Citologia - PDF

CAPITOLUL I CITOLOGIA (CYTOS/KYTOS = CELULĂ; LOGOS = ȘTIINȚĂ) Definiție: Este știința care se ocupă cu studiul morfologic, anatomic și fiziologic al celulelor. CITOLOGIA – I. SCURT STORIC 1599 – Zacharias Jansen (Olanda) – inventatorul microscopului. 1665 – Robert Hooke – observaț...

CAPITOLUL I CITOLOGIA (CYTOS/KYTOS = CELULĂ; LOGOS = ȘTIINȚĂ) Definiție: Este știința care se ocupă cu studiul morfologic, anatomic și fiziologic al celulelor. CITOLOGIA – I. SCURT STORIC 1599 – Zacharias Jansen (Olanda) – inventatorul microscopului. 1665 – Robert Hooke – observații asupra scoarței stejarului (pluta); introduce noțiunea de celulă (lat. cella = cămăruță). 1838 – Matthias Schleiden – observații microscopice asupra celulelor vegetale; constată că celula este unitatea de structură a organismelor vegetale. 1839 – Theodor Schwann – observații microscopice asupra celulelor animale; constată că celula este unitatea de structură a organismelor animale. Teoria celulară: Toate plantele și animalele sunt formate din celule; creșterea și dezvoltarea organismelor are la bază înmulțirea acestora. CITOLOGIA – II. CONCEPTUL ACTUAL DE CELULĂ Postulate: 1. Nu există viață în afara celulelor. 2. Celula este unitatea structurală de bază. 3. Celula se naște, se divide și moare. 4. Celula este capabilă de multiplicare și intră în structura tuturor organismelor. Definiție: CELULA = UNITATEA MORFOLOGICĂ, ANATOMICĂ, FIZIOLOGICĂ ȘI GENETICĂ A MATERIEI VII Celula ca Sistem Biologic: Un sistem este un ansamblu de elemente care funcționează ca un întreg. În acest context, celulele sunt considerate sisteme biologice.  Sisteme izolate – Nu realizează schimburi cu mediul înconjurător. Sisteme închise – Realizează doar schimburi energetice cu mediul. Sisteme deschise – Realizează schimburi de materie, energie și informație cu mediul. Exemple: Sistem mecanic: automobil Sistem biologic: celulă/organism CITOLOGIA – III. ÎNSUȘIRILE SISTEMELOR BIOLOGICE 1. Programul genetic: ○ Ereditatea – proprietatea de a poseda și transmite informația genetică. ○ Variabilitatea – proprietatea organismelor de a se deosebi între ele morfologic, anatomic, fiziologic și comportamental. 2. Integralitatea: Sistemul biologic funcționează ca un întreg, cu însușiri unice care nu se regăsesc în subsistemele componente. 3. Echilibrul dinamic: Capacitatea de a menține integralitatea în condițiile schimburilor permanente cu mediul. 4. Metabolismul: Totalitatea transformărilor de materie și energie la nivelul organismului. ○ Anabolism/asimilație – sinteză de substanțe organice cu consum de energie. ○ Catabolism/dezasimilație – degradare de substanțe organice cu eliberare de energie. 5. Homeostazia: Capacitatea de a menține parametrii mediului intern în limite apropiate. 6. Autoconservarea: menținerea caracteristicilor sistemului biologic. 7. Autoreproducerea: producerea de urmași asemănători cu părinții. 8. Autoreglarea: menținerea integralității în condițiile schimburilor permanente de materie și energie, utilizând mecanisme de feedback. 9. Excitabilitatea: reacția la stimuli prin receptori (celule senzoriale, neuroni, centri nervoși). 10. Conductibilitatea: capacitatea de a transmite informația sub forma impulsului nervos. CITOLOGIA – IV. CLASIFICAREA CELULELOR A. După formă:  Sferice/globuloase – ovul, celule embrionare, adipoase, condrocite/cartilaginoase Cubice – celule epiteliale. Cilindrice – celule epiteliale, celulele vaselor conducătoare, fibre musculare striate. Poliedrice – hepatocite, neuroni. Stelate – neuroni, osteocite. Fusiforme – fibre musculare netede, neuroni. Discoidale – hematie adultă- globule rosii Amiboide – leucocite. B. După raportul între cele trei diametre/dimensiuni: Izodiametrice/parenchimatice - embrionare, adipoase, ovul. Heterodiametrice/prozenchimatice – celule cilindrice, fusiforme. C. După dimensiuni: Medie: 10–100 microni. Medie umană: 20–30 microni. Ovul: 150–200 microni. Hematie: 7,5 microni. Spermatozoid: 5 microni. Fibra musculară scheletică: 5–15 cm. Ovocit de struț: 9 cm. Neuron: până la 1 metru. D. După durata de viață: Hepatocite – 10–20 zile Hematia – 100-120 zile Trombocite – 10 zile Ovul uman – 24 ore Celule epiteliale – 10–20 zile Perișorii absorbanți – 10–20 zile Celula osoasă – zile–ani Leucocite – zile–luni Neuroni – zile–toată viața E. După gradul de diferențiere: Nediferențiate/stem/embrionare  Diferențiate/specializate F. După diferențierea/prezența-absența nucleului: Celule procariote: nucleu neindividualizat (bacterii). Celule eucariote: nucleu individualizat, majoritatea celulelor. G. După numărul nucleilor: Anucleate (ex. hematie adultă). Uninucleate (ex. majoritatea celulelor). Binucleate (ex. hepatocite). Plurinucleate (ex. fibre musculare scheletice, osteoclaste). H. După numărul seturilor de cromozomi din nucleu/celulă: Haploide – un set simplu de cromozomi (celulele reproducătoare). Diploide – un set dublu de cromozomi (celulele corpului/somatice). I. După apartenența la regn: Procariote: bacterii, alge albastre-verzi. Protiste: organisme unicelulare vegetale/animale/fungale. Fungale: mucegaiuri, ciuperci, licheni. Vegetale: mușchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme. Animale: spongieri, celenterate, viermi, moluște, artropode, vertebrate (pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere).