Capitolul 4 PDF - Acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici asupra bacteriilor

Document Details

FineBlackberryBush

Uploaded by FineBlackberryBush

Carol Davila University of Medicine

Gabriela Loredana Popa, MI Popa

Tags

microbiology bacteriology disinfection science

Summary

This chapter details the actions of physical, chemical, and biological factors on bacteria. It defines key terms like antiseptic, aseptic, and decontamination, and explains methods for controlling bacterial growth. The text covers various methods of disinfection and sterilization for different levels of required decontamination.

Full Transcript

4. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici asupra bacteriilor (Gabriela Loredana Popa, MI Popa) 4. 1. Definiţii de bază Septic înseamnă contaminat cu microbi patogeni sau infectat (de exemplu infecţia unei plăgi). Aseptic înseamnă lipsit de microbi, indiferent dacă microbii sunt p...

4. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici asupra bacteriilor (Gabriela Loredana Popa, MI Popa) 4. 1. Definiţii de bază Septic înseamnă contaminat cu microbi patogeni sau infectat (de exemplu infecţia unei plăgi). Aseptic înseamnă lipsit de microbi, indiferent dacă microbii sunt patogeni sau nepatogeni. Asepsia reprezintă ansamblul de metode prin care evităm contaminarea mediului ambiant cu germeni microbieni sau prin care putem menţine „sterilitatea” ţesuturilor, mediilor de cultură, medicamentelor injectabile etc. Antisepsia reprezintă înlăturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe tegumente, mucoase sau din plăgi. Se realizează cu ajutorul substanţelor antiseptice. Contaminare, este un termen utilizat în instituţiile sanitare (deosebit de contaminarea radioactivă) care se referă, în general, la contactul actual sau potenţial cu microorganisme condiţionat patogene sau patogene (capabile să producă boli sau infecţii). Decontaminarea reprezintă utilizarea agenţilor fizici / chimici pentru a îndepărta, a inactiva sau a distruge unele sau toate microorganismele condiţionat patogene sau patogene de pe suprafeţe sau obiecte, astfel încât acestea să nu mai poată reprezenta o sursă de infecţie sau de transmitere, iar obiectele sau suprafeţele să poată fi manipulate şi / sau utilizate în siguranţă. Curăţarea reprezintă utilizarea agenţilor fizici şi / sau chimici pentru a îndepărta murdăria (materie organică şi anorganică) de pe suprafeţe (inclusiv tegument) sau obiecte, prin procedee mecanice sau manuale, pregătind astfel suprafeţele sau obiectele pentru utilizare în siguranţă sau, pentru trecerea la o altă etapă de decontaminare. Detergentul este un produs sintetic pentru curăţare. Detergenţii pot fi anionici, cationici, amfoterici şi neionici. Nu prezintă acţiune antimicrobiană. Detergentul enzimatic este un produs sintetic pentru curăţare care conţine o enzimă. Echipamentul de protecţie este un echipament special (îmbrăcăminte, mănuşi, ochelari etc) purtat de personalul care manipulează produse dezinfectante şi realizează dezinfecţia. Enzima este o proteină care descompune murdăria într-o formă care poate fi uşor îndepărtată de produsul de curăţare. Are rol de catalizator pentru reacţie, mărind puterea de curăţare a produsului. De exemplu: amilaza acţionează asupra urmelor de amidon; lipaza acţionează asupra urmelor de grăsimi şi uleiuri; proteaza acţionează asupra materiei proteice. Produsul de curăţare este un agent chimic care îndepărtează murdăria (materie organică şi/sau anorganică) de pe suprafeţe sau obiecte, care nu prezintă activitate antimicrobiană (bactericidă, virucidă, fungicidă sau sporicidă) şi care nu reduce nivelul de contaminare microbiană. Spălarea mâinilor este procedura prin care se elimină murdăria şi se reduce flora tranzitorie prin acţiune mecanică, utilizând apă şi săpun. Dezinfecţia reprezintă distrugerea formelor vegetative microbiene (uneori şi a sporilor) din anumite medii (lichide, solide) sau de pe suprafeţe. Se realizează cu ajutorul unor agenţi fizici sau cu ajutorul substanţelor dezinfectante. Dezinfecţia igienică a mâinilor, prin spălare, reprezintă utilizarea unui produs cu acţiune directă asupra florei tranzitorii, pentru a preveni transmiterea acesteia, fără a acţiona asupra florei rezidente. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor, prin spălare, reprezintă utilizarea unui produs cu acţiune directă asupra florei tranzitorii, pentru a preveni transmiterea acesteia şi cu acţiune asupra florei rezidente. Produsul pentru dezinfecţie de nivel scăzut este un agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi (ex. Candida albicans), virusurile capsulate şi virusurile mari necapsulate. Produsul pentru dezinfecţie de nivel intermediar este un agent chimic care distruge bacteriile vegetative, fungii, virusurile capsulate, virusurile necapsulate şi mycobacteriile. Produsul pentru dezinfecţie de nivel înalt este un agent chimic care, în condiţii bine definite de timp şi temperatură, distruge microorganismele, are acţiune sporicidă şi potenţial de sterilizant chimic. Sterilizantul chimic este un agent chimic (nu în formă gazoasă), utilizat pentru sterilizarea dispozitivelor medicale „critice”, care nu se pot steriliza prin metode fizice. Un sterilizant chimic distruge toate categoriile şi formele viabile de microorganisme, nivelul de supravieţuire al acestora fiind mai mic sau egal cu 10-6 (probabilitatea prezenţei unui singur microorganism viu pe un dispozitiv medical sterilizat este egală sau mai mică cu 1/1.000.000). Termenul de valabilitate reprezintă perioada de timp în care un produs dezinfectant este eficient, din punct de vedere al concentraţiei substanţei active şi eficacităţii antimicrobiene. Timpul de contact (timp de acţiune) reprezintă perioada de timp în care produsul dezinfectant este în contact direct cu suprafaţa sau obiectul care trebuie dezinfectat. Perioada de timp în care produsul antiseptic este în contact direct cu ţesuturile vii. Sterilizarea reprezintă distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene, forme vegetative sau spori, de pe o suprafaţă sau dintr-un mediu (lichid sau solid). Toate materialele utilizate în laboratorul de microbiologie trebuie să fie sterile înainte de utilizare. Există o mare diversitate de materiale care trebuie sterilizate, astfel încât şi metodele de sterilizare sunt destul de variate, după cum urmează: - Metode de sterilizare prin căldură (căldura uscată sau căldura umedă); - Metode de sterilizare prin filtrare; - Metode de sterilizare utilizând radiaţiile, dar şi - Metode chimice de sterilizare. Metodele de sterilizare care utilizează radiaţiile (cu excepţia radiaţiilor ultraviolete) şi metodele chimice de sterilizare (ex. cu oxid de etilenă) sunt utilizate rareori în laboratorul de microbiologie. Sterilizarea va fi întotdeauna precedată de pregătirea materialului care urmează să fie sterilizat, respectiv: spălare, uscare, ambalare (în cazul materialelor curate, necontaminate) urmat de autoclavare, spălare, uscare, ambalare (în cazul materialelor contaminate refolosibile). Materialele de laborator, instrumentarul, materialele chirurgicale etc. trebuie curăţate perfect, de ex. prin spălare cu ajutorul unor detergenţi. Dacă aceste materiale au fost contaminate cu sânge, înainte de spălare se vor dezinfecta. Sticlăria de laborator este colectată în recipiente speciale şi se sterilizează prin autoclavare; pipetele vor fi menţinute în amestec dezinfectant până a doua zi. Instrumentarul metalic, seringile şi acele (deşi este necesară utilizarea pe scară largă a seringilor şi acelor de unică întrebuinţare) contaminate se vor introduce în baie de amoniac 1% timp de 15-30 minute, se vor peria în soluţie de 1-2% detergent cationic şi se vor spăla cu jet de apă pentru îndepărtarea substanţelor chimice. Există o serie de metode pentru a controla eficienţa sterilizării, prin indicatorii fizici (ex. termometru), chimici (ex. floare de sulf, tiouree) sau biologici (ex. spori de Bacillus stearotermophilus din genul Geobacillus). Pentru verificarea eficacităţii sterilizării cu ajutorul radiaţiilor, pot fi utilizaţi spori de Bacillus pumilus, din genul Bacillus). 4. 2. Efectele antimicrobiene ale factorilor fizici, chimici sau biologici Efectele antimicrobiene ale factorilor fizici, chimici sau biologici se pot traduce în principiu prin: distrugerea microorganismelor (efect bactericid) şi respectiv inhibarea reversibilă a multiplicării microorganismelor (efect bacteriostatic). 4. 2. 1. Efectele antimicrobiene ale factorilor fizici 4. 2. 1. 1. Influenţa temperaturii ridicate asupra microorganismelor

Use Quizgecko on...
Browser
Browser