Examen de Disertație - Medicină Veterinară - 2024 PDF

EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ...

EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA Tel.: + + 4021 318 0469; Fax:+ + 40 21 318 0498 www.fmvb.ro, e-mail: [email protected] DEPARTAMENT: ȘTIINȚE PARACLINICE DISCIPLINĂ: ANATOMIE PATOLOGICĂ Cadru didactic titular curs: Prof. univ. Dr. Manuella MILITARU TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE 1. Introducere în anatomia patologică 2. Modificările circulaţiei sanguine, limfatice și modificările circulației lichidului interstiţial 3. Procesele distrofice 4. Moartea celulară și tisulară 5. Procese bioplastice – adaptative 6. Procesul inflamator 7. Vindecarea și regenerarea 8. Procesul tumoral 9. Tulburările de dezvoltare BIBLIOGRAFIE 1. Militaru Manuella (2006) – Anatomie patologică generală veterinară. Ed. Elisavaros, Bucureşti CHESTIONAR 150 întrebări cu câte cinci variantele de răspuns corespunzătoare (dintre cele cinci variante de răspuns doar una este corectă) 1. În cazul unui infiltrat eozinofilic abundent în ţesutul muscular, macroscopic se va observa o modificare de culoare, musculatura afectată căpătând o tentă: a) neagră b) alb-sidefie c) roşu-închis d) roşu deschis e) galbenă 2. Pneumonia interstiţială se poate exprima morfologic prin: a) aspect de leziune multifocală dominată de necroză tisulară b) formarea de granuloame c) hiperemie şi exsudaţie fibrinoasă masivă d) prezenţa infiltratului mononuclear perivascular şi peribronşiolar sau difuz, în pereţii alveolari e) colecţie purulentă delimitată de ţesutul sănătos printr-o capsulă conjunctivă 3. Procesul inflamator care conferă mucoasei aspect de “presărată cu tărâţe” este: a) inflamaţia catarală b) inflamaţia limfo-histiocitară c) inflamaţia difteroidă localizată d) inflamaţia eozinofilică e) inflamaţia difteroidă difuză 4. Forma difuză a inflamaţiei granulomatoase din intestin determină specific: a) formarea de butoni difteroizi b) îngroşarea mucoasei, care capătă aspect de „circumvoluţiuni cerebrale” 1  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 c) formarea de carbunculi d) îngroşarea peretelui, care capătă aspect gelatinos e) formarea de abcese 5. Fibrina şi produşii de degradare ai fibrinei sunt chemoatractanţi puternici pentru: a) neutrofile b) bazofile c) limfocite d) eozinofile e) plasmocite 6. Ce tip de miocardită se va diagnostica în forma cardiacă a parvovirozei canine? a) catarală b) hemoragico-necrotică c) fibrino-necrotică d) limfo-monocitară e) granulomatoasă 7. Fenomenul de supuraţie constă în: a) apariţia ţesutului de granulaţie b) apariţia unei necroze de cazeificare c) apariţia unei necrozei de lichefiere d) proliferare celulară e) apariţia chisturilor de retenţie 8. Papilomul NU poate fi diagnosticat: a) cutanat b) în mucoasa vezicii urinare c) în parenchimul hepatic d) în cavitatea bucală e) în canalul galactofor 9. Tumora benignă cu creştere multicentrică, care are ca origine epiteliul stratificat şi fibroblastul poartă denumirea de: a) adenomatoză b) carcinomatoză c) fibromatoză d) papilomatoză e) mastocitoză 10. Polipul adenomatos: a) are drept origine pericitul b) are drept origine epiteliul cubic sau cilindric al mucoaselor c) poate avea pattern solid, medusoid, adenoid sau chistic d) produce invazie prin capacitatea epiteliului de a depăşi membrana bazală e) are localizare cutanată 11. Adenomul se poate diferenţia de adenocarcinom: a) doar după forma tumorii b) după localizare c) după celula de origine d) după poziţia celulelor tumorale faţă de membrana bazală e) după localizarea în parenchimul glandei mamare 12. Carcinomul schirogen se caracterizează prin: a) desmoplazie pronunţată b) stromă tumorală absentă c) prezenţa adipocitelor tipice d) prezenţa fibroblastelor anaplazice e) prezenţa osteoblastelor atipice 13. La o tumoră mamară cu aspect sarcomatos pe secţiune, cel mai probabil se va stabili diagnosticul de: a) adenom b) adenocarcinom chistic c) carcinom anaplazic d) osteosarcom extrascheletal e) papilom 2  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 14. Celule tumorale multinucleate pot fi observate în: a) fibrom b) fibrosarcom c) leiomiom d) lipom e) adenom 15. Tumora malignă, care produce invazie locală dar nu determină apariţia metastazelor este: a) condrosarcomul b) tumora veneriană transmisibilă c) fibrosarcomul d) carcinomul cu celule scvamoase e) carcinomul cu celule bazale 16. „Celule mari, rotunde sau poliedrice, izolate sau grupate, cu anizocarioză; citoplasma bazofilă poate prezenta vacuole; număr mare de mitoze atipice; cromatina nucleară dispusă sub formă de bulgări grosieri” este aspectul citologic caracteristic pentru: a) mastocitom bine diferenţiat b) liposarcom c) condrom d) tumora veneriană transmisibilă e) carcinomul cu celule bazale 17. Diagnosticul cărei tumori se poate stabili prin puncţie aspirativă, aspectul citologic fiind specific? a) hemangiopericitom b) carcinomul cu celule bazale c) mastocitom d) sarcom sinovial e) bazaliom ulcerat 18. Tumora a cărei origine este fibroblastul şi are aspect macroscopic gelatinos este: a) carcinomul b) fibrosarcomul c) limfomul d) lipomul e) mixomul 19. Celule tumorale gigante multinucleate sunt caracteristice în: a) osteosarcomul osteoblastic b) osteosarcomul condroblastic c) osteosarcomul osteoclastic d) osteosarcomul teleangiectatic e) osteosarcomul fibroblastic 20. În ce situaţie puncţia aspirativă / biopsia se realizează doar prin corelarea cu aspectul radiologic al formaţiunii tumorale? a) în suspiciune de osteosarcom b) în suspiciune de adenom c) în suspiciune de papilomatoză d) în suspiciune de leiomiosarcom e) în suspiciune de lipom 21. În structura cărei tumori pot apărea leziuni asociate, de tipul necrozei fibrinoide a pereţilor vasculari, vasculitelor eozinofilice şi degenerării fibrelor de colagen? a) hemangiopericitom b) mastocitom c) hemangiom d) hemangiosarcom e) fibropapilom 22. Tumoră splenică, unică, roşie – vişinie, friabilă, slab delimitată, dezvoltată în zona hilului splenic. După aspectul macroscopic tumora poate fi: a) limfom b) histiocitom cutanat c) meningiom d) sinoviom 3  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 e) hemangiosarcom 23. Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre tipul de tumoră şi celula de origine: a) mastocitom --- celula dendritică b) sarcom histiocitar --- melanocit c) hemangiopericitom --- celula endotelială d) sarcom histiocitar --- celula dendritică e) mastocitom --- celula endotelială 24. Care este localizarea cea mai frecventă a sarcomului sinovial? a) cutanată b) periarticulară c) peritoneală d) splenică e) limfonodală 25. Tumora malignă dezvoltată în cavitatea bucală, care citologic se caracterizează prin celule izolate, alungite, cu nuclei ovalari, eucromatici, cu anizocarioză pronunţată şi nucleoli evidenţi, rare celule multinucleate şi diviziuni atipice este diagnosticată drept: a) fibrosarcom b) fibrom c) hemangiom d) tumoră veneriană transmisibilă e) rabdomiom 26. Alegeţi enunţul corect. a) în mezoteliom diagnosticul citopatologic nu trebuie confirmat prin examen histologic b) schwannomul malign recidivează rar şi nu metastazează c) celulele gigante multinucleate pot să apară atât în forma benignă cât şi în cea malignă de tumori de sinovială d) dispoziţia în valuri sau în vârtejuri a fibrelor de reticulină şi colagen din structura tumorii este caracteristica carcinomului cu celule scvamoase e) „perlele cheratozice” (cheratină dispusă concentric) din masa tumorală sunt caracteristice fibrosarcomului 27. Tumora cutanată cu aspect de placardă ulcerată, care histologic se caracterizează prin aranjamentul „meduzoid” al celulelor tumorale epiteliale din derm va fi diagnosticată drept: a) adenocarcinom chistic papilar de glandă sudoripară b) carcinom cu celule bazale c) hemangiopericitom d) histiocitom cutanat e) melanom 28. Tumora cutanată nodulară, însoţită de alopecie şi caracterizată histologic prin infiltrarea epidermului şi a dermului superficial de celule tumorale cu nuclei clivaţi, reniformi va fi diagnosticată drept: a) mastocitom b) papilom c) lipom d) histiocitom cutanat canin e) leiomiom 29. Specificaţi tumora care prezintă risc de metastazare: a) osteomul b) condromul c) carcinomul d) fibromul e) adenomul 30. Specificaţi tumora benignă care prezintă risc de apariţie a recidivei: a) melanom b) lipomul infiltrativ c) tumora veneriană transmisibilă d) limfom e) osteosarcomul 31. Specificaţi tumora benignă care prezintă risc de apariţie a recidivei: a) carcinomul cu celule scvamoase 4  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 b) fibrosarcomul c) adenocarcinomul mamar d) limfangiosarcomul e) fibromul bogat celular 32. Meningiomul psamomatos se caracterizează prin: a) dispunerea celulelor tumorale în palisadă sau în „oase de peşte” b) formarea de „perle cheratozice” c) proliferări celulare concentrice în jurul vaselor sanguine d) dispunerea celulelor tumorale în spirală şi mineralizarea depozitelor hialine din structura tumorii e) prezenţa celulelor stelate, care sunt separate de o cantitate mare de material mucinos (substanţă fundamentală) 33. Efectuarea medulogramei se impune în cazul suspiciunii de: a) hemangiosarcom b) hemangiopericitom c) limfangiosarcom d) hemangiom e) leucemie 34. Pentru a diferenţia _______________ faţă de ______________ se impune efectuarea medulogramei. Alegeţi varianta care conţine informaţia ce completează corect enunţul. a) fibromul bogat celular //// fibrosarcom b) histiocitomul cutanat canin //// mastocitomul cutanat c) limfomul cu descărcare citemică //// leucemie d) mezoteliomul //// carcinomatoza peritoneală e) adenomul //// adenocarcinom 35. Alegeţi varianta care corespunde cel mai bine comportamentului biologic al histiocitomului cutanat canin. a) tumoră cu comportament benign, care poate înregistra regresie spontană şi frecvent afectează câinii tineri (sub 2 ani) b) tumoră cu grad înalt de malignitate şi afectează în special animalele bătrâne (peste 10 ani) c) tumoră cu pronunţat caracter familial şi afectează cu precădere femelele de rasă boxer d) metastazează în mod constant în pulmon e) se transmite pe cale veneriană 36. Menţionaţi cărei leziuni tumorale corespunde următoarea descriere: formaţiune cu localizare vaginală observată la o căţea în vârstă de 5 ani, cu aspect conopidiform, friabilă, de culoare alb-roz-roşietică, sesilă: a) hemangiosarcom b) fibroleiomiom c) sarcom histiocitar d) mixom e) sarcom Sticker 37. Ce leziuni asociate sau suprapuse procesului tumoral NU pot îngreuna stabilirea diagnosticului macroscopic şi a celui citopatologic? a) ulcerul b) procesul inflamator intra-tumoral c) necroza d) hemoragia e) apoptoza 38. Alegeţi varianta corectă care se referă la mixom. a) tumoră neuroectodermică, de alcătuită dintr-o populaţie celulară mixtă reprezentată de fibroblaste şi histiocite b) tumoră a ţesutului conjunctiv, care abundă în substanţă fundamentală, ceea ce îi conferă macroscopic un aspect gelatinos c) tumoră epitelială, alcătuită dintr-o populaţie celulară mixtă reprezentată de celule scvamose şi celule bazale d) tumoră mezenchimală alcătuită din celule epiteliale şi pericite e) tumoră mixtă malignă, alcătuit din celule epiteliale şi celule mezenchimale 39. Tumora al cărui aspect macroscopic este influenţat de eliberarea de histamină este: a) meningiomul 5  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 b) mezoteliomul c) mastocitomul d) melanocitomul e) limfangiomul 40. Celule tumorale cu aspect de „mormoloci” sunt descrise ca fiind întâlnite în frotiurile realizate din: a) mielom multiplu b) rabdomiosarcom c) meningiosarcom d) schwanom e) limfangiom 41. Pisică ce prezintă o leziune de tip ulcerativ, fără tendinţă de vindecare a conchiei auriculare. Histopatologic se evidenţiază celule epiteliale dispuse în plaje sau insule celulare, care sunt înconjurate de o stromă evidentă. În masa tumorală apar......................... Ce lipseşte din context pentru a stabili diagnosticul de carcinom cu celule scvamoase? a) lobuli de cartilaj hialin b) celule gigante multinucleate c) fenomene de metaplazie osoasă d) corpi psamomatoşi e) depozite lamelare de cheratină cu dispoziţie concentrică „ca foile de ceapă” 42. Hemangiosarcomul este o tumoră malignă, cu pronunţat caracter infiltrativ. Menţionaţi elementele histologice care uşurează diagnosticul acestui tip de tumoră. a) abundenţă de fibre de colagen şi fibrocite dispuse în benzi b) proiecţii epiteliale digitiforme sau ramificate spre lumenul vascular c) pattern-ul carcinomatos şi prezenţa celulelor sanguine d) pattern-ul vascular şi prezenţa eritrocitelor în lumenele spaţiilor delimitate de celule endoteliale maligne e) mitozele numeroase şi prezenţa constantă a celulelor tumorale cu striaţiuni în citoplasmă 43. În funcţie de caracteristicile structurale, histopatologic se pot diagnostica diferite tipuri de adenoame. Alegeţi corelaţia corectă dintre tipul histopatologic şi descriere. a) adenom trabecular - proiecţii epiteliale digitiforme sau ramificate spre lumenul chistului b) adenom papilifer - epiteliul dispus în cordoane c) adenom chistic papilifer - proiecţii epiteliale digitiforme sau ramificate spre lumenul chistului d) adenom papilifer - epiteliul dispus sub formă de tubi e) adenom trabecular - epiteliul dispus sub formă de tubi 44. Tumoră dezvoltată pe peretele costal, dură, sferică, cu creştere lentă, delimitată de o discretă capsulă conjunctivă, caracterizată histologic prin formarea de lobuli de cartilaj hialin fără atipie celulară este descrierea pentru: a) condrom b) condrosarcom c) osteom d) osteosarcom e) histiocitom fibros malign 45. Ce tip de necroză poate fi diagnosticată în caz de pancreatită hemoragică acută? a) necroza ceroasă cu afectarea musculaturii pectorale la pasăre b) necroza de cazeificare din granuloamele tuberculoase cu localizare pulmonară c) necroza de colicvaţie din sistemul nervos central d) necroza fibrinoidă a pereţilor vaselor de sânge e) citosteatonecroza ţesutului adipos din epiploon 46. Ce tumoră are capacitate mare de invazie, determinând distrugerea articulaţiei prin erodarea marginilor articulare, afectând ulterior şi osul subcondral? a) lipomul b) sinoviosarcomul c) limfomul d) mezoteliomul e) adenomul 47. Mirosul de „unt rânced” este specific leziunii de: a) gangrenă uscată b) encefalomalacie 6  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 c) gangrena gazoasă d) necroză de coagulare e) ramolisment cerebral 48. În limfom, pentru un diagnostic de certitudine şi pentru stabilirea prognosticului se recurge la: a) examen clinic b) examen macroscopic c) utilizarea anticorpilor monoclonali pentru imunofenotipizarea celulelor tumorale d) efectuarea medulogramei e) examenul citologic al măduvei osoase hematogene 49. În ce tip de tumoră cu activitate joncţională, celulele tumorale din apropierea epidermului de obicei sunt ovoide (epitelioide), iar pe măsură ce pătrund în derm devin alungite-fusiforme? a) histiocitom cutanat canin b) melanom c) mastocitom d) limfom e) lipom 50. Diagnosticul clinic de melanom se bazează: a) doar pe localizarea cutanată b) doar pe dimensiunile tumorii c) doar pe aspectul de placardă al tumorii d) doar pe tendinţa de ulcerare a tumorii e) pe corelarea mai multor aspecte morfologice și evolutive 51. Nodul tumoral bine delimitat cu localizare cutanată, având celula de origine endoteliul vascular. Precizaţi diagnosticul: a) hemangiom b) hemangiopericitom c) limfangiosarcom d) hemangiosarcom e) angiosarcom 52. La examenul citologic al unui frotiu realizat din sedimentul unei probe de lichid recoltate din cavitatea peritoneală s-au pus în evidenţă numeroase celule de dimensiuni mari, cu anizocarioză, mononucleate şi multinucleate, cu citoplasmă bazofilă şi cu diviziuni atipice. Menţionaţi cărui diagnostic corespunde descrierea: a) tuberculoză peritoneală b) mastocitom c) limfom multicentric d) mezoteliom e) melanom 53. Ce tumoră peritoneală necesită diagnostic diferenţial faţă de carcinomatoza peritoneală? a) peritonita seroasă b) peritonita fibrinoasă c) mezoteliomul d) peritonita purulentă e) peritonita granulomatoasă 54. Alegeți răspunsul ce se referă la stabilirea prognosticului unei tumori: a) prognosticul diferă doar în funcţie de localizarea tumorii b) prognosticul diferă doar în funcţie de pattern-ul histologic (tip histologic) c) prognosticul diferă doar în funcţie de gradul de anaplazie celulară d) prognosticul diferă doar în funcţie de gradul histologic de malignitate e) prognosticul este influențat de o multitudine de factori 55. Metastazarea se produce preferenţial pe cale: a) limfatică în fibropapilom b) hematogenă în fibrosarcom c) limfatică în osteosarcom d) hematogenă în leiomiom e) limfatică în adenom 7  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 56. Formaţiune cutanată unică localizată în zona capului la un câine în vârstă de 2 ani. Histologic s-au evidenţiat celule Langerhans tumorale, acestea infiltrând epidermul şi dermul superficial. Alegeţi diagnosticul corect: a) dermarită granulomatoasă b) histiocitom cutanat canin c) pustulă d) rabdomiom e) chist epidermoid 57. Formaţiune localizată la nivelul degetului, ulcerată, pigmentată pe secţiune. Histologic s-au pus în evidenţă cuiburi de celule localizate în epiderm şi la nivelul joncţiunii dermo- epidermice. Prin tehnici speciale (imunohistochimie) s-a stabilit originea neuro-ectodermică a celulelor tumorale. Alegeţi diagnosticul corect: a) granulom de corp străin b) carcinom cu celule scvamoase c) sinoviom d) condrosarcom e) melanom 58. Inflamaţia necrotică: a) este o inflamaţie care evoluează întotdeauna cronic b) se exprimă macroscopic sub formă de focare de culoare cenuşie - gălbuie - albicioasă c) este o inflamaţie specifică, diagnosticarea ei permiţînd stabilirea unui diagnostic etiologic d) este prototipul inflamaţiei de tip exsudativ e) indiferent de localizare, nu se poate asocia cu ulcerul 59. Diagnosticul de rinită muco-purulentă: a) se stabileşte clinic pe baza granuloamelor ce deformează planul nazal b) se poate stabili doar post-mortem c) se stabileşte citologic doar pe baza celulelor epiteliale descuamate d) se stabileşte citologic pe baza mucusului şi a neutrofilelor active sau degenerate e) se stabileşte histopatologic pe baza hiperplaziei nodulilor limfoizi din mucoasa nazală şi a infiltratului eozinofilic 60. Posibilităţile de evoluţie / terminare a inflamaţiei necrotice constau în: a) transformarea în inflamaţie foliculară b) transformarea în inflamaţie parenchimatoasă c) formarea de cicatrice d) acumularea exsudatului seros e) acumularea catarului mucos 61. De la o pisică s-a recoltat din cavitatea peritoneală exsudat seros. La examenul citologic s- au evidenţiat: a) leucocite numeroase, celule mezoteliale de iritaţie şi precipitat proteic b) numeroase celule mezoteliale cu anizocitoză şi anizocarioză c) eritrocite numeroase şi limfocite d) neutrofile numeroase şi mucus e) limfocite şi celule gigante multinucleate 62. În ce situaţie leziunea nu se exprimă macroscopic evident, necesitând examen microscopic? a) hepatită necrotică din histomonoza aviară b) pericardită seroasă din holera aviară c) inflamaţia seroasă / flictenă în caz de arsură d) hepatita seroasă din micoplasmoză aviară e) pericardita fibrinoasă din microangiopatia dietetică 63. În ce inflamaţie acută predomină fenomenele exsudative cu alterarea gravă a pereţilor vasculari şi creşterea pronunţată a permeabilităţii vasculare? a) inflamaţia toxică-acută b) inflamaţia catarală c) inflamaţia fibroasă d) inflamaţia limfo-histiocitară e) inflamaţia fibrinoasă 64. Inflamaţia seroasă localizată în cavităţile seroase la mamifere poate evolua, transformându- se în: 8  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 a) inflamaţie granulomatoasă b) inflamaţie sero-fibrinoasă c) inflamaţie parenchimatoasă d) carcinomatoză peritoneală e) peritonită vitelină 65. Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre aspectul macroscopic şi diagnosticul anatomopatologic. a) mucoasă hiperemiată, acoperită de pelicule albicioase-gălbui sau de depozite fin granulare ce se îndepărtează cu uşurinţă - este descrierea pentru inflamaţie seroasă/ edematoasă b) mucoasă hiperemiată, acoperită de un lichid opalescent, vâscos, cu un conţinut ridicat de mucus - este descrierea pentru inflamaţie fibrino-necrotică superficială c) peretele gastric puternic îngroşat şi cu aspect gelatinos pe secţiune - este descrierea pentru inflamaţie seroasă/ edematoasă d) mucoasă hiperemiată, acoperită de un lichid opalescent, vâscos, cu un conţinut ridicat de mucus - este descrierea pentru inflamaţie hemoragică e) mucoasă hiperemiată, acoperită de pelicule albicioase-gălbui sau de depozite fin granulare ce se îndepărtează cu uşurinţă - este descrierea pentru inflamaţie gangrenoasă 66. Aspectul de „bloc de organe” a) reprezintă o formă de cronicizare a inflamaţiei fibrinoase, proces dominat de proliferarea ţesutului conjunctiv b) reprezintă o formă de terminare a inflamaţiei fibrinoase, în care exsudatul este îndepărtat prin fibrinoliză şi prin fagocitare de către microfage şi macrofage c) este o consecinţă a drenajului limfatic şi a vindecării prin „restitutio ad integrum” d) este o formă de terminare a inflamaţiei toxice-acute e) reprezintă o formă de cronicizare a „ulcerului eozinofilic” la pisică 67. Alegeţi varianta în care se regăsesc elementele care completează corect spaţiile lipsă din următorul enunţ: „Ţesutul de granulaţie este format din.........................şi este regăsit în structura......................” a) capilare de neoformaţie şi celularitate mixtă (limfocite, plasmocite, macrofage, fibroblaste) //// focarelor de inflamaţie miliară necrotică b) teritorii de necroză umedă şi polimorfonuclearele neutrofile //// abcesului c) depozite de fibrină //// inflamaţiei granulomatoase d) capilare de neoformaţie şi celularitate mixtă (limfocite, plasmocite, macrofage, fibroblaste) //// abcesului e) teritorii de necroză umedă şi polimorfonuclearele neutrofile //// miocarditei limfo-monocitară 68. Guturolitele sunt consecinţa: a) fenomenului de fistulizare a abceselor subcutanate la suine b) deshidratării exsudatului purulent şi impregnării cu săruri minerale în empiemul pungilor guturale la cal c) deshidratării exsudatului purulent şi impregnării cu săruri minerale în piometru la căţea d) deshidratării exsudatului purulent şi impregnării cu săruri minerale în pielonefrită la cal e) resorbţiei spontane a exsudatului purulent, detersia fiind asigurată de neutrofile şi macrofage în empiemul pungilor guturale la cal 69. Ce tip de inflamaţie se diagnostică în evoluţiile acute ale: bursitei infecţioase aviare, boala hemoragică a iepurilor, eimeriozei puilor de găină? a) inflamaţia granulomatoasă b) inflamaţia limfo-histiocitară c) inflamaţia hemoragică d) inflamaţia purulentă e) inflamaţia gangrenoasă 70. Splenita hemoragico-necrotică difuză este o leziune care: a) se exprimă macroscopic prin splenomegalie b) se exprimă macroscopic sub formă de carbunculi c) se exprimă microscopic prin exsudaţie eozinofilică d) se exprimă microscopic prin proliferarea fibroblastelor e) se exprimă macroscopic printr-o culoare albicioasă - cenuşie 71. Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre aspectul histopatologic şi tipul de inflamaţie. 9  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 a) În inflamaţia granulomatoasă, în mucoasa intestinală se constată descuamări epiteliale masive, necroză superficială şi acoperirea mucoasei cu o reţea de fibrină. Hiperemia şi exsudaţia leucocitară sunt evidente. b) În inflamaţia eozinocitară, în encefal se observă manşoane perivasculare formate preponderent din limfocite. c) În inflamaţia fibroasă, în capsula hepatică se constată abundenţă de ţesut conjunctiv, cu numeroase fibroblaste, capilare de neoformaţie şi inconstant infiltrare cu celule mononucleare. d) În inflamaţia fibroasă, în encefal se observă manşoane perivasculare formate preponderent din celule mononucleare. e) În inflamaţia eozinocitară, în mucoasa intestinală se constată descuamări epiteliale masive, necroză superficială şi acoperirea mucoasei cu o reţea de fibrină. Hiperemia şi exsudaţia leucocitară sunt evidente. 72. Ce elemente celulare predomină într-un frotiu realizat dintr-un ficat, pentru a suspiciona o hepatită de migraţie parazitară? a) vor domina celulele mononucleare b) vor domina neutrofilele c) vor domina eritrocitele d) vor domina eozinofilele e) vor domina fibroblastele 73. Alegeţi varianta care se referă la un proces inflamator proliferativ localizat a) nodul puloric b) carbuncul c) buton difteroid d) empiem e) veziculă 74. Analizaţi enunţurile şi alegeţi varianta adevărată: a) nu se impune diagnostic diferenţial între inflamaţia hemoragică şi hemoragie b) se impune diagnostic diferenţial între miocardita acută limfo-monocitară şi miocardita granulomatoasă c) se impune diagnostic diferențial între splenita hemoragico-necrotică difuză și abces splenic d) se impune diagnostic diferenţial între exsudatul seros şi transsudat e) nu se impune diagnostic diferenţial între inflamaţia miliară necrotică şi inflamaţia granulomatoasă miliară 75. Celula cu rol central în inflamaţia granulomatoasă este reprezentată de: a) celula gigantă multinucleată b) macrofag c) neutrofil d) fibroblast e) plasmocit 76. Prezenţa unui non-self greu fagocitabil şi a unei reacţii imune mediate T-celular vor genera: a) dezvoltarea unei inflamaţii cronice b) dezvoltarea unei inflamaţii predominant exsudative c) dezvoltarea unei inflamaţii supraacute d) dezvoltarea unei inflamaţii acute e) producerea unei hemoragii 77. Celulele gigante multinucleate din structura unui piogranulom îşi au originea în: a) celulele epiteliale b) neutrofile c) măduva osoasă d) măduva spinării e) limfocite 78. Ce elemente celulare vor fi observate într-un frotiu realizat prin puncţie aspirativă dintr-un nodul cutanat la câine pentru a se stabili diagnosticul de granulom de corp străin? a) frotiu bogat în celule mononucleare, majoritatea fiind macrofage, rare celule gigante multinucleate cu nuclei uniformi, dispuşi sub membrana plasmatică a celulei sub formă de „coroniţă” sau de „potcoavă” b) frotiu bogat în leucocite, peste 75% fiind neutrofile active sau parţial degenerate c) frotiu bogat în substanţă fundamentală 10  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 d) frotiu bogat în celule mononucleare, majoritatea fiind macrofage, rare celule gigante multinucleate cu nuclei uniformi, dispuşi de regulă excentric, la un pol al celulei e) frotiu bogat în depozite de cheratină 79. Ce elemente celulare şi umorale sunt implicate în trecerea de la faza de pregranulom la cea de granulom tânăr (epitelioid) în cadrul inflamaţiei granulomatoase tuberculoase? a) neutrofilele şi Interferonul γ b) macrofagele, limfokinele şi unele componente din structura peretelui bacterian (lipide şi tuberculoproteine) c) celulele gigante multinucleate, limfokinele şi unele componente din structura peretelui bacterian (lipide şi tuberculoproteine) d) celulele gigante multinucleate şi Interferonul γ e) neutrofilele și histamina 80. Ce aspect histopatologic este caracteristic granulomului tuberculos matur la pasăre? Alegeţi varianta cea mai completă. a) zonă centrală de necroză, cu focare de calcificare; strat de celule gigante multinucleate b) zonă centrală de celule gigante multinucleate; strat de celule epitelioide; capsulă conjunctivă c) zonă centrală de necroză; strat de celule gigante multinucleate; strat de celule epitelioide; ţesut de granulaţie; capsulă conjunctivă d) zonă centrală de necroză; strat de infiltrat leucocitar; capsulă conjunctivă e) zonă centrală de necroză de colicvaţie; strat de celule gigante multinucleate; strat de celule epitelioide 81. Ce aspect histopatologic este caracteristic granulomului tuberculos matur la mamifere?Alegeţi varianta cea mai completă. a) zonă centrală de necroză de cazeificare cu sau fără focare de calcificare; strat de celule gigante multinucleate; strat de celule epitelioide b) zonă centrală de necroză de cazeificare cu sau fără focare de calcificare; capsulă conjunctivă c) zonă centrală de necroză de colicvaţie; zonă mixtă de celule mononucleae şi cuiburi de celule epitelioide şi gigante multinucleate de tip Langhans d) zonă centrală de necroză de cazeificare fără focare de calcificare; ţesut de granulaţie; strat de celule gigante multinucleate (aspect de celule gigante de corp străin) e) zonă centrală de necroză de cazeificare cu sau fără focare de calcificare; zonă mixtă de celule mononucleate şi cuiburi de celule epitelioide şi gigante multinucleate de tip Langhans; capsulă conjunctivă dezvoltată pe substratul unui ţesut de granulaţie specific 82. Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre un anumit tip de granulom/piogranulom şi coloraţia specifică. a) granulom aspergilar - impregnaţie argentică b) granulom/piogranulom morvos - Giemsa-sulfatare c) granulom tuberculos la pasăre - Giemsa-sulfatare d) granulom/piogranulom morvos - impregnaţie argentică e) granulom aspergilar - coloraţia Ziehl-Neelsen modificată 83. Inflamaţiile specifice sunt asociate cu: a) un anumit agent etiologic b) cu localizarea într-un anumit organ c) cu un anumit tip de evoluţie d) cu particularităţile tisulare ale organelor afectate e) cu structura exsudatului 84. Specificaţi varianta corectă ce corespunde descrierii unei inflamaţii miliare necrotice în splină la pasăre. a) focare miliare, negricioase, asociate cu depozite alb-văroase pe capsula splenică b) focare de dimensiuni mici, alb-gălbui-cenuşii, delimitate de un brâu de hiperemie c) focare de diferite dimensiuni, delimitate de o capsulă conjunctivă, cu centrul cenuşiu-gălbui, cremos sau filant d) focare de dimensiuni variabile, albicioase, compacte şi slăninoase pe secţiune e) focare mici, cenuşii-gălbui, grunjoase, delimitate de reacţie colagenică, uneori cu tendinţă de confluare 85. Specificaţi varianta corectă ce corespunde unei inflamaţii limfo-histiocitare în ficat la pasăre. 11  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 a) focare miliare, roşii-negricioase, asociate cu depozite alb-văroase pe capsula hepatică b) focare de dimensiuni mici, alb-gălbui-cenuşii, slab delimitate de un brâu de hiperemie c) noduli de diferite dimensiuni, delimitaţi de o capsulă conjunctivă, cu centrul cenuşiu-gălbui, cremos sau filant d) noduli albicioşi, compacţi şi slăninoşi pe secţiune e) focare mici, cenuşii-gălbui, grunjoase, delimitate de reacţie colagenică, uneori cu tendinţă de confluare 86. Menţionaţi cărei leziuni corespunde descrierea următoare: mucoasă nazală hiperemiată şi edemaţiată, acoperită cu un lichid seros, care îi conferă aspect sticlos a) rinita purulentă b) rinită fibrino-necrotică c) rinită catarală d) carcinom nazal e) rinită hemoragică 87. La examenul citologic al unui frotiu realizat din sedimentul unei probe de lichid galben – citrin recoltat din cavitatea peritoneală s-au pus în evidenţă numeroase celule mezoteliale reactive, un număr mare de leucocite şi mase de precipitat proteic. Menţionaţi cărui diagnostic corespunde descrierea făcută a) inflamaţie catarală b) inflamaţie granulomatoasă c) inflamaţie fibrino-necrotică d) mezoteliom e) inflamaţie seroasă 88. Inflamaţia crupală este sinonimă cu: a) inflamaţia descuamativă b) inflamaţia pseudomembranoasă c) inflamaţia aposteomatoasă d) inflamaţia nesupurativă e) inflamaţia edematoasă 89. Alegeţi varianta care corespunde cel mai bine localizării şi descrierii microscopice a ulcerului eozinofilic la pisică: a) leziune linguală acută, caracterizată prin reacţie inflamatorie bogată în neutrofile spre centrul ulcerului şi plasmocite spre periferia acestuia, prezenţa eozinofilelor fiind inconstantă b) afecţiune cronică, cu localizare la joncţiunea cutaneo-mucoasă a buzelor, caracterizată prin reacţie inflamatorie bogată în neutrofile spre centrul ulcerului şi plasmocite şi mastocite spre periferia acestuia, prezenţa eozinofilelor fiind inconstantă c) leziune cronică, cu localizare gingivală, caracterizată prin prezenţa unei populaţii celulare polimorfe, dominată de eozinofile şi celule gigante multinucleate d) leziune gingivală acută, caracterizată prin reacţie inflamatorie bogată în eozinofile spre centrul ulcerului şi neutrofile spre periferia acestuia, la care inconstant se pot adăuga celule epitelioide şi gigante multinucleate e) leziune inflamatorie, cu localizare gingivală sau linguală, caracterizată prin prezenţa unei populaţii celulare monomorfe, reprezentată de eozinofile atipice 90. Exemplu de inflamaţie specifică este: a) inflamaţia fibrinoasă b) inflamaţia necrotică c) inflamaţia seroasă d) granulomul tuberculos matur e) inflamaţia fibroasă 91. Celule gigante multinucleate cu citoplasmă buretoasă, cu vacuole apar specific în granulomul: a) tuberculos b) morvos c) actinobacilar d) de corp străin e) coligranulomatos 92. Celule gigante multinucleate cu aspect de celule gigante de corp străin apar în: a) granulomul macrofagic b) granulomul tânăr (epitelioid) la mamifere 12  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 c) granuloamele tuberculoase vechi de la mamifere d) granulomul tuberculos matur la păsări e) granulomul tuberculos la mamifere 93. Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre un anumit termen şi semnificaţia termenului respectiv a) pustulă - acumularea exsudatului purulent în cavităţi b) empiem - foliculită purulentă multifocală c) furunculoză - acumularea exsudatului purulent în cavităţi d) empiem - abces intraepitelial e) pustulă - abces intraepitelial 94. Inflamaţia care NU se poate exprima morfologic atât focal/multifocal (localizat) cât şi difuz este: a) inflamaţia hemoragică b) inflamaţia granulomatoasă c) inflamaţia aposteomatoasă d) inflamaţia hemoragico-necrotică e) inflamaţia limfo-histiocitară 95. Ulcerul este obligatoriu parte componentă a inflamaţiei: a) sero-fibrinoase b) difteroide localizate c) parenchimatoase d) limfo-monocitare e) fibroase 96. Celulele gigante multinucleate din inflamaţia granulomatoasă se formează prin sinciţializarea: a) celulelor epiteliale b) neutrofilelor c) limfocitelor d) celulelor epitelioide e) plasmocitelor 97. Care este ce mai probabilă etiologie a unei leziuni caracterizate în fazele iniţiale printr-o inflamaţie hemoragico-necrotică, pentru ca în fazele ulterioare să se caracterizeze prin exsudaţie eozinofilică şi vindecare prin cicatrizare? a) virală b) bacteriană c) parazitară d) substanţe iritante e) pulberi 98. Alegeţi varianta corectă. Inflamaţia catarală poate avea următoarele localizări: a) mucoasa nazală, pulmon, glandă mamară, ţesut osos b) miocard, pulmon, glandă mamară, mucoasa cavităţii bucale c) encefal, mucoasa uterină, pulmon d) mucoasă conjunctivală, pulmon, glandă mamară e) limfonod, pulmon, ţesut cartilaginos, splină 99. Alegeţi varianta corectă. Inflamaţia fibrinoasă poate avea următoarele localizări: a) meninge, pleură, pericard, glomerul renal b) mucoasă conjunctivală, pulmon, glandă mamară c) limfonod, pulmon, ţesut cartilaginos, splină d) miocard, pulmon, glandă mamară, mucoasa cavităţii bucale e) mucoasa nazală, pulmon, glandă mamară, ţesut osos 100. „Faza de umplere, faza de consolidare roşie şi faza de consolidare cenuşie” este evoluţia următorului tip de inflamaţie pulmonară: a) abcesul pulmonar b) bronhopneumonia crupală c) edemul inflamator pulmonar d) pneumonia hemoragico-necrotică e) pneumonia granulomatoasă 101. Celulele tumorale multinucleate nu pot fi observate în: a) fibrosarcom 13  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 b) histiocitom fibros malign c) mezoteliom d) epulis acantomatos e) adenom 102. Alegeți tipul de necroză care nu apare specific în inflamațiile produse de Pasteurella spp. și în stările carențiale a) necroza ceroasă b) ramolisment cerebral c) encefalomalacie d) necroza miliară e) necroza de cazeificare 103. Ce element din descrierea macroscopică nu este întâlnit în gangrena uscată? a) aspect pergamentos b) teritoriul afectat este bine delimitat de țesutul sănătos c) caracter crepitant d) teritoriu maro-negricios e) afectează frecvent extremitățile 104. Ce țesut / organ nu este sediul gangrenei umede? a) pulmon b) uter c) intestin subțire d) intestin gros e) encefal 105. Ce element nu este întâlnit în inflamația necrotică? a) detritus celular b) capsula conjunctivă care delimitează necroza c) hiperemia de la periferia focarului d) afluxul leucocitar de la periferia focarului e) necroza astructurată 106. Formațiune sferică cu un conținut lichid, limpede, delimitată de o capsulă conjunctivă și care delimitează suprafața pulmonului este descrierea pentru: a) abces b) granulom morvos c) granulom parazitar chistic d) metastază de fibrosarcom e) hematom 107. Ce tip de inflamație are aspect de butoni aplatizați sau bombați și se localizează în intestin? a) catarală b) crupală c) difteroidă d) hemoragică e) seroasă 108. Alegeți răspunsul fals: a) În granulomul tuberculos matur pot să apară focare de calcificare b) Leziunile din tuberculoza aviară sunt bogate în bacili c) Pericardita gangrenoasă are pronostic favorabil d) Inflamația hemoragico-necrotică apare în antrax e) Inflamația hemoragică poate avea etiologie infecțioasă și parazitară 109. Pentru diagnosticul tumorilor este important să: a) cunoști doar localizarea și numărul tumorii b) cunoști vârsta animalului și momentul apariției leziunii c) nu cunoști datele anamnetice d) determini dimensiunile tumorii e) existe o comunicare optimă între proprietar, clinician și patolog 110. În cazul tumorilor anaplazice sau nediferențiate, ca și în cazul limfomului, pentru diagnostic de certitudine se recurge la examen: a) macroscopic b) imagistic 14  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 c) citologic d) histopatologic e) imunohistochimic 111. Alegeţi enunţul corect: a) amiloidoza renală, prin alterarea structurii capilarelor glomerulare şi a funcţiei de filtrare glomerulară determină insuficienţă renală b) hepatosteatoza se poate complica prin apariţia necrozei ceroase (de tip Zenker) c) hialinul nu se poate localiza intracelular d) amiloidul este asociat involuția timusului sau cu secescența e) distrofia hialină se manifestă doar extracelular 112. Corpusculii Russell: a) sunt depozitele de hialin din citoplasma hepatocitelor b) sunt depistabili macroscopic c) sunt depozitele de hialin din sarcoplasmă d) sunt caracteristici pentru celulele Mott e) sunt granulele neutrofilelor 113. Alegeți distrofia cu imaginea microscopică reprezentată de următoarea descriere: metabolit intra- sau extracelular, PAS pozitiv, refractil în lumină polarizată: a) icter b) lipidoza c) colesteatoza d) hialinoza e) glucocerebrozidoza 114. Alegeți corelația cea mai probabilă dintre localizarea hialinului și alterarea funcției organului/țesutului: a) țesut muscular – perturbarea sintezei de imunoglobuline b) plasmocit – pierderea capacității de locomoție și de fagocitoză c) hepatocit – alterarea capacității contractile d) enterocit – involuția organului e) epiteliul tubilor renali – alterarea barierei de filtrare glomerulară 115. Alegeți corelația dintre boală și localizarea hialinului în diferite țesuturi/organe/celule: a) hipovitaminoza A - țesut muscular b) hiposelenoză și hipovitaminoza E - cord c) pesta procină clasică – ficat d) mielom multiplu - țesut cartilaginos e) coagularea intravasculară diseminată - plasmocite 116. În ce situație hialinul nu afectează teritoriul vascular (pereții și lumenul vaselor de sânge)? a) în infarctele splenice din pesta porcină clasică b) în hialinoza musculară c) în arterioscleroza de tip hialin d) în afectarea mediei și intimei vasculare cu diminuarea lumenului e) în formarea de microtrombi hialini 117. Care dintre distrofiile enumerate afectează strict teritoriul extracelular a) hialinoza b) lipodoza c) elastoza d) sfingomielinoza e) colesteatoza 118. Alegeți metabolitul care histopatologic este ușor PAS pozitiv și manifestă metacromazie la metil violet: a) trigliceridele b) colesterolul c) mucoidul d) hialinul e) amiloidul 119. Alegeți distrofia în care nu se caracterizează obligatoriu prin hepatomegalie / mărire în volum a ficatului: a) glucocerebrozidoza 15  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 b) sfingomielinoza c) steatoza d) hialinoza e) amiloidoza 120. Alegeți descrierea macroscopică pentru amiloidoza hepatică la palmipede: a) aspect necaracteristic b) ficat mare, galben, friabil c) ficat mare, galben, casant d) ficat mare, roșu, turgescent e) aspect de ficat muscat 121. Ce caracteristici macroscopice se modifică vizibil în hepatosteatoză? a) doar culoarea b) doar culoarea și volumul c) doar consistența d) culoarea, volumul și consistența e) doar culoarea și consistența 122. Alegeți boala în care distrofia fibrinoidă nu afectează pereții arteriolelor. a) rujet b) febra catarală malignă c) boala mușchilor albi d) uremie e) panarterita nodoasă 123. Alegeți boala în care distrofia fibrinoidă nu afectează pereții arteriolelor. a) plasmocitoza nurcilor b) obezitate c) lupus eritematos diseminat d) peste porcină clasică e) hipertensiune 124. Alegeți gruparea de leziuni care se poate complica cu apariția vasculitei fibrinoide a) distrofia și necroza fibrinoidă b) hialinoza și necroza ceroasă c) colesteatoza vasculară și ateromatoza d) hialinoza vasculară și arterioloscleroza e) elastoza și arterioscleroza 125. Alegeți corelația posibilă dintre tipul de tumoră și procesul distrofic: a) mastocitom - lipomatoză b) fibrosarcom – metaplazie scvamoasă c) unele tumori mamare - colesteatoza d) tumora veneriană transmisibilă - elastoliză e) carcinom mucinos - amiloidoză 126. Histopatologic, diagnosticul diferențial în hialinoza musculară se realizează față de: a) miozita eozinofilică b) hemoragia musculară c) rabdomiosarcom d) gangrenă gazoasă e) artefacte de fixare 127. Ramolismentul cerebral din ataxia enzootică a mieilor se produce ca urmare a: a) formării de noduli gliali b) lipofanerozei c) hipomielogenezei d) deficitului de surfactant e) necrozei pericarionilor 128. De ce atelectazia este considerată o dislipidoză complexă? a) datorită fosfolipidelor din compoziția lichidul surfactant b) datorită afectării aparatului respirator c) datorită dispariției efectului tensioactiv al lichidului surfactant d) datorită evidențierii lipomacrofagelor e) datorită sintezei deficitare de colesterol 129. Alegeți corelația greșită dintre metabolit și aspectul histopatologic: 16  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 a) hialin – vacuole optic goale, care dislocă nucleul b) amiloid – depozite sub formă de „plăci” în SNC c) colesterol – fisuri romboidale optic goale d) trigliceride – hepatocitul capătă aspect de adipocit e) hialin – depozite oxifile sferice 130. Alegeți corelația greșită: a) boli cronice – amiloid b) senescență – hialin c) tromboză – distrofie fibrinoidă d) involuție – distrofie mucoidă e) tumori – distrofie fibrinoidă 131. Alegeți diagnosticul care corespunde descrierii macroscopice: splină de taurine, cu noduli albi, de diferite dimensiuni, uscați pe secțiune, delimitați de capsulă conjunctivă. a) splină Sago – amiloidoză localizată b) splenită aposteomatoasă c) splenită necrotică d) splenită granulomatoasă e) splină lardacee – amiloidoză difuză 132. Alegeți diagnosticul care corespunde descrierii macroscopice: miocard îngroșat, roz- palid, învelit într-un strat de țesut adipos: a) miocardită limfohistiocitară b) hialinoză musculară c) edem cardiac d) pseudohipertrofie cardiacă e) hemangiosarcom cardiac 133. Alegeți diagnosticul care corespunde descrierii histopatologice: epiteliul tubilor contorți proximali tumefiat, cu vacuole optic goale în citoplasmă, lumen redus, inconstant formarea de cilindri adipoși în lumenul tubilor: a) amiloidoză renală b) nefrosteatoză c) tubulonecroză d) nefrită acută e) nefroblastom 134. Atrofia __________ a țesutului adipos se instalează în subnutriție, boli cronice cahectizante și malabsorbție-maldigestie. Alegeți cuvântul care completează enunțul. a) grasă b) parțială c) simplă d) seroasă e) fibroasă 135. În ce situație considerăm fiziologică prezența trigliceridelor în hepatocite? a) în obezitate la câine b) în diabet zaharat la pisică c) în gestația terminală la taurine d) în ingerarea exagerată de lipide e) în hipoxie – anoxie tisulară 136. Acumulări masive de mucus în colon la iepure, cu aspect sticlos, produs prin hiperplazia și hipertrofia celulelor caliciforme se întâlnesc în: a) enterită hemoragică b) colită granulomatoasă difuză c) enterită difteroidă d) mixedem prin hipofuncția tiroidiană e) enteropatia mucoidă a iepurilor 137. În ce tip de tumori se poate asocia distrofia mucinoasă? a) carcinom mucinos b) carcinom cu celule bazale c) carcinom cu celule scvamoase d) carcinom cribriform e) carcinom schirogen 17  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 138. Vindecarea mucoasei intestinale prin reepitelizare în câteva minute se produce în următoarele condiții: a) ischemia mucoasei urmată de contractura vilozităților b) leziuni de tip citolitic induse viral c) ulcer extins d) leziuni epiteliale minore, superficiale e) lezarea compartimentului proliferativ al mucoasei 139. Alegeți descrierea care corespunde unui granulom piogenic: a) structură nodulară epitelizată, care generează puroi b) țesut de granulație, bine vascularizat, neacoperit de epiteliu, care are o creștere excesivă ce depășește suprafața mucoasei c) cicatrice de dimensiuni mari, acoperită de epiteliu, bogată în colagen d) cicatrice aberantă, bogată în fibre de colagen și matrice extracelulară, cu risc de recidivă e) structură cărnoasă, nodulară, bogată în celule gigante multinucleate 140. În neovascularizație, celulele endoteliale proliferează și formează vase noi din cele preexistente. Acest proces constă în: a) formarea unor cordoane de celule endoteliale, care ulterior formează lumen b) proliferarea aberantă a țesutului conjunctiv c) apariția de vase limfatice noi d) aflux leucocitar și proliferarea necontrolată a pericitelor e) proliferarea musculaturii netede din pereții vasculari 141. În ce condiții se produce regenerarea țesutului muscular striat scheletic? a) când sunt afectate celulele miosatelite b) în caz de traumatism cu întreruperea continuității fibrelor musculare c) ischemia prelungită și degenerarea musculară repetată d) în miopatiile nutriționale, cu păstrarea membranei bazale și a celulelor miosatelite e) în plăgile chirurgicale cu excizia unui fragment de țesut muscular 142. Ce reprezintă calusul osos primar? a) un coagul sanguin apărut consecutiv unei fracturi osoase b) un țesut de granulație care unește capetele osoase c) un manșon conjunctiv care unește capetele osoase d) un țesut osos matur, remodelat după liniile de forță e) osificarea calusului fibros, cu depunerea ionilor de calciu și fosfor 143. În regenerarea / vindecarea nervilor periferici, un rol important îl dețin: a) celulele Schwann b) celulele gliale c) neuronii bipolari d) plasmocitele e) celulele endoteliale 144. Nevroamele sau neuronii de amputație reprezintă: a) grupări de filete nervoase care respectă traiectul nervos b) picături lipidice rezultate prin fragmentarea tecii de mielină c) prelungiri axonale regenerate, fără orientare specifică d) fenomene degenerative consecutive necrozei pericarionului e) tumori ale celulelor Schwann 145. Alegeți corelația corectă dintre finalizarea procesului de vindecare / regenerare și țesutul / organul afectat: a) calus primar - țesut nervos b) granulom piogenic – mucoasă bucală c) „carnificare” - țesut muscular d) glioză - piele e) cicartice aberantă - țesut osos 146. Alegeți situația care împiedică regenerarea a) prezența exsudatului în cantitate mare b) prezența celulelor labile și stabile c) prezența celulelor stem d) păstrarea integrității membranei bazale e) păstrarea integrității periostului 147. Miozitele sunt frecvent asociate cu alte leziuni ale fibrelor musculare, cum ar fi: 18  EXAMEN DE DISERTAȚIE – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2024 a) hialinoza și necroza de tip Zenker b) elastoza și steatonecroza c) steatoza și gangrena uscată d) colesteatoza și necroza fibrinoidă e) necroza de colicvație și gangrena umedă 148. Ce diagnostic stabiliți la un câine cu insuficiență renală, care la biopsia renală, histopatologic prezintă depozite congofile între celulele endoteliale și membrana bazală a capilarelor glomerulare și în membranele bazale ale tubilor renali? a) hialinoza epiteliului tubilor renali b) steatonefroză c) nefrită cronică fibroasă d) amiloidoză renală e) distrofie fibrinoidă 149. În condiții optime de regenerare, după ce axonul pătrunde într-o coloană de celule Schwann, crește cu aproximativ: a) 5 cm/zi b) câțiva micrometri/zi c) 1 – 5 mm/zi d) 10 cm/zi e) câțiva nanometri/zi 150. Ce reprezintă sechestrul în organizarea patologică? a) teritoriu tisular necrozat delimitat de o capsulă conjunctivă groasă b) țesutul de granulație de la periferia granulomului c) țesutul de granulație de la periferia abcesului d) apariția de bride și sinechii în cavitățile seroase e) capsulă conjunctivă de la periferia organelor Prof. univ. Dr. Manuella MILITARU 19  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA Tel.: + + 4021 318 0469; Fax:+ + 40 21 318 0498 www.fmvb.ro, e-mail: [email protected] DEPARTAMENT: ȘTIINȚE PRECLINICE DISCIPLINĂ: FIZIOPATOLOGIE Cadru didactic titular curs: Conf. Dr. Gabriel COTOR TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE 1.Inflamatia Etiologia inflamațiilor. Manifestarea clinică a inflamațiilor. Denumirea inflamațiilor. Clasificarea inflamațiilor. Etapele de desfășurare a reacției inflamatorii. Etapa vasculară. Etapa celulară. Etapa de refacere tisulară. Pag. (85-101) + (114-131) = Total: 33 de pagini (text, figuri și tabele). 2.Șocul Fiziopatologia șocului. Clasificarea şocului. Șocul hipovolemic. Șocul cardiogen. Șocul distributiv (de spațiul III). Șocul obstructiv. Tulburările metabolice din stările de şoc. Implicațiile tulburărilor metabolice ale șocului, la nivel de organ. Paginile (136 – 162) + (165-169) = Total: 30 de pagini (text figuri și tabele). TOTAL GENERAL 63 de pagini (text, figuri și tabele). BIBLIOGRAFIE 1. Cotor G.– Fiziopatologie generală, Ed. Printech, București, 2009 CHESTIONAR 150 întrebări cu câte cinci variantele de răspuns corespunzătoare (dintre cele cinci variante de răspuns doar una este corectă) 1 Care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată? a)reacțiile inflamatorii au etape evolutive diferite, influențate de tipul agentului flogogen; b)reacțiile inflamatorii au etape evolutive identice, influențate de tipul agentului flogogen; c)reacțiile inflamatorii au etape evolutive identice, neinfluențate de tipul agentului flogogen; d)reacțiile inflamatorii au etape evolutive diferite, neinfluențate de tipul agentului flogogen; e)reacțiile inflamatorii nu au etape evolutive, fiind influențate de tipul agentului flogogen 2 Care dintre manifestările patologice menționate mai jos intră în categoria inflamațiilor? a)fibroza pulmonară; b)congestia renală; c)encefaloză;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 d)perihepatită; e)miodistrofia. 3 Manifestările locale ale procesului inflamator sunt reprezentate de: a)alterări tisulare induse de factorul flogogen și reacții de protecție ale organismului; b)degenerări tisulare induse de factorul flogogen și reacții de protecție ale organismului; c)inflamații tisulare induse de factorul flogogen și reacții de protecție ale organismului; d)alterări tisulare și reacții de compensare ale organismului; e)alterări tisulare și reacții de adaptare ale organismului. 4 Inflamația constituie o componentă a: a)liniei I de apărare nespecifică a organismului; b)liniei II de apărare nespecifică a organismului; c)liniei III de apărare nespecifică a organismului; d)liniei III de apărare specifică a organismului; e)liniei IV de apărare specifică a organismului. 5 Reacțiile de protecție ale organismului, derulate în cadrul inflamației sunt grupate în următoarele categorii de procese: a)procese vasculo-proliferative și alterative; b)procese vasculo-alterative și degenerative; c)procese vasculo-exudative și proliferative; d)procese vasculo-degenerative și alterative; e)procese vasculo-prolioferative și alterative. 6 Rubor, semn cardinal al inflamației, presupune: a)roburarea țesutului inflamat; b)sensibilitate dureroasă a țesutului inflamat; c)creșterea temperaturii țesutului inflamat; d)înroșirea țesutului inflamat; e)hiperglicemie. 7 Calor, semn cardinal al inflamației, presupune: a)tumefierea țesutului inflamat; b)sensibilitatea dureroasă a țesutului inflamat; c)creșterea temperaturii țesutului inflamat; d)colorarea țesutului inflamat; e)hipercalcemie. 8 Dolor, semn cardinal al inflamației, presupune: a)dilatarea țesutului inflamat; b)sensibilitate dureroasă a țesutului inflamat; c)creșterea temperaturii țesutului inflamat; d)înroșirea țesutului inflamat; e)febra. 9 Tumor, semn cardinal al inflamației, presupune: a)tumefierea țesutului inflamat; b)evoluția în sens tumoral a țesutului inflamat; c)creșterea temperaturii țesutului inflamat; d)înroșirea țesutului inflamat; e)febra. 10 Intensitatea semnelor cardinale ale reacțiilor inflamatorii este mai mare în cazul: a)formelor acute și generalizate;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 b)formelor acute și localizate; c)formelor cronice și localizate; d)formelor cronice și generalizate; e)formelor inaparente. 11 Care dintre manifestările patologice menționate mai jos nu intră în categoria inflamațiilor? a)dermatită; b)perinefrită; c)hepatită; d)miocardoză; e)perihepatita. 12 În tractusul gastrointestinal (TGI) de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)vasocoonstricție; b)amplificarea funcțiilor motorii și secretorii ale TGI; c)leziuni, infecții suprapuse și toxiemie; d)hiperglicemie; e)embolie. 13 Care dintre manifestările patologice menționate mai jos desemnează inflamația capsulei hepatice: a)capsulită hepatică; b)perihepatită; c)perihepatoză; d)hepatită; e)hepatoza. 14 Reacția inflamatorie consecutivă nidației zigotului intră în categoria inflamațiilor: a)cronice; b)septice; c)fiziologice; d)normoergice; e)generale. 15 Reacțiile inflamatorii consecutive acțiunii factorilor flogogeni mecanici intră în categoria inflamațiilor: a)mecanice; b)septice; c)hiperergice; d)neimunologice; e)imunologice. 16 Reacțiile inflamatorii consecutive acțiunii factorilor flogogeni biotici intră în categoria inflamațiilor: a)biogene; b)septice; c)hiperergice; d)imunologice; e)acute. 17 Reacțiile inflamatorii generate pe fondul hipersensibilizării specifice intră în categoria inflamațiilor:  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 a)imunologice; b)hipersensibilizante; c)hiperergice; d)septice; e)neimunologice. 18 Reacțiile inflamatorii acute sunt caracterizate de: a)manifestarea plenară a semnelor cardinale ale inflamației; b)predominarea proceselor proliferative; c)evoluție cu durată crescută; d)anemie. 19 Reacțiile inflamatorii acute sunt caracterizate de: a)manifestarea discretă a semnelor cardinale ale inflamației; b)predominarea proceselor vasculo-exudative; c)evoluție cu durată crescută; d)anemie; e)predominarea proceselor proliferative. 20 Reacțiile inflamatorii cronice sunt caracterizate de: a)manifestarea discretă a semnelor cardinale ale inflamației; b)predominarea proceselor vasculo-exudative; c)evoluție cu durată crescută; d)anemie; e)predominarea proceselor degenerative. 21 Reacțiile inflamatorii cronice sunt caracterizate de: a)manifestarea plenară a semnelor cardinale ale inflamației; b)predominarea proceselor vasculo-exudative; c)evoluție cu durată crescută; d)anemie; e)evolutie cu durata scurta. 22 Reacția inflamatorie derulează, în ordine, următoarele etape: a)vasculară- celulară- reparație tisulară; b)vasculară- tisulară- reparație tisulară; c)celulară- vasculară- reparație tisulară; d)celulară- tisulară- reparație tisulară; e)celulară- vasculara- tisulară. 23 Faza I a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin: a)vasodilatație arterio-capilară; b)vasoconstricție arterio-capilară; c)vasoconstricție venoasă (postacapilară); d)anemie; e)vasodilatatie venoasa. 24 Manifestările fazei I a etapei vasculare a reacției inflamatorii se datorează: a)derulării unui reflex antidromic; b)catecolaminelor; c)mediatorilor solubili ai inflamației; d)hipoglicemiei; e)mediatorilor chimici. 25 Faza a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin:  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 a)vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), urmată de vasoconstricție venoasă; b)vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), urmată de vasoconstricție arteriocapilară; c)vasodilatație arterio-capilară și vasoconstricție venoasă (postcapilară), urmată de vasodilatație arterio-capilară și venoasă; d)vasodilatație arterio-capilară și vasoconstricție venoasă (postcapilară), urmată de vasoconstricție arterio-capilară și venoasă; e)vasodilatație arterio-capilară, urmată de vasoconstricție arterio-capilară și venoasă. 26 Manifestările fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio-capilară și vasoconstricție venoasă (postcapilară), se datorează: a)derulării unui reflex antidromic și a unor mediatori solubili ai inflamației; b)catecolaminelor și a unor mediatori solubuili ai inflamației; c)derulării unui reflex parasimpatic și a unor mediatori solubili ai inflamației; d)derulării unui reflex vascular și a unor mediatori solubili ai inflamației; e)acetilcolinei și a unor mediatori solubuili ai inflamației. 27 Mediatorii solubili ai inflamației, care se implică în inducerea fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio-capilară și vasoconstricție venoasă (postcapilară), sunt: a)histamina și bradikinina; b)histamina și PAF; c)histamina și prostaglandinele I și E; d)histamina și oxidul nitric; e)TNF. 28 Manifestările fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), se datorează: a)derulării unui reflex antidromic; b)catecolaminelor; c)derulării unui reflex parasimpatic; d) unor mediatori solubili ai inflamației; e)acetilcolinei. 29 În categoria mediatorii solubili ai inflamației, care se implică în inducerea fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio- capilară și venoasă (postcapilară), se găsesc: a)histamina catecolaminele și bradikinina; b)histamina, citokinele și PAF; c)bradikinina, oxidul nitric și citokinele; d)histamina, bradikinina și prostaglandinele I și E; e)TNF si oxidul nitric. 30 Efectele fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin: a)stază (pooling); b)plasmexodie; c)hemoconcentrație (sludge); d)edem; e)necroza. 31 Faza a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii are o durată de circa:  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 a)2 ore; b)6 ore; b)12 ore; c)24 ore: e)36 ore. 32 Activarea sistemului complement are loc în cursul: a)etapei celulare (complementare) a reacției inflamatorii; b)etapei tisulare a reacției inflamatorii; c)etapei vasculare a reacției inflamatorii; d)etapei de reconstrucție tisulară a reacției inflamatorii; e)etapei tisularo-vasculare. 33 Activarea sistemului coagulazelor are loc în cursul: a)etapei celulare a reacției inflamatorii; b)etapei hemoragico-tisulare a reacției inflamatorii; c)etapei vasculare a reacției inflamatorii; d)etapei de reconstrucție tisulară a reacției inflamatorii; e)etapei vasculo-tisulare. 34 Faza a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin: a)creșterea permeabilității vasculare; b)vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), urmată de vasoconstricție venoasă; c)vasoconstricție arterio-capilară și venoasă (postcapilară), urmată de vasodilatație arteriocapilară; d)diapedeză; e)pooling. 35 Faza a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii este indusă printre altele și de: a)hipoxie și acidoza consecutivă; b)catecolamine; c)oxidul nitric; d)PAF; e)acetilcolina. 36 Faza a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii este indusă printre altele și de: a)oxidul nitric și citokinele; b)catecolaminele și leucotrienele; c)histamina și bradikinina; d)PAF și citokinele; e)oxidul nitric. 37 Efectul major al fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin: a)congestie; b)plasmexodie; c)hemodiluție; d)eritem; e)acidoza. 38 Plasmexodia, consecutivă fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, induce: a)formarea transudatului inflamator și a edemului; b)formarea exudatului inflamator și a edemului;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 c)formarea transudatului inflamator și stază; d)formarea exudatului inflamator și ischemie; e)formarea transudatului inflamator. 39 Acumularea exudatului inflamator în țesutul inflamat amplifică: a)alcaloza; b)ischemia; c)staza; d)diapedeza; e)fagocitoza. 40 Valoarea inițială a pH-ului exudatului inflamator, la care neutrofilele își derulează în condiții optime funcțiile specifice este: a)7,2; b)6,6; c)5; d)mai mic de 5; e)mai mare de 7,5. 41 Valoarea pH-ului exudatului inflamator, la care neutrofilele sunt distruse dar macrofagele persistă, este: a)7,2; b)6,6; c)5; d)mai mic de 5; e)mai mare de 7,5. 42 Valoarea pH-ului exudatului inflamator, la care toate leucocitele sunt distruse, rezultând puroiul, este: a)7,35; a)7,2; b)6,6; c)5; e)mai mare de 7,5. 43 La periferia focarului inflamator se constituie o structură morfofuncțională cu rol de limitare a difuziei, denumită: a)barieră fibrinoasă; b)barieră imuno-leucocitară; c)barieră fibrino-leucocitară; d)barieră fibrino-imuno-leucocitară; e)bariera hemato-fibrinoasa. 44 Printre modificările metabolice instituite pe parcursul fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, se numără: a)intensificarea glicolizei aerobe; b)intensificarea catabolismului proteinelor; c)scăderea presiunii osmotice în focar; d)alcaloză metabolică; e)intensificarea anabolismului protidic. 45 În categoria celulelor proinflamatorii intră și: a)granulocitele neutrofile; b)plachetele sanguine;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 c)granulocitele bazofile; d)mastocitele; e)plasmocitele. 46 În categoria celulelor proinflamatorii intră și: a)celulele endoteliale; b)macrofagele; c)granulocitele bazofile; d)mastocitele; e)limfocitele. 47 Celulele proinflamatorii sunt susținute funcțional de un grup de celule din care fac parte: a)granulocitele eozinofile; b)celulele endoteliale; c)macrofagele; d)gtranulocitele neutrofile; e)limfocite. 48 Care dintre următoarele celule este specializată în fagocitarea complexelor antigen- anticorp? a)macrofagul; b)monocitul; c)granulocitul neutrofil; d)granulocitul eozinofil; e)limfocitul. 49 Celulele endoteliale susțin funcțional celulele proinflamatorii prin: a)eliberarea de PAF și prostaglandine; b)eliberarea factorilor de coagulare; c)eliberarea de histamină; d)eliberarea de heparină; e)eliberarea de TNF. 50 Plachetele sanguine susțin funcțional celulele proinflamatorii prin: a)eliberarea de PAF și prostaglandine; b)eliberarea factorilor de coagulare; c)eliberarea de histamină; d)eliberarea de heparină; e)eliberarea de TNF. 51 Mastocitele și bazofilele susțin funcțional celulele proinflamatorii prin: a)eliberarea de PAF și prostaglandine; b)eliberarea factorilor de coagulare; c)eliberarea de histamină; d)eliberarea de factori ai complementului; e)eliberarea de TNF. 52 Celulele proinflamatorii din compartimentul tisular acționează, printre altele, prin: a)chemotactism și chemokinezie; b)marginație leucocitară; c)aderare reversibilă la nivelul endoteliului vascular; d)aderare ireversibilă la nivelul endoteliului vascular; e)aderare trombocitara.  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 53 Celulele proinflamatorii din compartimentul tisular acționează, printre altele, prin: a)maturare și multiplicare; b)marginație leucocitară; c)fagocitoză; d)aderare ireversibilă la nivelul endoteliului vascular; e)metamorfoza vascoasa. 54 Celulele proinflamatorii din compartimentul tisular acționează, printre altele prin: a)maturare și multiplicare; b)marginație leucocitară; c)aderare ireversibilă la nivelul endoteliului vascular; d)citotoxicitate oxigen dependentă. 55 Celulele proinflamatorii din compartimentul circulant acționează, printre altele prin: a)chemotactism și chemokinezie; b)aderarea ireversibilă la nivelul endoteliului vascular; c)maturare și multiplicare; d)fagocitoză; e)pinocitoza. 56 Celulele proinflamatorii din compartimentul circulant acționează, printre altele prin: a)diapedeză; b)diferențiere; c)maturare și multiplicare; d)fagocitoză; e)pinocitoza. 57 Prmul val chemotactic este caracterizat prin: a)o durată de cca. 2-4 ore fiind susținut de macrofage; b)o durată de cca. 2-4 ore fiind susținut de neutrofile; c)o durată de cca. 36 ore fiind susținut de macrofage; d)o durată de cca. 36 ore fiind susținut de neutrofile; e)o durată de cca. 36 ore fiind susținut de limfocite. 58 Al doilea val chemotactic este caracterizat prin: a)o durată de cca. 2-4 ore fiind susținut de macrofage; b)o durată de cca. 2-4 ore fiind susținut de neutrofile; c)o durată de cca. 36 ore fiind susținut de macrofage; d)o durată de cca. 36 ore fiind susținut de neutrofile; e)o durată de cca. 36 ore fiind susținut de limfocite; 59 Etapa de reparație tisulară a reacției inflamatorii este caracterizată prin: a)menținerea proceselor vasculo-exudative; b)intensificarea proceselor proliferative; c)intensificarea acțiunii macrofagelor; d)intensificarea acțiunii neutrofilelor; e)intensificarea actiunii limfocitelor. 60 Etapa de reparație tisulară a reacției inflamatorii este caracterizată prin: a)diminuarea proceselor vasculo-exudative; b)diminuarea proceselor proliferative; c)intensificarea acțiunii macrofagelor; d)intensificarea acțiunii neutrofilelor; e)intensificarea actiunii limfocitelor.  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 61 Etapa de reparație tisulară a reacției inflamatorii este compusă din următoarele faze succesive: a)angiogeneza- refacerea tisulară specifică- remodelarea tisulară- fibroplazia; b)angiogeneza- remodelarea tisulară- fibroplazia- refacerea tisulară specifică; c)fibroplazia- angiogeneza- refacerea tisulară specifică- remodelarea tisulară; d)fibroplazia- refacerea tisulară specifică- angiogeneza- remodelarea tisulară; e)fibroplazia- refacerea tisulară specifică- angiogeneza- metastazare. 62 Unul dintre cele două elemente capitale inductoare de șoc este: a)scăderea frecvenței cardiace; b)scăderea amplitudinii contracțiilor cardiace; c)scăderea perfuziei tisulare; d)scăderea hematozei; e)cresterea hematozei. 63 Unul dintre cele două elemente capitale inductoare de șoc este: a)hipoxia tisulară; b)staza sanguină; c)ischemia tisulară; d)hiperemia tisulară; e)hiperoxia tisulara. 64 Șocul hipovolemic poate fi indus de. a)aritmii cardiace, b)embolii pulmonare; c)plasmoragii; d)insuficiențe valvulare; e)stenoze valvulare. 65 Șocul hipovolemic se instituie atunci când: a)are loc diminuarea volemiei cu cel puțin 10%; b)are loc diminuarea volemiei cu cel puțin 20%; c)are loc diminuarea volemiei cu cel puțin 30%; d)are loc diminuarea volemiei cu cel puțin 40%; e)are loc diminuarea volemiei cu cel puțin 50%; 66 Șocul cardiogen poate fi indus de. a)aritmii cardiace, b)embolii pulmonare; c)hiperglicemie; d)insuficiențe renala; e)insuficienta renala. 67 Șocul disvolemic poate fi indus de. a)endotoxine bacteriene; b)embolii pulmonare; c)plasmoragii; d)anemie; e)hemoragii. 68 Șocul disvolemic poate fi indus de. a)intoxicații cu medicație depresoare; b)embolii pulmonare; c)pneumotorax;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 d)cardiomiopatii; e)plasmoragii, 69 Șocul obstructiv poate fi indus de. a)intoxicații cu medicație depresoare; b)embolii pulmonare; c)alergii; d)cardiomiopatii; e)plasmoragii. 70 Șocul obstructiv poate fi indus de. a)infarct miocardic; b)alergii; c)anemie; d)tamponada cardiacă; e)hemoragii. 71 În șocul hipovolemic compensat se constată: a)vasoconstricție pre și post capilară și deschiderea șunturilor arterio-venoase; b)vasoconstricție pre și post capilară și închiderea șunturilor arterio-venoase; c)vasodilatație pre și post capilară și deschiderea șunturilor arterio-venoase; d)vasodilatație pre și post capilară și închiderea șunturilor arterio-venoase; e)vasoconstrictie venoasa si deschiderea sunturilior capilare. 72 În șocul hipovolemic compensat se constată: a)mobilizarea rezervelor sanguine din țesuturile hematopexice; b)extravazarea componentei plasmatice a sângelui; c)amplificarea rezervelor sanguine din organele hematopexice; d)hipocalcemie; e)bradicardie si bradipnee. 73 În șocul hipovolemic decompensat se constată: a)acidoză și închiderea sfincterelor pre și post capilare; b)acidoză și deschiderea sfincterelor pre și postcapilare; c)alcaloză și închiderea sfincterelor pre și post capilare; d)alcaloză și deschiderea sfincterelor pre și postcapilare; e)alcaloza si inchiderea sfincterelor venoase. 74 În șocul hipovolemic decompensat se constată: a)stază sanguină, care induce hipervolemie relativă; b)stază sanguină, care induce hipovolemie; c)stază sanguină, care induce hipovolemie relativă; d)stază sanguină, care induce hipervolemie; e)tromboza si embolism. 75 În șocul hipovolemic decompensat se constată: a)hemodiluție; b)ischemie; c)creșterea permeabilității vasculare; d)anemie; e)embolie pulmonara. 76 Consecutiv creșterii permeabilității vasculare, în șocul hipovolemic decompensat, se constată: a)plasmexodie și hemodiluție;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 b)ischemie și hemodiluție; c)plasmexodie și hemoconcentrație; d)ischemie și hemoconcentrație; e)embolie pulmonara. 77 Plasmexodia, consecutivă creșterii permeabilității vasculare din șocul hipovolemic, induce: a)hipovolemie; b)hipovolemie relativă; c)creșterea presiunii arteriale; d)hemodiluție; e)tromboza. 78 Hemoconcentrația, consecutivă creșterii permeabilității vasculare din șocul hipovolemic, induce: a)CID; b)creșterea perfuziei tisulare; c)anemie; d)diminuarea perfuziei tisulare; e)amplificarea hematozei. 79 În șocul hipovolemic compensat se constată: a)bradicardie și diminuarea forței de contracție a inimii; b)bradicardie și creșterea forței de contracție a inimii; c)tahicardie și creșterea forței de contracție a inimii; d)tahicardie și diminuarea forței de contracție a inimii; e)tamponada cardiaca. 80 În șocul hipovolemic decompensat se constată: a)hiperperfuzie coronariană și amplificarea debitului cardiac; b)hipoperfuzie coronariană și diminuarea debitului cardiac; c)hiperperfuzie coronariană și diminuarea debitului cardiac. d)hipoperfuzie coronariană și amplificarea debitului cardiac; e)hiperperfuzie pulmonara si amplificarea debitului cardiac. 81 În șocul compensat, hiperglicemia specifică este indusă prin: a)intensificarea glicogenolizei și a gluconeogenezei; b)diminuarea glicogenolizei și a gluconeogenezei; c)intensificarea glicogenolizei și diminuarea gluconeogenezei; d)diminuarea glicogenolizei și intensificarea gluconeogenezei; e)diminuarea glicolizei si a glicogenolizei. 82 Glicogenoliza, specifică șocului compensat, este indusă, printre altele de: a)insulină, adrenalină și tiroxină; b)STH, insulină și adrenalină; c)adrenalină, tiroxină și glucagon; d)STH, adrenalină și glucagon; e)aldosteron si glicogen. 83 Neoglucogeneza, specifică șocului compensat, este indusă, printre altele de: a)insulină; b)STH; c)adrenalină; d)hormonii glucocorticoizi;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 e)hormonii sexuali. 84 Intensificarea lipemiei, specifică șocului compensat, este indusă, printre altele de: a)insulină, adrenalină și tiroxină; b)adrenalină, tiroxină și hormonii glucocorticoizi; c)STH, insulină și adrenalină; d)STH, adrenalină și glucagon; e)hormonii sexuali. 85 În șocul decompensat se constată: a)hiperglicemie și intensificarea metabolizării hepatice a lipidelor; b)hipoglicemie și intensificarea metabolizării hepatice a lipidelor; c)hiperglicemie și acumularea lipidelor la nivelul ficatului (încărcare grasă); d)hipoglicemie și acumularea lipidelor la nivelul ficatului (încărcare grasă); e)hiperglicemie și acumularea lipidelor la nivelul rinichiului (încărcare grasă). 86 În șocul compensat se constată: a)hiperglicemie și intensificarea metabolizării hepatice a lipidelor; b)hipoglicemie și intensificarea metabolizării hepatice a lipidelor; c)hiperglicemie și acumularea lipidelor la nivelul ficatului (încărcare grasă); d)hipoglicemie și acumularea lipidelor la nivelul ficatului (încărcare grasă); e)hipoglicemie și acumularea lipidelor la nivelul rinichiului (încărcare grasă). 87 În șocul compensat și în cel decompensat se constată: a)hiperaminacidemie și hiperproteinemie; b)hiperaminacidemie și hipoproteinemie; c)hipoaminacidemie și hiperproteinemie; d)hipoaminacidemie și hipoproteinemie; e)hipocolesterolemie si hipoaminacidemie. 88 În șocul compensat, la nivelul metabolismului hidro-mineral se constată: a)reținerea apei și Na+ la nivel vascular; b)transferul apei și Ca++ din spațiul interstițial în cel intracelular; c)transferul apei din spațiul vascular în cel interstițial ; d)anemie; e)transferul apei din spatiul interstitial in cel intracelular. 89 În șocul decompensat, la nivelul metabolismului hidro-mineral se constată: a)reținerea apei și Na+ la nivel vascular; b)reținerea apei și Na+ in spațiul intracelular (edem celular); c)transferul apei din spațiul interstițial în cel vascular; d)anemie; e)transferul apei catre spatiul vascular. 90 În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)status hipercoagulant; b)amplificarea funcției antitoxice; c)amplificarea neoglucogenezei; d)diminuarea metabolizarii pigmentior biliari; e)hipocalcemie 91 În rinichiul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)insuficienta renala; b)poliurie c)nefroză;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 d)anemie; e)nefrita. 92 În șocul compensat se constată: a)transferul în sens extracelular a K+ și intracelular a Ca++; b)transferul în sens intracelular a K+ și a Ca++; c)transferul în sens intraacelular a K+ și extraacelular a Ca++; d)transferul în sens extracelular a K+ și a Ca++; e)anemie. 93 În șocul decompensat se constată: a)transferul în sens extracelular a K+ și intracelular a Ca++; b)transferul în sens intracelular a K+ și a Ca++; c)transferul în sens intraacelular a K+ și extraacelular a Ca++; d)transferul în sens extracelular a K+ și a Ca++; e)anemie. 94 În șocul decompensat, acumularea intracelulară a Ca++ determină: a)edem celular; b)aritmii cardiace; c)activarea proteazelor celulare; d)anemie; e)calcinoza. 95 În șocul decompensat, acumularea extracelulară a K+ determină: a)edem celular; b)aritmii cardiace; c)activarea proteazelor celulare; d)anemie; e)edem celular. 96 În șocul decompensat, acumularea intracelulară a Na+ determină: a)edem celular; b)aritmii cardiace; c)activarea proteazelor celulare; d)hipocalcemie; e)edeme generalizate. 97 Cauza edemului celular, specific șocului decompensat, este: a)inactivarea pompei de Ca++; b)inactivarea pompei de Na+/K+; c)activarea pompei de Ca++; d)variantele b și c; e)hiperactivitatea pompei de Na+/K+. 98 Cauza acumulării intracelulare a Ca++, specific șocului decompensat, este: a)inactivarea pompei de Ca++; b)inactivarea pompei de Na+/Ca++; c)activarea pompei de Ca++; d)activarea pompei de Na+/Ca++; e)hiperactivitatea pompei de Na+/Ca++. 99 În plămâmul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)ischemie; b)CID;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 c)ischemie; d)anemie; e)infarctizare. 100 În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)status hipocoagulant; b)amplificarea funcției antitoxice; c)amplificarea neoglucogenezei; d)amplificarea sintezei proteice; e)status hipercoagulant. 101 În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)stoparea gluconeogenezei; b)amplificarea funcției antitoxice; c)amplificarea neoglucogenezei; d)amplificarea sintezei proteice; e)status hipercoagulant. 102 În plămâmul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)ischemie; b)CID; c)ischemie; d)hiperglicemie; e)infarctizare. 103 În rinichiul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)hiperglicemie; b)hipocalcemie; c)hipoalbuminiemie; d)anurie; e)apnee. 104 În intestinul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)hipocalcemia; b)voma; c)constipatie; d)ulceratii intestinale; e)diaree. 105 Care dintre manifestările patologice menționate mai jos intră în categoria inflamațiilor? a)dermatoza; b)nefrită; c)hepatoza; d)miocardoză; e)hepatosteatoza. 106 Șocul hipovolemic poate fi indus de. a)aritmii cardiace, b)embolii pulmonare; c)poliurie; d)insuficiențe valvulare; e)stenoze valvulare. 107 Șocul disvolemic poate fi indus de. a)aritmii cardiace,  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 b)embolii pulmonare; c)reactia anafilactica; d)insuficiențe valvulare; e)stenoze valvulare. 108 Șocul cardiogen poate fi indus de. a)plasmoragii, b)hemoragii; c)stenoze valvulare; d)insuficiența renala; e)ischemie renala. 109 Reacțiile inflamatorii consecutive acțiunii factorilor flogogeni de natura chimica intră în categoria inflamațiilor: a)mecanice; b)septice; c)hiperergice; d)neimunologice; e)imunologice. 110 Reacțiile inflamatorii consecutive acțiunii factorilor flogogeni septici intră în categoria inflamațiilor: a)mecanice; b)aseptice; c)hiperergice; d)neimunologice; e)imunologice. 111 Care dintre manifestările patologice menționate mai jos intră în categoria inflamațiilor? a)perinefrită; b)edemul pulmonar; c)congestia hepatică; d)miocardoză; e)miodistrofia. 112 În declanșarea refacerii tisulare, la nivelul parenchimului hepatic, în condițiile Etapei de reparație tisulară a reacției inflamatorii, se implică: a)EGF; b)HGF; c)FGF; d)VEGF; e)PAF. 113 Șocul disvolemic poate fi indus de. a)endotoxine bacteriene; b)embolii pulmonare; c)pancreatite necrotice; d)hemoragii; e)arsuri severe. 114 Șocul obstructiv poate fi indus de. a)pneumotorax; b)șoc anafilatic; c)aritmii cardiace;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 d)cardiomiopatii; e)leziuni ale sistemului nervos central. 115 Pierderile masive de lichide și electroliți, inductoare de șoc hipovolemic, se pot institui consecutiv: a)poliuriei; b)strivirilor; c)arsurilor; d)cardiomiopatiilor; e)peritonitelor. 116 Angiogeneza, specifică Etapei de reparație tisulară a reacției inflamatorii, consta: a)în refacerea unor structuri vasculare în focarul inflamator; b)în refacerea unor structuri fibroase în focarul inflamator; c)în formarea unor componente cicatriceale în focarul inflamator; d)în calcificarea focarului inflamator; e)în abcedarea focarului inflamator. 117 Fibroplazia, specifică Etapei de reparație tisulară a reacției inflamatorii, consta: a)în refacerea unor structuri vasculare în focarul inflamator; b)în refacerea matricei conjunctive locale în focarul inflamator; c)în formarea unor componente cicatriceale în focarul inflamator; d)în calcificarea focarului inflamator; e)în abcedarea focarului inflamator. 118 În declanșarea fibroplaziei, ca fază specifică Etapei de reparație tisulară a reacției inflamatorii, se implică si: a)EGF; b)HGF; c)FGF; d)VEGF; e)PAF. 119 În declanșarea angiogenezei, ca fază specifică Etapei de reparație tisulară a reacției inflamatorii, se implică si: a)EGF; b)HGF; c)STH; d)VEGF; e)PAF. 120 În declanșarea refacerii tisulare, la nivelul epiteliilor, în condițiile Etapei de reparație tisulară a reacției inflamatorii, se implică: a)EGF; b)HGF; c)FGF; d)VEGF; e)PAF. 121 Care dintre manifestările patologice menționate mai jos intră în categoria inflamațiilor? a)nefrită; b)edemul pulmonar; c)congestia hepatică; d)carcinom;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 e)miodistrofia. 122 Care dintre manifestările patologice menționate mai jos intră în categoria inflamațiilor? a)perinefroza; b)emfizem pulmonar; c)congestia hepatică; d)dermatita; e)miodistrofia. 123 În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)stoparea functiei antitoxice; b)amplificarea funcției antitoxice; c)amplificarea neoglucogenezei; d)amplificarea sintezei proteice; e)status hipercoagulant. 124 În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)stoparea sintezei proteice; b)amplificarea funcției antitoxice; c)amplificarea neoglucogenezei; d)amplificarea sintezei lipidice; e)status hipercoagulant. 125 În rinichiul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)hiperglicemie; b)hipocalcemie; c)hipoalbuminiemie; d)obstructie tubulara; e)apnee. 126 În plămâmul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)ischemie; b)staza; c)ischemie; d)hiperglicemie; e)infarctizare. 127 În plămâmul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)ischemie; b)extravazare (edem); c)ischemie; d)hiperglicemie; e)infarctizare. 128 În plămâmul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)ischemie; b)colabare (antisurfactant); c)ischemie; d)hiperglicemie; e)infarctizare. 129 În intestinul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată: a)hipocalcemia; b)voma; c)constipatie;  EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2023 d)invazie bacteriena; e)diaree. 130 În ficatul de șoc compensat se constată: a)hiperglicemie; b)hipolipemie; c)scaderea neoglucogenezei; d)scaderea lipolizei; e)status hipocoagulant. 131 În ficatul de șoc compensat se constată: a)hiperlipemie; b)hiperlipemie; c)scaderea neoglucogenezei; d)scaderea lipolizei; e)status hipocoagulant. 132 În ficatul de șoc compensat se constată: a)hipolipemie; b)hipoglicemie; c)scaderea neoglucogenezei; d)amplificarea lipolizei; e)status hipocoagulant. 133 În plămâmul de șoc compensat se constată: a)ischemie; b)CID; c)ischemie; d)tahipnee; e)infarctizare. 134 În plămâmul de șoc compensat se constată: a)ischemie; b)CID; c)ischemie; d)hip