucru interne ⚫ Ajută plenul Camerei în realizarea competenţei acesteia ⚪ asigură pregătirea lucrărilor plenului prin rapoarte şi avize ⚫ Se constituie de plenul Camerei şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul acesteia ⚫ Atribuţiile acestora se desfăşoară pe baza mandatului dat de plen, cu excepţiile stabilite de Constituţie ⚪ ex. sesizarea CCR de preşedinţii celor două camere (art. 146 lit. e) ⚫ Au rol în procedura legislativă: ⚪ Preşedintele camerelor ⚪ Biroul permanent ⚪ Comisiile parlamentare ⚪ Liderul grupului parlamentar ⚪ Comitetul liderilor grupurilor parlamentare (Cdep) ⚪ Secretarii Camerelor  Grupurile politice parlamentare ⚫ Organizarea unui grup politic parlamentar se face pe criteriul afinităţii politice ⚫ Constituirea grupurilor parlamentare este, în general, o facultate şi nu o obligaţie ⚪ De exemplu, există și deputați sau senatori neafiliați ⚫ În Parlamentul României, grupurile parlamentare se organizează separat în cele două Camere, la Senat şi Camera Deputaţilor ⚫ Se pot constitui şi grupuri mixte ale deputaţilor din partide mai mici, care au opţiuni politice apropiate ⚫ Nici Parlamentul, nici Camerele, nici structurile interne ale Camerelor nu sunt un rezultat al dreptului de asociere ⚫ Grupurile parlamentare reunesc deputaţi sau senatori având aceeaşi concepţie politică sau concepţii politice înrudite ⚫ Se poate forma un singur grup parlamentar al independenților ⚫ Constituirea grupurilor politice se face la începutul și pe parcursul legislaturii ⚫ Exemplu: http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp?idl=1  Grupurile politice parlamentare ⚫ ESENȚIAL ⚪ prin votul corpului electoral se aleg nu partide, ci parlamentari, ⚪ regula constituţională a mandatului reprezentativ oferă celor aleşi libertatea de a adera la un grup parlamentar sau altul, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul de a se declara independenţi faţă de toate grupurile parlamentare  Biroul permanent ⚫ Este un organ colegial ⚫ Mandat ⚪ ales pe durata unei sesiuni, conform configurației politice, după constituirea legală a Camerei ⚫ Cvorum de lucru ⚪ majoritatea celor prezenţi ⚫ Majoritatea ⚪ simplă ⚫ Atribuţii în materie legislativă: ⚪ supune aprobării Camerei Regulamentul şi propunerile de modificare a Regulamentului (iniţiativă regulamentară NU propunere legislativă) ⚪ primeşte sub formă electronică şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare ⚪ hotărăşte, în cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la cealaltă cameră a celor pentru care este Cameră decizională  Președintele Camerei ⚫ Mandat ⚪ este şi preşedintele Biroului Permanent, ales pe toată legislatura, după constituirea legală a Camerei ⚫ Statut ⚪ Preşedintele Senatului/Camerei Deputaţilor are un statut juridic distinct de statutul celorlalţi membri ai Biroului permanent (Deciziile nr. 601/2005, 602/2005, 467/2016 - revocare) ⚫ Atribuţii ⚪ Deschide şedinţa şi asigură verificarea cvorumului, precum şi la cerere, verifică cvorumul în vederea votării ⚪ Conduce lucrările plenului şi asigură respectarea ordinii de zi ⚪ Acordă cuvântul, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia ⚪ Conduce şedinţele Biroului permanent ⚪ Poate sesiza CCR pentru conflict juridic de natură constituțională ⚪ Poate sesiza CCR control a priori legi, tratate, a posteriori regulamente ⚪ Trimite legile votate sau respinse celeilalte Camere (prima Cameră) sau Presedintele României pentru promulgare (Cameră decizională) ⚪ Îndeplineşte atribuţiile în privinţa examinării parlamentare a actelor UE  Comisiile parlamentare ⚫ Statut ⚪ organe interne, cu caracter pregătitor, fără rol decizional pregătirea deciziilor plenului în scopul exercitării prerogativelor ce decurg din dreptul de informare, dreptul de control sau dreptul de anchetă ale Parlamentului (Decizia nr. 209/2012) ⚪ se constituie potrivit configuraţiei politice a camerei, de regulă, pe toată durata legislaturii (Decizia nr 48/1994) ⚪ Aparent doar rol tehnic, în realizate au şi rol politic ⚪ Raportul comisiei sesizate în fond prefigurează majorităţile pentru fiecare soluţie propusă care, ca regulă, se regăsesc şi la dezbaterea în plen ⚪ Şedinţele sunt publice, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel ⚫ Tipuri ⚪ După criteriul timpului Permanente Temporare ⚪ După criteriul domeniului Speciale ad hoc/de mediere (revizuire) De anchetă Comune  Comisiile parlamentare ⚫ Actele comisiilor: ⚪ Rapoarte și Avize (Decizia nr. 307/2012) natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite rapoartele şi avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, iar nu şi din perspectiva soluţiilor pe care le propun lipsa avizului/raportului nu împiedica plenul fiecărei Camere de a dezbate şi de a decide direct asupra problemelor care intră în atribuţiile lor  Procedura de lucru în comisii ⚫ Cvorum ⚪ jumătate+1 din numărul membrilor ⚫ Majoritate ⚪ majoritate simplă, vot deschis ⚫ Reguli privind funcționarea: ⚪ problemele legate de organizarea şi desfăşurarea şedinţelor comisiilor permanente (cvorum, majoritate) nu sunt probleme de constituţionalitate, ci de aplicare a dispoziţiilor Regulamentelor (Decizia nr. 209/2012) ⚪ comisiile pot adopta reguli proprii de organizare, care se supun spre avizare Comisiei de regulament şi spre aprobare Biroului permanent ⚪ Şedinţele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu şedinţa plenului dedicată votului final, potrivit ordinii de zi  Comisii permanente ⚪ Sunt specializate pe domenii de activitate ex., Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ⚪ Numărul, denumirea și gradul de specializare diferă de la un sistem constituțional la altul ⚪ Fiecare parlamentar este obligat să facă parte dintr-o comisie permanentă ⚪ Membrii comisiei sunt aleși de către fiecare Cameră pe principiul reprezentării proporționale a grupurilor parlamentare ⚪ Un parlamentar al comisiei permanente este raportor ⚪ Avizul comisiei permanente sesizate în fond pentru examinarea unui proiect de lege sau propuneri legislative cuprinde toate amendamentele acceptate şi respinse, avizele de la alte comisii şi este aprobat prin vot ⚪ Comisiile permanente pot lucra şi în timpul lucrărilor în plen cu aprobarea Biroului permanent, la solicitarea preşedintelui de comisie, precum şi în intervalul dintre sesiuni  Comisii comune (mixte) ⚫ Tip ⚪ Permanente ⚪ Temporare ⚫ Rol ⚪ rezolvarea unor probleme de interes comun pentru ambele camere ⚫ Exemple: ⚪ Comisia de redactare a proiectului de Constituție a României 1991 (temporară) ⚪ Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI (permanentă)  Comisii temporare ⚫ Pot fi înființate pentru orice probleme sau domeniu de activitate, pentru o problemă determinată, ⚫ Atribuțiile sunt limitate la scopul înființării ⚫ La momentul înființării trebuie stabilite împuternicirile și modul de lucru ⚫ Funcționează pe o durată limitată de timp  Comisii speciale ⚫ Constituite pentru avizarea unor proiecte complexe (Cdep), pentru elaborarea unor propuneri legislative ⚫ Se constituie la cererea a 50 deputați din cel puțin două grupuri parlamentare (Cdep)/BP (Senat) ⚫ Propunerile legislative elaborate nu se mai supun avizării altor comisii (Cdep) ⚫ Comisia întocmește raport pe baza amendamentelor depuse (Senat) ⚫ Au același statut - comisiile permanente ⚫ Exemple: ⚪ Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute la art.79 din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi avizarea proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern în acest domeniu (2000-2004) ⚪ Comisia speciala Roșia Montana  Comisii de anchetă ⚫ Sunt comisii temporare și speciale ⚫ Alcătuire ⚪ la cererea unei treimi din membrii Camerei ⚫ Reguli procedurale sunt stabilite de regulamentele parlamentare ⚫ Reguli cu privire la persoanele care se pot prezenta la comisiile parlamentare  Comisii de mediere ⚫ Au funcţionat în Parlamentul până la revizuirea Constituţiei din 2003 ⚪ Proiectele de lege sau propunerile legislative erau discutate şi adoptate mai întâi în oricare din cele două Camere ale Parlamentului. În cazul în care existau diferenţe între textele adoptate, se constituia o comisie de mediere, formată din şapte deputaţi şi şapte senatori, care se convoca din iniţiativa celui mai vârstnic dintre ei, la sediul Camerei din care el făcea parte (Camera Deputaţilor sau Senatul) ⚪ Dacă nu se ajungea la un acord, se iniţia procedura de conciliere Erau convocate cele două Camere în şedinţă reunită, adoptându-se legile cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere, dacă era vorba de legi organice, sau cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră dacă era vorba de o lege ordinară ⚫ După 2003 medierea rămâne valabilă doar în cazul legilor constituţionale (art. 151 din Constituţie)  Opoziția parlamentară ⚫ Stabilirea unor reguli prin care minoritatea parlamentară să fie protejată ⚪ posibilitatea opoziției de a se manifesta, deciziile fiind luate de majoritatea parlamentară Controlul de constituționalitate Numirea de membri în organele de conducere ale Parlamentului În unele state – oficializarea rolului șefului opoziției parlamentare (shadow prime-minister) Venice Commission, On the relationship between the parliamentary majority and the opposition in a democracy: A checklist (https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx ?pdffile=CDL-AD(2019)015-e)  Funcționarea Parlamentului ⚫ Noțiunea de mandat ⚫ Începerea mandatului ⚫ Durata mandatului ⚫ Încetarea mandatului ⚫ Sesiuni ⚫ Ședințe ⚫ Sistemul de vot  Noțiunea de mandat ⚫ Art. 63 Constituție cu referire la mandatul Camerelor - reguli referitoare la ansamblul adunărilor ⚫ Art. 69, 70 şi 72 cu referire la mandatul senatorilor şi deputaţilor – reguli referitoare la membrii adunării luaţi individual  Convocarea Parlamentului ⚫ Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, aceasta constituind o obligaţie imperativă a Preşedintelui ⚫ Termenul de 20 de zile este un termen maximal și se calculează pe zile calendaristice ⚫ Decretul Președintelui României cuprinde următoarele elemente: ⚪ data convocării, ⚪ ora și locul convocării ⚪ data alegerii Parlamentului  Întrunirea legală a Parlamentului ⚫ Camera Deputaţilor și Senatul se întrunesc în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei României  Constituirea legală a Parlamentului ⚫ Art. 11 din Regulamentul Camerei Deputaţilor ⚪ Camera Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia ⚫ Art. 14 din Regulamentul Senatului ⚪ Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori, sub condiţia depunerii jurământului  Durata mandat ⚫ Durata mandatului Parlamentului este de 4 ani ⚪ Legislatura Camerelor începe pe data întrunirii legale a noilor Camere ⚫ Alegeri pentru un nou Parlament se organizează în cel mult trei luni de la expirarea mandatului vechiului Parlament sau de la dizolvarea Parlamentului (termen de recomandare) ⚫ Data alegerilor parlamentare poate fi stabilită cu cel mult 20 de zile înainte de data expirării mandatului vechiului Parlament și cel mai târziu la expirarea termenului de 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului ⚪ durata maximă mandat este de 4 ani, 3 luni și 20 de zile (dacă nu a intervenit o stare de excepție)  Durata mandat ⚫ Durata mandatului poate fi mai mare sau mai mică de 4 ani: ⚪ În cazul prelungirii mandatului: de drept, în conformitate cu art. 63 alin. (2) din Constituţia României, când alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se organizează în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvare de drept, în cazurile prevăzute de art. 63 alin. (1): în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora ⚪ În cazul dizolvării Parlamentului, înainte de expirarea termenului, în condiţiile prevăzute de art. 89 din Constituţie mandatul acestuia se va prelungi până la întrunirea legală a celor două noi Camere, în condiţiile art. 63 alin. (4) În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția, nu se pot adopta, modifica sau abroga legi organice  Încetarea mandatului ⚫ La expirarea legislaturii ⚪ la împlinirea termenului de 4 ani pentru care a fost ales Parlamentul, durată care se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament în condiţiile art. 63 alin. (4) din Constituţia României ⚫ La data dizolvării Camerelor ⚪ Legislatura încetează, înainte de termen: la momentul dizolvării Camerelor, încetarea colectivă a mandatului deputaţilor şi senatorilor şi a activităţii celor două Camere ale Parlamentului înainte de expirarea duratei mandatului acestora declanşarea unor alegeri anticipate pot avea loc numai ca efect al dizolvării Parlamentului de către Preşedintele României, în condiţiile art. 89 din Constituţie. ⚫ Demisia tuturor sau a majorităţii parlamentarilor nu este posibilă în sistemul Constituţiei revizuite în anul 2003 ⚪ S-ar organiza alegeri parțiale ⚫ O altă modalitate de stingere a raportului de reprezentare o reprezintă revocarea parlamentarilor de către cei care i-au ales: mandatul imperativ (interzis expres de Constituția României)  Sesiuni ⚫ Definiție ⚪ principala formă de lucru a Parlamentului ⚫ Tipuri ⚪ Ordinare – de două ori pe an (luna februarie – nu poate depăși sfârșitul lunii iunie; luna septembrie – nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie) ⚪ Extraordinare – ori de câte ori este nevoie ⚫ Convocare ⚪ Ordinare Președintele Camerei prin decizie ⚪ Extraordinare Președintele României, biroul permanent al fiecărei Camere, cel puțin o treime din deputați sau senatori – prin intermediul Președintelui Camerei ⚪ De drept art. 92 alin. 3 - agresiune armată îndreptată împotriva țării art. 93 alin 2 – stare de urgență și stare de asediu art. 115 alin. 5 - situația adoptării OUG  Ședințele ⚫ Definiție ⚪ mod de desfășurare a lucrărilor Camerelor ⚫ Tipuri ⚪ Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează: în şedinţe separate în şedinţe comune pentru a audia şi a dezbate mesajele Preşedintelui, pentru a aproba bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru a declara mobilizarea generală sau parţială, starea de război, suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare, pentru a examina rapoartele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi ale Curţii de Conturi, pentru a numi, la propunerea Preşedintelui României, pe directorii serviciilor de informaţii şi a exercita controlul asupra activităţii acestor servicii, pentru îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentelor, se exercită în şedinţe comune. ⚫ Sunt publice, se desfășoară în prezența majorității membrilor (cvorum) ⚫ Majoritățile ⚪ conform tipului de decizie ce se dorește a fi luată (simplă, absolută și calificată) ⚫ Discutarea problemelor conform ordinii de zi  Sistemul de vot ⚫ Sistemul de vot se stabilește în funcție de problema discutată ⚫ Vot deschis/public ⚪ Prin apel nominal ⚪ Ridicarea de mâini ⚪ Ridicare în picioare ⚪ Vot eletronic ⚫ Vot secret ⚪ Prin buletine ⚪ Prin bile ⚪ Electronic