Statul Român Modern PDF - Proiecte Politice și Unirea Principatelor

Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) PROIECTE POLITICE ÎN SECOLUL XVIII ȘI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XIX În secolul XVIII în Moldova și Țara Românească s-a accentuat dominația otomană prin impuner...

Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) PROIECTE POLITICE ÎN SECOLUL XVIII ȘI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XIX În secolul XVIII în Moldova și Țara Românească s-a accentuat dominația otomană prin impunerea regimului fanariot în 1711 în Moldova și 1716 în Țara Românească. În Transilvania, în 1699 se instaureze regimul habsburgic. În timpul regimului fanariot, autonomia țărilor române a fost știrbită, domnitorii fiind străini, majoritatea greci. Au existat domnitori care au realizat unele reforme. Constantin Mavrocordat a realizat o reformă socială atât în Moldova, cât și în Țara Românească. A desființat dependența țăranilor de pământ și i-a transformat pe țărani în clăcași. 💡 clăcași = țărani care nu aveau pământ, dar erau liberi De asemenea, Mavrocordat a introdus renumerația funcțiilor. Un alt domnitor fanariot a fost Alexandri Ipsilanti care a domnit în Țara Românească și a realizat reforme în domeniul învățământului și a înființat Academia Domnească de la Sfântul Sava. A realizat o reformă legislativă — a emis un cod de legi intitulată “Pravilniceasca condică” Pe lângă acești domnitori și boierii au încercat să schimbe situația țărilor române și unii boieri din Țara Românească și Moldova au realizat memorii pe care le-au înaintat Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 1  marilor puteri: Imperiul Habsburgic, Prusia, Rusia, prin care solicitau sprijinul acestor mari puteri pentru a rezolva anumite probleme a țărilor române. Aceste memorii boerești sunt proiecte politice de modernizare a țărilor române. 1. În 1772, cu prilejul unor tratative de pace, o delegație de boieri din Moldova și Țara Românească au adresat un memoriu marilor puteri prin care solicitau înlăturarea domnitorilor fanarioți și revenirea la domniile pământene. Mai cereau respectarea autonomiei și unirea celor două țări sub protecția Austriei, Prusiei și Rusiei. 2. În 1791, cu prilejul altor tratative de pace, boierii din Țara Românească au cerut printr-un memoriu Austriei si Rusiei următoarele: înlăturarea domnitorilor fanarioți revenirea la domniile pământene respectarea autonomiei neutralitatea țării sub protecția Austriei și Rusiei 3. În 1802, boierii din Moldova au adresat un memoriu împăratului Franței, Napoleon Bonaparte, în care cereau înlăturarea domniilor fanariote și revenirea la domniile pământene și respectarea autonomiei. În 1821 a avut loc revoluția lui Tudor Vladimerescu în Țara Românească cu scopul de a înlătura domniile fanariote. În timpul acestei mișcări au apărut două documente care sunt considerate proiecte politice și anume: „Proclamația de la Padeș„ - realizată la începutul revoluției „Cererile norodului românesc„ - în acest proiect politic se solicitau o reorganizare a țării. De exemplu, se cerea numirea în funcții după merit. Se mai cerea libertatea comerțului, înființarea armatei naționale. În urma acestei revolte a fost înlăturat regimul fanariot și s-a revenit la domniile pământene. Un alt proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX a fost proiectul de constituție redactat în 1822 de către Ionică Tăutu și se numea „Constituția cărvunarilor„. Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 2  În această constituție se prevedea limitarea puterii domnitorului prin creearea unui sfat obștesc. De asemenea se prevedea o anumită separare a puterilor în stat (între puterea executivă și puterea legislativă). În 1829 prin tratatul de la Adrianopole s-a instituit protectoratul Rusiei asupra Țării Românești și Moldovei care se aflau sub suzeranitate otomană. De asemenea, țările române au fost sub ocupație rusească pentru o perioadă și în această perioadă, în 1831 și 1832, au intrat în vigoare Regulamentele organice în Țara Românească și Moldova. După apariția Regulamentelor organice, în Țara Românească a apărut o mișcare a boierilor cunoscută sub numele de „Partida națională„, mișcare condusă de Ion Câmpineanu. În 1838 el a redactat două proiecte politice: 1. „Act de unire și independență„ - se cerea unirea și independența 2. „Osăbitul act de numire a suveranilor români„ - se solicitau următoarele: monarhie ereditară înlăturarea suzeranității otomane înlăturarea protectoratului rusesc unirea principatelor În Transilvania, românii luptau pentru a avea drepturi politice egale cu cele ale maghiarilor, sașiilor și secuilor și în acest context au fost redactate memorii care au fost înaintate curții de la Viena unde se cereau drepturi pentru români. Primul proiect a apărut în 1744 și se numea „Supplex Libellus„ și a fost redactat de Ion Inochenție Micu care era episcop greco-catolic. Al doilea proiect a fost numit „Supplex Libellus Valachorum„ și redactat în 1791 de către membrii Școlii Ardelene (Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuil Mincu, etc). În 1848 au avut loc revoluții în Moldova, Țara Românească și Transilvania și în timpul acestor revoluții au fost redactate documente programatice care cuprindeau în mare parte revendicările din perioada anterioară, din proiectele politice anterioare: 1. „Petițiunea Națională„ - apărută în Transilvania în 1848 la Blaj și a fost redactată de Simion Bărnuțiu. În această petiție națională se cerea egalitatea națiunii române cu maghiarii, sașii și secuii. Se mai cerea independența națiunii române și se mai cerea desfințarea iobăgiei fără dezbăgubire. Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 3  2. “Petițiunea proclamațiune” - apărută în Moldova, la Iași și a fost redactată de Vasile Alecsandri. În acest document se cereau următoarele: funcții acordate după merit reforma învățământului îmbunătățirea situației țăranilor 3. “Proclamația de la Izlaz” - apărută în Țara Românească, la Izlaz, și a fost redactată de Ion Heliade Rădulescu. În acest document se cereau următoarele: domnitor ales pe cinci ani respectarea autonomiei împroprietărirea țăranilor prin dezbăgubire În alte programe ale revoluției existau și cereri mai radicale cum ar fi: unirea Moldovei cu Țara Românească obținerea independenței față de Imperiul Otoman CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN (UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE DIN 1859) După revoluțiile din 1848 din țările române, mulți revoluționari au fost obligați să plece în exil. Acești revoluționari români au militat în străinătate pentru unirea românilor într-un singur stat și au făcut cunoscută această problemă românească în Franța, Anglia, statele italiene, Prusia. Între anii 1853-1856 a avut loc Războiul Crimeei, un război între Rusia și Imperiul Otoman. De partea Imperiului Otoman au intrat în război Austria, Franța, Anglia, Prusia și Sardinia. Rusia a fost învinsă și a avut loc un congres de pace la Paris în 1856 și cu acest prilej, problema românească a fost dezbătută de marile puteri. Franța susținea unirea principatelor române deoarece dorea un stat mai puternic în zonă care să stea în fața Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 4  Rusiei. La acest congres a fost adoptat Tratatul de la Paris care cuprindea și prevederi referitoare la țările române, astfel: 1. Se desfința protectoratul Rusiei asupra principatelor 2. Se introducea garanția colectivă a celor 7 mari puteri 💡 Cele 7 mari puteri = Imperiul Otoman, Rusia, Austria, Prusia, Franța, Anglia, Sardinia 3. Se menținea suzeranitatea otomană 4. Rusia ceda Moldovei partea de sud a Basarabiei 5. Se hotăra convocarea unor adunări ad-hoc cu rol consultativ pentru a face propuneri cu privire la organizarea principatelor În 1857 s-au întrunit adunările ad-hoc care au întocmit niște rezoluții pe care le-au înaintat marilor puteri. În aceste rezoluții se cereau următoarele: unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat acest stat să fie condus de un prinț străin dintr-o dinastie domnitoare în Europa și a cărui moștenitori să fie crescuți în religia ortodoxă respectarea autonomiei În 1858 cele șapte mari puteri garante s-au întrunit într-o conferință la Paris și aici au adoptat Convenția de la Paris care avea rol de constituție pentru principate și care prevedea unirea parțială a principatelor. Astfel, se hotăra formarea unui stat cu numele de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei„. Se mai prevedeau: alegeri separate pentru funcția de domnitor guverne separate și adunări separate înființarea a două instituții comune - Comisia Centrală de la Focșani (avea rolul de a unifica legislația) - Înalta Curte de Casație și Justiție (care avea rolul judecătoresc) Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 5  În ianuarie 1859 a avut loc alegerea domnitorilor și pe 5 ianuarie 1859 a fost ales în Moldova Alexandru Ioan Cuza, iar pe 24 ianuarie 1859 a fost ales în Țara Românească tot Alexandru Ioan Cuza. Astfel un obiectiv al proiectelor politice românești a fost realizat. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN ÎN TIMPUL LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (1859-1866) Alexandru Ioan Cuza a avut trei mari obiective și anume: 1. Recunoașterea pe plan extern a dublei sale alegeri 2. Unificarea deplină a principatelor 3. Realizarea unor reforme care să modernizeze statul La începutul domniei, Alexandru Ioan Cuza a acționat pe plan diplomatic pentru recunoașterea dublei sale alegeri și în cele din urmă, în 1861, la conferința de la Constantinopol, marile puteri au acceptat unirea, însă doar pe perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Pe plan intern, Alexandru Ioan Cuza a realizat unificarea mai multor instituții cum ar fi armata, serviciile vamale, telegraful, poșta, Bucureștiul a devenit capitală. În 1862 s-a creat un singur guvern și o singură adunare legislativă. După realizarea acestei uniri depline, în a doua parte a domniei, Alexandru Ioan Cuza a luat măsuri pentru modernizarea țării. Cea mai importantă problemă atunci era situația țăranilor, adică problema improprietăririi țăranilor cu pământ. În perioada aceea existau două grupări politice: Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 6  gruparea conservatoare gruparea liberală Gruparea conservatoare îi reprezenta pe marii proprietari de pământ. Această grupare nu susținea împroprietărirea țăranilor cu pământ. Gruparea liberală, în schimb, care reprezenta burghezia, susținea împroprietărirea țăranilor cu pământ. În 1863 a fost numit prim-ministru liberalul Mihail Kogălniceanu și în timpul acestui guvern au fost luate următoarele reforme: Legea secularizării averilor mănăstirești În decembrie 1863 a apărut legea secularizării averilor mănăstirești. Mănăstirile dețineau în acel moment aproximativ un sfert din pământul arabil al țării. Prin această lege, acest pământ al mănăstirilor a devenit proprietatea statului. Reforma agrară În 1864 a fost realizată reforma agrară. Mihail Kogălniceanu a înaintat un proiect de reformă agrară adunării legislative. Adunarea era dominată de conservatori (mari proprietari) și a respins proiectul de lege, cerând demisia lui Kogălniceanu. Alexandru Ioan Cuza a refuzat să-l demită pe Mihail Kogălniceanu și în schimb a dizolvat adunarea, după care Cuza a elaborat un act constituțional, și anume Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris. Prin acest statut creștea puterea domnitorului și scădea puterea adunării — se instaura o domnie autoritară — și în august 1864 noua adunare legislativă a adoptat legea rurală prin care țăranii au fost împroprietăriți cu pământ în funcție de numărul de vite deținute. De asemenea, țăranii trebuiau să plătească o despăgubire într-o perioadă de 15 ani și în plus nu puteau să vândă pământul timp de 30 de ani. Reforma învățământului În 1864 a apărut legea instrucțiunii publice, prin care învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit. De asemenea, în timpul lui Cuza, au apărut două universități: 1. Universitatea de la Iași (1860) 2. Universitatea de la București (1864) Codul Civil Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 7  În 1864 a apărut Codul Civil. Prin acest cod s-a introdus căsătoria civilă și divorțul civil. În 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să abdice de către o cualiție formată din conservatori și liberali radicali. Această cualiție a fost numită „Monstruoasa cualiție„ CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN ÎN TIMPUL LUI CAROL I (1866- 1914) După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, oamenii politici români au acționat pentru aducerea pe tron a unui prinț străin. Un rol important în această acțiune l-a avut I.C.Brătianu. De asemenea, acțiunea a fost susținută de împăratul Franței, Napoleon al III-lea, și în cele din urmă, cel care a acceptat să vină pe tronul României a fost Carol de Hohenzollern. El a ajuns la București și pe 10 mai 1866 a depus jurământul de credință față de țară. În timpul lui Carol I, România a continuat să se modernizeze: în 1866 a fost adoptată prima constituție a României, prin această constituție se puneau bazele monarhiei constituționale în România și numele oficial al țării devenea România. au apărut primele partide politice — primul partid (Partidul Național Liberal în 1875), al doilea (Partidul Conservator în 1880). Partidul Național Liberal reprezenta interesele burgheziei și avea ca obiective dezvoltarea industriei naționale, garantarea libertăților și drepturilor cetățenești și lărgirea dreptului de vot Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 8  Reprezentanți - I. C. Brătianu, Dimitrie A. Sturdza, C. A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu Partidul Conservator reprezenta interesele marilor proprietari de pământuri și ei susțineau o modernizare treptată a societății. Reprezentanți - Lascăr Catargiu, P. P. Carp, Titu Maiorescu a apărut Banca Națională a României în 1880 s-au pus bazele academiei române — se numea înainte Societatea Literară Academică au fost luate măsuri pentru dezvoltarea învățământului în timpul ministeriatului lui Spiru Haret Cea mai mare realizare a lui Carol I a fost obținerea independenței. Între anii 1877- 1878 a avut loc Războiul de Independență al României. A fost un război între Rusia și Imperiul Otoman la care s-a alăturat și România de partea Rusiei. Imperiul Otoman a fost învins și România și-a obținut independența. După obținerea independenței, România a devenit în 1881 regat, iar Carol I rege. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN ÎN TIMPUL REGELUI FERDINAND. CONSTITUIREA ROMÂNIEI MARI. Între anii 1914-1918 a avut loc Primul Război Mondial. România a intrat în război în anul 1916 cu scopul de a obține teritoriile românești aflate sub stăpânire străină, mai precis, austro-ungară. România a intrat de partea Antantei (Franța, Anglia, Rusia) și a luptat împotriva Austro-Ungariei, Germaniei și Bulgariei. Factorii care au favorizat realizarea Marii Uniri au fost: 1. Victoria Antantei în război 2. Destrămarea Imperiului Austro-Ungar 3. Destrămarea Imperiului Rus în urma revoluției bolșevice din 1917 Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 9  Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) Basarabia se afla sub stăpânire rusească. În 1917, în Rusia a avut loc revoluția bolșevică și regimul comunist, condus de Lenin, a proclamat dreptul popoarelor la autodeterminare și în acest context, Basarabia și-a proclamat autonomia. De asemenea, a organizat un organism de conducere numit „Sfatul Țării„, condus de Ion Inculeț. Mai târziu, Basarabia și-a proclamat independența, însă armata rusă, care se întorcea de pe front, crea dezordine pe teritoriul Basarabiei și acesta a cerut ajutorul României și, astfel, armata română a intrat în Basarabia, fapt ce a nemulțumit guvernul Rusiei, care a rupt relațiile diplomatice cu România. Pe data de 27 martie 1918, Sfatul Țării a hotărat unirea Basarabiei cu România. Unirea Bucovinei cu România (15 noiembrie 1918) Bucovina se afla sub stăpânire austro-ungară și la sfârșitul războiului, în contextul destrămării Imperiului Austro-Ungaria, Bucovina și-a proclamat autonomia și a format un organism de conducere numit „Consiliul Național„ condus de Iancu Flondor. Acest organism a cerut ajutorul României deoarece Ucraina dorea să anexeze Bucovina și astfel armata română a apătruns în Bucovina. Pe data de 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a votat unirea Bucovinei cu România. Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918) Transilvania se afla sub stăpânire austro-ungară și împăratul austro-ungar, pentru a salva imperiul, a propus într-un manifest intitulat „Către popoarele mele credincioase„ federalizarea imperiului, însă oamenii politici transilvăneni au respins această idee și au cerut independența. De asemenea, în Transilvania, românii au format un organ de conducere numit „Consiliul Național Român„ alcătuit din reprezentanți ai Partidului Național Român și Partidului Social Român. Acest consiliu a convocat o mare Adunare Națională la Alba Iulia pe data de 1 decembrie 1918. La această adunare au participat aproximativ 100.000 de oameni și în Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 10  1227 de delgați din toată Transilvania. În această adunare s-a votat unirea Transilvaniei cu România. Cel care a declarat această unire a fost Vasile Goldiș. Până la unirea efectivă cu România, conducerea a fost asigurată de un consiliu condus de Iuliu Maniu. Unirea din 1918 a fost recunoscută pe plan internațional la Conferința de pace de la Paris dintre anii 1919-1920. Prin Tratatul de pace de la Trianon cu Ungaria, Ungaria a recunoscut unirea Transilvaniei cu România. Prin Tratatul de pace de la Saint Germain, Austria a recunoscut unirea Bucovinei cu România. Rusia nu a recunoscut unirea Basarabiei cu România, această unire a fost recunoscută doar de marile puteri. În 1922, regele Ferdinand și regina Maria au fost încoronați la Alba Iulia ca regi ai României Mari. Consecințele Marii Uniri au fost: a crescut teritoriul țării a crescut populația țării a crescut ritmul de dezvoltare a țării. Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (Sec. XVIII-XIX) 11