Grile licență MAN 2024 - Comunicare și negociere în afaceri completat PDF

COMUNICARE ȘI NEGOCIERE ÎN AFACERI 1. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la discurs, ca modalitate de comunicare orala in afaceri, nu este adevarata: a) discursul este continutul mesajului pe care o persoana il transmite dupa ce acesta a fost prelucrat, in vedere...

COMUNICARE ȘI NEGOCIERE ÎN AFACERI 1. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la discurs, ca modalitate de comunicare orala in afaceri, nu este adevarata: a) discursul este continutul mesajului pe care o persoana il transmite dupa ce acesta a fost prelucrat, in vederea stimularii si declansarii unor anumite emotii, ganduri sau rationamente in mintea sau inima plublicului, incercand astfel sa convinga si sa obtina adeziunea celor ce receptioneaza mesajul; b) un discurs este structurat in trei parti: introducere, cuprins si incheiere; c) se poate apela la gesturi, mimica; d) emitatorul se exprima greu, cu dificultate; e) se pot folosi tehnici persuasive. 2. Un discurs, ca modalitate de comunicare orala, este structurat in urmatoarele trei parti: a) coperta, pagina de garda, sursele bibliografice; b) cuprinsul, anexele, sursele bibliografice; c) introducerea, cuprinsul, incheierea; d) introducerea, anexele, sursele bibliografice; e) coperta, anexele, sursele bibliografice. 3. In sectiunea introductiva a unui discurs, captarea atentiei publicului nu se poate realiza prin: a) formularea unor intrebari retorice; b) utilizarea unui citat sugestiv; c) intarzierea inceperii discursului; d) utilizarea unei anecdote in legatura cu logica subiectului; e) utilizarea unor materiale ilustrative (scheme, grafice, fotografii). 4. Printre elementele din partea de introducere a unui discurs nu regasim: a) captarea atentiei auditoriului; b) reamintirea ideilor principale; c) comunicarea temei; d) referirea la importanta subiectului; e) motivarea temei. 5. Ideile principale din cuprinsul unui discurs pot fi selectionate si aranjate: a) in ordine cronologica; b) de la cauza la efect; c) de la problema la solutie; d) in ordine logica (se formuleaza ideea, apoi se probeaza); e) toate cele de mai sus. 6. Printre elementele din partea de cuprins a unui discurs regasim: a) stabilirea unor idei principale si dezvoltarea temei alese prin oferirea de explicatii constand din expuneri simple, concise; b) reamintirea ideilor principale; c) comunicarea temei; d) referirea la importanta subiectului; e) motivarea temei. 7. In incheierea unui discurs nu regasim: a) avertizarea participantilor (auditoriului) asupra faptului ca ceea ce urmeaza este interesant sau este important pentru ei ori este ceea ce ei isi doresc; b) reamintirea ideilor principale (in ordinea in care au fost analizate); 1 c) reamintirea motivatiei (scopurile urmarite de vorbitor); d) o concluzie sintetica care sa sublinieze viguros mesajul de transmis; e) o concluzie care poate face legatura cu momentul de captare a atentiei din introducere, dand astfel discursului un aspect circular. 8. Printre elementele din partea de incheiere a unui discurs regasim: a) stabilirea unor idei principale si dezvoltarea temei alese prin oferirea de explicatii constand din expuneri simple, concise; b) reamintirea motivatiei, prin accentuarea scopului urmarit de vorbitor; c) comunicarea temei; d) referirea la importanta subiectului; e) motivarea temei. 9. In pregatirea unui discurs trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte: a) care va fi audienta; b) ce asteapta audienta sa auda; c) unde va avea loc prezentarea; d) cand va avea loc prezentarea; e) toate cele de mai sus. 10. In categoria remediilor pentru inlaturarea unor slabiciuni in comunicarea orala nu regasim: a) exemplele; b) negocierile; c) statisticile; d) marturiile (declaratiile); e) explicatiile. 11. Ca remediu pentru inlaturarea unor slabiciuni in comunicarea orala, dramatizarea similitudinilor dintre doua obiective sau situatii se face prin: a) declaratie; b) comparatie; c) explicatie; d) exemplu; e) statistica. 12. Ca remediu pentru inlaturarea unor slabiciuni in comunicarea orala, accentuarea diferentelor se face prin: a) contrast; b) statistica; c) explicatie; d) exemplu; e) declaratie. 13. Printre caracteristicile unui comunicat de presa nu regasim: a) este un anunt sau un document transmis oficial de catre o organizatie sau de catre o persoana; b) transmite o informatie legata de o idee, de un serviciu, de un produs, de un eveniment, de o situatie, de o alta informatie care poate interesa populatia sau un grup bine determinat al ei; c) este inclus in categoria comunicarii orale; d) este redactat in mod special pentru presa de informare, in scopul publicarii si difuzarii lui; e) este intotdeauna un document scris. 14. Dupa prezenta sau absenta unei luari de pozitii se disting urmatoarele doua mari categorii de comunicate: a) comunicatul statistic si comunicatul politic; 2 b) comunicatul oficial si comunicatul statistic; c) comunicatul de informare si comunicatul de tip persuasiv; d) comunicatul de reamintire si comunicatul politic; e) comunicatul de reamintire si comunicatul oficial. 15. Comunicatul de presa prin intermediul caruia se transmit invitatii, informatii simple sau statistici poarta denumirea de: a) comunicat de tip persuasiv; b) comunicat de reamintire; c) comunicat politic; d) comunicat de provocare; e) comunicat de informare. 16. Comunicatul de presa prin intermediul caruia se transmite o opinie sau o pozitie (o contestare, o dezmintire sau o acuza) poarta denumirea de: a) comunicat de tip persuasiv; b) comunicat de reamintire; c) comunicat politic; d) comunicat de provocare; e) comunicat de informare. 17. Comunicatul de presa folosit pentru a invita jurnalistii sa participe la un eveniment organizat de institutia in numele careia este trimis poarta denumirea de: a) comunicat de reamintire; b) comunicat invitatie; c) comunicat politic; d) comunicat statistic; e) comunicat de luare de pozitie. 18. Comunicatul de presa care dubleaza comunicatul invitatie, avand rolul de a readuce in memoria ziaristilor evenimentul anuntat anterior poarta denumirea de: a) comunicat de luare de pozitie; b) comunicat de tip persuasiv; c) comunicat politic; d) comunicat statistic; e) comunicat de reamintire. 19. Comunicatul de presa care are rolul de a face cunoscuta o activitate publica ce urmeaza sa aiba loc (expozitie, manifestari sportive, vernisaje, inaugurari) poarta denumirea de: a) comunicat de luare de pozitie; b) comunicat statistic; c) comunicat politic; d) comunicat anunt; e) comunicat de reamintire. 20. Comunicatul de presa care contine date statistice recente referitoare la organizatie sau la sferele ei de interes poarta denumirea de: a) comunicat de luare de pozitie; b) comunicat statistic; c) comunicat politic; d) comunicat invitatie; e) comunicat de reamintire. 3 21. Comunicatul de presa care se refera la evenimentele importante care au loc in cadrul unei organizatii (lansarea unui nou produs sau serviciu, inaugurarea unui obiectiv) poarta denumirea de: a) comunicat de informare; b) comunicat statistic; c) comunicat politic; d) comunicat invitatie; e) comunicat de reamintire. 22. Comunicatul de presa care are ca scop castigarea unor avantaje politice si a unei imagini favorabile pentru o anumita persoana din conducerea organizatiei poarta denumirea de: a) comunicat statistic; b) comunicat oficial; c) comunicat politic; d) comunicat invitatie; e) comunicat anunt. 23. Comunicatul de presa care provine, de obicei, de la autoritatile politice sau administrative dar care poate fi insa utilizat si de institutiile ale caror decizii pot avea repercusiuni directe asupra populatiei poarta denumirea de: a) comunicat statistic; b) comunicat oficial; c) comunicat politic; d) comunicat invitatie; e) comunicat de reamintire. 24. Comunicatul de presa care reprezinta un mod de manifestare a atitudinii unei organizatii fata de o anumita problema poarta denumirea de: a) comunicat statistic; b) comunicat de luare de pozitie; c) comunicat politic; d) comunicat invitatie; e) comunicat de reamintire. 25. Comunicatul de presa prin care o organizatie anunta o decizie sau o luare de pozitie fata de o realitate cu care nu este de acord poarta denumirea de: a) comunicat de contestare; b) comunicat de clarificare; c) comunicat de rectificare; d) comunicat de reamintire; e) comunicat de provocare. 26. Comunicatul de presa prin care o organizatie acuza sau denunta o realitate anume poarta denumirea de: a) comunicat de contestare; b) comunicat de clarificare; c) comunicat de rectificare; d) comunicat de reamintire; e) comunicat de provocare. 27. Comunicatul de presa prin care o organizatie aduce precizari si nuanteaza anumite afirmatii referitoare la activitatea ei poarta denumirea de: a) comunicat de contestare; b) comunicat de clarificare; 4 c) comunicat de rectificare; d) comunicat de reamintire; e) comunicat de provocare. 28. Comunicatul de presa prin care o organizatie corecteaza anumite informatii sau asertiuni care aduceau prejudicii imaginii ei poarta denumirea de: a) comunicat de contestare; b) comunicat de clarificare; c) comunicat de rectificare; d) comunicat de reamintire; e) comunicat de provocare. 29. In pregatirea comunicatelor de presa, majoritatea specialistilor in relatii publice disting doua tipuri de stiri: a) voluntare si involuntare; b) politice si economice; c) voluntare si politice; d) involuntare si economice; e) stiintifice si practice. 30. Ca orice text de presa, comunicatul trebuie sa ofere urmatoarele trei elemente: a) coperta, pagina de garda, sursele bibliografice; b) cuprinsul, anexele, sursele bibliografice; c) titlul, intertitlul, textul; d) introducerea, concluziile, sursele bibliografice; e) coperta, anexele, sursele bibliografice. 31. Un titlu de comunicat de presa are mai multe sanse sa atraga atentia presei daca: a) centreaza atentia asupra unor actiuni, decizii, realizari, idei de maxima noutate; b) este scurt si factual; c) este simplu si direct; d) ofera cititorului o perspectiva clara asupra continutului comunicatului; e) toate cele de mai sus. 32. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la intertitlurile (titlurile secundare) unui comunicat de presa nu este adevarata: a) faciliteaza parcurgerea integrala a textului si ajuta la intelegerea mai rapida a mesajului comunicatului; b) aerisesc textul si servesc drept moment de respiro pe durata lecturii; c) numarul lor depinde de lungimea textului, cantitatea, varietatea si importanta informatiilor pe care le contine mesajul; d) fiecare pagina contine in mod obligatoriu un intertitlu; e) au rolul de a orienta lectura si de a sublinia noile centre de interes. 33. In textul unui comunicat de presa, primul paragraf care prezinta pe scurt esenta informatiei, poarta denumirea de: a) fraza de atac; b) fraza de contestare; c) fraza de rectificare; d) fraza de reconsiderare; e) fraza de comparare. 34. In textul unui comunicat de presa, ideile trebuie prezentate in ordinea descrescatoare a importantei, respectand regula: 5 a) o singura idee – un singur mesaj – un singur paragraf; b) o singura idee – cateva mesaje – un singur paragraf; c) o singura idee – un singur mesaj – cateva paragrafe; d) cateva idei – un singur mesaj – cateva paragrafe; e) cateva idei – cateva mesaje – un singur paragraf. 35. Textul unui comunicat de presa trebuie sa fie: a) direct; b) concis; c) clar; d) precis; e) toate cele de mai sus. 36. Cel mai folosit, rapid si ieftin mijloc de a difuza un comunicat de presa este prin intermediul: a) unui reprezentant sau curier; b) e-mail-ului; c) serviciilor postale; d) liderilor de opinie; e) conferintelor. 37. In cazul in care couminicatul de presa nu a avut efectul scontat trebuie gasit raspunsul la: a) momentul difuzarii comunicatului a fost bine ales?; b) subiectul prezenta suficient interes?; c) textul a fost bine redactat?; d) publicatiile, posturile si ziaristii au fost bine alesi?; e) toate cele de mai sus. 38. Obstacolele de ordin social in calea comunicarii sunt reprezentate de: a) limba, vocabularul, limbajul, nivelul social, nivelul intelectual; b) emotivitatea, agresivitatea verbala, timiditatea, afectivitatea; c) ticurile, accentul, starea de oboseala/vioiciune, tinuta exterioara (vestimentatie, coafura); d) mediul profesional, varsta, sexul, apartenenta la un cult religios; e) cota de piata, strategia de piata, planul de afaceri. 39. Obstacolele de ordin cultural in calea comunicarii sunt reprezentate de: a) limba, vocabularul, limbajul, nivelul social, nivelul intelectual; b) emotivitatea, agresivitatea verbala, timiditatea, afectivitatea; c) ticurile, accentul, starea de oboseala/vioiciune, tinuta exterioara (vestimentatie, coafura); d) mediul profesional, varsta, sexul, apartenenta la un cult religios; e) cota de piata, strategia de piata, planul de afaceri. 40. Obstacolele de ordin psihologic in calea comunicarii sunt reprezentate de: a) limba, vocabularul, limbajul, nivelul social, nivelul intelectual; b) emotivitatea, agresivitatea verbala, timiditatea, afectivitatea; c) ticurile, accentul, starea de oboseala/vioiciune, tinuta exterioara (vestimentatie, coafura); d) mediul profesional, varsta, sexul, apartenenta la un cult religios; e) cota de piata, strategia de piata, planul de afaceri. 41. Obstacolele de ordin fizic in calea comunicarii sunt reprezentate de: a) limba, vocabularul, limbajul, nivelul social, nivelul intelectual; b) emotivitatea, agresivitatea verbala, timiditatea, afectivitatea; c) ticurile, accentul, starea de oboseala/vioiciune, tinuta exterioara (vestimentatie, coafura); d) mediul profesional, varsta, sexul, apartenenta la un cult religios; e) cota de piata, strategia de piata, planul de afaceri. 6 42. In cadrul obstacolelor in calea comunicarii, mediul profesional face parte din categoria: a) obstacolelor de ordin psihologic; b) obstacolelor de ordin social; c) obstacolelor de ordin cultural; d) obstacolelor de ordin fizic; e) obstacolelor de ordin economic. 43. In cadrul obstacolelor in calea comunicarii, apartenenta la un cult religios face parte din categoria: a) obstacolelor de ordin psihologic; b) obstacolelor de ordin social; c) obstacolelor de ordin cultural; d) obstacolelor de ordin fizic; e) obstacolelor de ordin economic. 44. In cadrul obstacolelor in calea comunicarii, nivelul intelectual face parte din categoria: a) obstacolelor de ordin psihologic; b) obstacolelor de ordin social; c) obstacolelor de ordin cultural; d) obstacolelor de ordin fizic; e) obstacolelor de ordin economic. 45. In cadrul obstacolelor in calea comunicarii, limbajul face parte din categoria: a) obstacolelor de ordin psihologic; b) obstacolelor de ordin social; c) obstacolelor de ordin cultural; d) obstacolelor de ordin fizic; e) obstacolelor de ordin economic. 46. In cadrul obstacolelor in calea comunicarii, emotivitatea face parte din categoria: a) obstacolelor de ordin psihologic; b) obstacolelor de ordin social; c) obstacolelor de ordin cultural; d) obstacolelor de ordin fizic; e) obstacolelor de ordin economic. 47. In cadrul obstacolelor in calea comunicarii, timiditatea face parte din categoria: a) obstacolelor de ordin psihologic; b) obstacolelor de ordin social; c) obstacolelor de ordin cultural; d) obstacolelor de ordin fizic; e) obstacolelor de ordin economic. 48. In cadrul obstacolelor in calea comunicarii, starea de oboseala/vioiciune face parte din categoria: a) obstacolelor de ordin psihologic; b) obstacolelor de ordin social; c) obstacolelor de ordin cultural; d) obstacolelor de ordin fizic; e) obstacolelor de ordin economic. 49. In cadrul obstacolelor in calea comunicarii, ticurile fac parte din categoria: a) obstacolelor de ordin psihologic; 7 b) obstacolelor de ordin social; c) obstacolelor de ordin cultural; d) obstacolelor de ordin fizic; e) obstacolelor de ordin economic. 50. Printre particularitatile negocierilor comerciale intalnim: a) un proces organizat; b) un proces de adaptare, de armonizare a intereselor distincte ale partilor; c) un proces cu o finalitate prescrisa; d) un proces in care tratativele trebuie sa fie purtate de profesionisti; e) toate cele de mai sus. 51. Masura succesului in negocieri este data de: a) reprogramarea negocierilor esuate; b) finalizarea negocierilor prin acordul de vointa; c) apelarea la mediatori in cazul unor neintelegeri; d) implicarea intregului personal in negocieri; e) eliminarea concurentei neloiale. 52. Valoarea de succes a negociatorului se apreciaza prin: a) gradul in care eleimina concurenta neloiala de pe piata; b) gradul in care reuseste sa obtina reflectarea intereselor firmei pe care o reprezinta in contractul incheiat cu partenerul; c) gradul in care otimizeaza evaziunea fiscala; d) gradul in care implica tot personalul in negocieri; e) gradul in care este satisfacut de veniturile personale obtinute. 53. Purtarea initiala a unor discutii, convorbiri, dezbateri, schimburi de pareri face parte din urmatoarea faza a unei negocieri: a) protonegicierea; b) negocierea propriu-zisa; c) postnegocierea; d) prenegocierea; e) renegocierea. 54. Daca obiectul negocierii il constituie o vanzare comerciala, trebuie sa avem in vedere: a) volumul vanzarilor; b) calitatea marfurilor si a serviciilor oferite; c) pretul; d) conditiile de livrare si de plata; e) toate cele de mai sus. 55. In practica de afaceri, printre cerintele de ordin tehnic specifice comunicarii dintre partenerii de negocieri, nu regasim: a) sa se aprecieze in permanenta punctele convergente si cele divergente si fiecare dintre parteneri sa- si defineasca pozitia; b) sa se foloseasca de argumente corecte, concrete si adecvate situatiei in cauza; c) sa se incerce, cu tactul necesar, solutionarea punctelor divergente; d) sa se accepte de la inceput ideea ca discutia poate provoca schimbari in propriul rationament; e) sa se evite intotdeauna concesia si compromisul. 56. Renuntarea unilaterala de catre una dintre parti la una sau mai multe din pozitiile sale sustinute, in scopul crearii conditiilor pentru o intelegere, poarta denumirea de: a) concesie; b) interes; 8 c) neintelegere; d) esec; e) cerere de oferta. 57. Acordarea de concesii reciproce pentru a debloca tratativele sau a netezi drumul spre acordul de vointa poarta denumirea de: a) compromis; b) interes; c) neintelegere; d) esec; e) cerere de oferta. 58. In cadrul unei negocieri, argumentatia judicoasa folosita pentru convingerea partenerului, presupune, printre altele: a) concesii; b) obiectiuni; c) compromisuri; d) probe si demonstratii; e) compensari. 59. Printre metodele de combatere a obiectiunilor regasim: a) promovarea; b) compensarea; c) motivarea; d) planificarea; e) instruirea. 60. In finalizarea negocierilor, schimbarea brusca si spectaculoasa a pozitiei in negociere, in scopul declarat de a ajunge la o intelegere si care poate insemna oferirea unor concesii neasteptate sau evocarea unor argumente noi, care modifica radical raportul stabilit intre parti, poarta denumirea de: a) metoda timpului; b) metoda presiunii; c) metoda surprizei; d) metoda renuntarii; e) metoda motivarii. RĂSPUNSURI 1. D 11. B 21. A 31. E 41. C 51. B 2. C 12. A 22. C 32. D 42. B 52. B 3. C 13. C 23. B 33. A 43. B 53. D 4. B 14. C 24. B 34. A 44. C 54. E 5. E 15. E 25. A 35. E 45. C 55. E 6. A 16. A 26. E 36. B 46. A 56. A 7. A 17. B 27. B 37. E 47. A 57. A 8. B 18. E 28. C 38. D 48. D 58. D 9. E 19. D 29. A 39. A 49. D 59. B 10. B 20. B 30. C 40. B 50. E 60. C 9  REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Crăciun, C.Șt., Comunicare și negociere în afaceri, Suport de curs sintetic (disponibil pe platforma Universității Hyperion din București, 2024; Caraiani, Gh., Potecea, V., Negocierea în afacerile internaţionale – strategii, tactici, uzanţe diplomatice şi de protocol, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2010; Crăciun, C.Șt., Bazele marketingului, Editura Pro Universitaria, București, 2012; Iacob, D., Cismaru, D.M., Relaţiile publice - eficienţă prin comunicare, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2003; Prutianu, Șt., Tratat de comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2008. 10