Europa și România PDF

**[EUROPA]** ### Europa este un [continent](https://ro.wikipedia.org/wiki/Continent) situat în întregime în [emisfera nordică](https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisfera_nordic%C4%83) și în cea mai mare parte în [emisfera estică](https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisfera_estic%C4%83). Cuprinde cea mai ves...

**[EUROPA]** ### Europa este un [continent](https://ro.wikipedia.org/wiki/Continent) situat în întregime în [emisfera nordică](https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisfera_nordic%C4%83) și în cea mai mare parte în [emisfera estică](https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisfera_estic%C4%83). Cuprinde cea mai vestică parte a [Eurasiei](https://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasia) și este mărginită de [Oceanul Arctic](https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Arctic) la nord, [Oceanul Atlantic](https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantic) la vest, [Marea Mediterană](https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83) la sud și de [Asia](https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia) la est. Europa este considerată în mod obișnuit separată de Asia de [Munții Ural](https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural), [râul Ural](https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ural), [Marea Caspică](https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caspic%C4%83), [Caucazul Mare](https://ro.wikipedia.org/wiki/Caucazul_Mare), [Marea Neagră](https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83), și căile navigabile ale strâmtorii turcești. ### ### Punctele extreme - - - - **Meridianul de 0(zero) grade** sau **meridianul Greenwich**  este meridianul care traversează observatorul Greenwich situat în apropierea orașului Londra. Vizualizează imaginea originală **[Insule:]**.**Islanda(**vulcanică), **Irlanda**, **M.Britanie**, **Baleare(**Spania) **Corsica**(Franța), **Sicilia, Sardinia**(Italia), **Malta**, **Cipru**, **Corfu, Creta, Rodhos, Chios**(Grecia),**Șerpilor**(Ucraina), **Sacalin(**Romania).\ **[Peninsule:]** , **Kola**, **Scandinavă, Iutlanda**(Danemarca), Bretagne(Franța), **Iberică**, I**talică**, **Balcanică**, **Crimeea**. **[Golfuri]**: Bo**tnic, Finic(**Marea Baltică**)**, **Biscaya** ( cel mai mare, în Oc.Atlantic), Lion(Franța), Burgas(Bulgaria), **Odesa**(Ucraina). **Strâmtori Europa** **Mări / oceane** ----------------------------------- ------------------------------------------------- **Str. Gibraltar** Marea Mediderană - Oceanul Atlantic **Str. Bosfor și str. Dardanele** Marea Neagră - Marea Marmara - Marea Mediterană **Str. Kerci** Marea Negră - Marea Azov **Str. Calais / Dover** Marea Mânecii - Marea Nordului **[Tipuri de țărmuri]** **-țărmurile cu fiorduri** - sunt specifice în N Europei (**litoralul norvegian** al Scandinaviei, nordul Scoției, nordul Irlandei și în Islanda).  Fiordurile acestea sunt foste văi glaciare inundate de apa oceanului. https://1.bp.blogspot.com/-FH2smBJjEZg/XK3CTQBWeJI/AAAAAAAAc3Q/unjKaxhSeVUSXhtdpBfiBe5yBF5Qh8EgACLcBGAs/s320/fjords-3611415\_1920.jpg *așa arată un fiord* **-țărmurile cu riass** - apar pe litoralul **NV al Spaniei**. Sunt de fapt golfuri înguste și ramificate invadate de apa oceanului.  **-țărmul dalmatin / dalmatic(CU CANALURI)** - este specific pe litoralul **Mării Adriatice, în Croația.** Se caracterizează prin insule alungite paralele cu țărmul. C:\\Users\\Profesor\\Desktop\\DENIS\\ȚĂRM\\Țărm-cu-canaluri.jpg **-țărmul cu estuare** - **sunt specifice pe țărmurile cu maree mari- Oc. Atlantic, Oc. Arctic**; estuarul este de fapt gura de vărsare a unui fluviu largă cu aspect de pâlnie; ex: estuarul **Garonne, Sena, Loara (Franța)  , Tamisa, Severn, Trent(M. Britanie),Elba(Germania),Duero,Tejo(Portugalia), Peciora, Dvina de Nord(Rusia).**  **-țărmul cu lagune** - în Marea Neagră și Marea Baltică. Lagunele sunt foste golfuri închise cu un cordon de nisip **(Razim, Sinoe în țara noastră)** C:\\Users\\Profesor\\Desktop\\DENIS\\ȚĂRM\\Țărm-cu-lagune.jpg **-țărmul cu limanuri** - tot la **Marea Neagră** sunt întâlnite (România, Ucraina). Limanurile maritime sunt lacuri formate prin bararea gurii de vărsare a unui râu în mare. ex. limanul **Nistrului sau al Niprului. Tașaul**-la gura de vărsare a râului Casimcea. \ **-țărmuri cu delte** - sunt întâlnite pe litoralul mărilor cu maree foarte mică. ex la Marea Neagră - **Delta Dunării**, la Marea Caspică - **Delta Volgăi**, cea mai mare din Europa. Alte delte-M. Mediterană: **Rhonului(**Franța), **Padului**(Italia), **Ebrului**(Spania), Nestos(Grecia). DELTA DUNĂRIIC:\\Users\\Profesor\\Desktop\\DENIS\\ȚĂRM\\harta\_delta\_dunarii-400.jpg **-țărmuri cu poldere**-nume dat **în Olanda(Țările de Jos) unei porțiuni joase de uscat smulsă de sub apele mării.**   https://3.bp.blogspot.com/-tONZecapWfo/V-envFwjmUI/AAAAAAAAIUA/blpv6FdrFDIASlIUYWLzv8OvMYtr5QuHwCLcB/s1600/2.1.%2BUnitati%2Brelief%2Beuropa.png **[Geneză:]** -[**orogeneza caledoniană**:]**M-ții Scandinaviei, M-ții Grampiani, M-ții Penini, *Pod. Casimcei(Romania).*** \- **[orogeneza hercinică]**: **M-ții Pădurea Neagră, M-țiiUral(Rusia), M-ții Rodopi(Bulgaria, Grecia), Meseta Spaniolă, Masivul Central Francez, Pod. Boemiei, Pod. Podolic(Ucraina) *M-ții Măcinului(Romania).*** [-**orogeneza alpină**]: **M-ții Sierra Nevada(Cordiliera Betică**), M-ții Iberici(Spania), **M-ții Pirinei**(Spania, Andorra, Franța**), *M-ții Alpi****-Mont Blanc:4810m*(Monaco, Franța, Italia, Elveția, Liechtenstein, Austria, Slovenia), **M-ții Apenini**(Italia), **M-ții Dinarici**(Serbia, Croația, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina), **M-ții Pindului**(Grecia), **M-ții Carpați**(Slovacia, Cehia, Polonia, Ucraina, Ungaria, Romania, Serbia), **M-ții Balcani sau Stara Planina**(Bulgaria), **M-ții Caucaz**-5642m(Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia) Munți formați prin încrețirea scoarței terestre și prin erupții vulcanice:Masivul Central Francez, Apenini, Carpați, Caucaz... **-[Câmpii fluvio-glaciare]**-sedimente aduse de apele curgătoare sau rămase în urma retragerii calotei glaciare(morene): C. Europei de Est, **C. Germno-Polonă sau C. Europei de Nord(Germania, Polonia, etc)**. **-[Câmpii fluvio-lacustre]**[-] sedimente aduse de apele curgătoare și cele din mările care le-au acoperit:**C.Aragonului, C.Andaluziei**(Spania), **C.Acvitaniei, C.Loarei, Bazinul Parisului** (Franța), **C.Londrei**(M. Britanie), **C.Padului**(Italia), **Bazinul Vienei**(Austria), **C. Panonică**(Ungaria), **C. Voivodinei**(Serbia), **C. Tracică Superioară sau Mariței**(Bulgaria), C**. Salonicului sau Tesaliei(**Grecia), **C. Niprului**(Ucraina), **C. Nistrului**(R: Moldova). **-[Relief glaciar]**:in munții cu altitudini de peste **2000m(*circuri glaciare, văi glaciare*)** și in jumătatea nordică a Europei(la nord de paralela de 50 grade latitudine nordică-**calota glaciară**)-*câmpuri de moren*(sedimente transportate și depuse de ghețari), ***depresiuni glaciare*** care adăpostesc lacuri glaciare:Ladoga, Onega(C. Europei de Est), Lacurile Mazuriene(Polonia), Malaren(Suedia), Saimma(Finlanda). **-[Relieful vulcanic](*c0nuri, cratere*)-**în munții vulcanici: Mas. Centr. Francez, Apenini, Caucaz... **-Vulcani activi**:**Etna** in Sicilia, **Stromboli**(Italia), **Hekla**(Islanda), Santorini(Grecia). -**Vulcani stinși**:**Vezuviu**(Italia). **Ciomatul Mare**-Grupa Centrală a Carpaților Orientali(Romania). **-Relief carstic** reprezintă totalitatea proceselor legate de circulația apei în [roci](https://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83) solubile ([calcar](https://ro.wikipedia.org/wiki/Calcar), [dolomit](https://ro.wikipedia.org/wiki/Dolomit),[gips](https://ro.wikipedia.org/wiki/Gips), [sare](https://ro.wikipedia.org/wiki/Sare)) și formele de [relief](https://ro.wikipedia.org/wiki/Relief) la care acestea dau naștere (**doline, chei, defileuri,peșteri**...):Pod Karst(Slovenia), M-ții Alpi, M-ții Apuseni... [Clima Europei] --------------------------- I. **[Factorii care influențeaza clima Europei]** **1.Latitudinea** -radiația solară scade de la S la N **2. Relieful** prin altitudine:\ -temperatura scade cu altitudinea; - precipitațiile cresc cu altitudinea. **3.** **Centrii barici** de deasupra continentului Anticiclonul Azorelor, AC Siberian, Ciclonul Islandez, Ciclonii Mediteraneeni; acești centrii barici determină manifestarea unor mase de aer diferite.\ 4. **Curentul Cald al Atlanticului de Nord (Curentul Golfului)** determină temperaturi mai ridicate la latitudini mai mari, comparativ cu alte regiuni din continent(vestul Norvegiei, sudul Islandei, N-V Scoției). **5**. **Deschiderea spre Oc. A**tlantic facilitează pătrunderea maselor de aer oceanice până în C Europei și atenuează amplitudinile termice. **6. Marea Mediterană** influențează clima în sud a continentului. 7 **.Circulația maselor de aer.** **[AMPLITUDINEA TERMICĂ]-repezintă diferența dintre temperatura maximă și temperatura minimă** **Pentru Ucraina, ampl. term = 23,8°C -- (--7,1°C)= 30,9°C\ Pentru Ungaria, ampl. term = 21,2°C -- (--5,1°C)= 26,3°C** **Pentru Romania, ampl. term= 21°C-(-2°C)= 23°C\ *Observați că " --" cu "--" rezultă "+" *** **Pentru M. Britanie, ampl.term= 18°C-4°C=14°C** ### Elementele climatice ### **a)** **[Temperatura]** -temp medie anuală scade din SV spre NE: 18**°C** în S, 0 **°C** în Scandinavia N, -4 **°C** în NE Europei.. -temp medie a verii ( iulie) scade din S spre N: 25 **°C** (Pen Iberică, Arh. Grecesc), la 15**°C** (în Arh.Brit.). -temp medie a iernii(ianuarie)scade pe direcția SV-NE: 10**°C**(Baleare, Sicilia), -20**°C**(I-le. Franz Josef). **b)** **[Precipitațiile pp\ ]**- pp scad de la V la E.\ - pp cresc cu altitudinea.\ - predomină cantitățile de 500-1.000 mm/an.\ - cantități mai mici, de 300-500 mm/an, cad în N Mării Caspice și a Mării Negre, în N Pen. Scandinavia.\ - cantități mai mari, de 1.000-1.200 mm/an,cad pe versanții cu expunere vestică și pe vârfurile cele mai înalte.\ - cele mai mici pp, sub 250 mm/an, se înregistrează în N Mării Caspice.\ - pp variază de-a lungul anului: în V cad tot anul, în E și C cad mai ales vara, în S mai mult iarna.\ **c)** **[Vânturile\ ]**- **vânturile de vest** - specifice în V continentului\ - c**rivățul** - din E și NE, rece, uscat, iarna iar vara este cald.\ **- austrul -** vânt uscat, bate mai ales vara; coboară de pe M-ții Dinarici și M-ții Balcani. \- **sirocco** - vânt uscat și cald (S. Spaniei, S. Italiei, Sicilia).  **- bora** -- vânt rece care coboară din M-ții Dinarici spre Marea Adriatică.\ **- mistralul** - bate primăvara dinspre Mas. Central Francez spre Marea Mediterană, pe Valea Ronului.\ **- foehnul** - vânt neperiodic, cald și uscat ce bate pe versantul munților.\ - **brizele marine** - se resimt în zonele litorale (30-40 km), generează topoclimate specifice de litoral. \- **vânturile polare**-specifice nordului continentului; reci și uscate. III. **[Regionarea climatică]** +-----------------------------------+-----------------------------------+ | **climatul montan** | **climatul alpin** | +===================================+===================================+ | -de la 1000 de m; | -de la 2000 de m; | | | | | -temperatura scade cu | -temperatura scade **sub zero | | altitudinea**(6°C-0°C);** | grade;** | | | | | -precipitații cresc cu | -precipitații cresc la **peste | | altitudinea**(peste 1000mm).** | 1500 mm.** | +-----------------------------------+-----------------------------------+ +-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+ | Tipul de | **Clima | **Clima | **Clima | **Clima | **Clima | | climă | mediteran | temperat | temperat | temperat | subpolară | | | eeană** | oceanică* | de | continent | ** | | | | * | tranziție | ală** | | | | | | ** | | | +===========+===========+===========+===========+===========+===========+ | Regiuni | Sudul | Vestul | Centrul | Estul  | Nordul | | | continent | continent | | continent | continent | | | ului | ului | Continent | ului\ | ului | | | | | ului | (40-60N) | | | | | 40-70 | | | (N. | | | | N(din | (din E. | | Islandei, | | | | Portugali | Franței | | N. Pen. | | | | a | până in | | Scandinav | | | | până în | Romania) | | e, | | | | Norvegia | | | N.Rusiei) | +-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+ | Temperatu | 15°-20°C | 10°-15°C | 7°-10°C | 5°-10°C | 0° și | | ra | | | | | --(minus) | | medie | veri | veri | | Veri | 4°C | | anuală | calde și | răcoroase | | calde, | | | | secetoase | , | | ierni | | | | , | ierni | | friguroas | | | | ierni | blânde | | e | | | | blânde și | | | | | | | ploioase, | | | | | +-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+ | Precipita | 500 -- | 1000-1500 | 700 -- | sub 500 | sub 300 | | ții | 1000 mm/ | mm/ | 1000 mm/ | mm/a | mm/ | | | | | | | | | | | În | Scad de | În | Reduse, | | | | general | la V | general | mai ales | | | | regulate, | către E | reduse, | sub formă | | | | | | scad spre | solidă | | | | | | E | | +-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+ | Vânturi | Austrul, | Vânturile | Vânturile | Crivățul | Vânturile | | | sirocco, | de vest, | de vest, | | polare | | | bora(M-ți | brizele | crivățul | | | | | i | marine | | | | | | Dinarici) | | | | | | | mistralul | | | | | | | (V.Ronulu | | | | | | | i) | | | | | +-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+ | Amplitudi | Reduse | Reduse | Cresc | Mari, | Veri | | ni | | | spre est | cresc | scurte, | | termice | | | | spre est |  iernile | | | | | | | lungi | +-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+  **[Tamisa(Londra), Sena(Paris), Tibru(Roma), Vistula(Varșovia),Dunărea(Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad),Nipru(Kiev), Dâmbovița(București),]** Moscova(Moscova), Tejo(Lisabona), Sava(Ljubljana, Zagreb). Prin **[regimul râurilor]** se înțelege variația debitului(volumului de apă) acestora de-a lungul unui an. **Debitul** este influențat de tipurile de climă, de varietatea reliefului, de temperatura aerului... **[Regimul complex]** este caracteristic fluviilor care străbat mai multe forme de relief si mai multe tipuri și etaje climatice:**Dunărea, Rinul, Ronul**. **[Regimul simplu]**: **-atlantic**-se varsă în Oc. Atlantic, avînd debit mare tot timpul anului:**Sena, Loara, Garonne, Duero, Tejo,Tamisa**... **-mediteraneean**-se varsă în M.Mediterană, avînd debit mare iarna:**Padul, Tibrul**(Italia), **Ebro**(Spania). -**central-european**-se varsă in M. Baltică și M. Nordului, având debite mari primăvara din cauza precipitațiilor bogate și topirii zăpezilor: **Vistula, Oderul, Elba**. **-est-european**- au debite mari primăvara din cauza precipitațiilor bogate și topirii zăpezilor:Volga, Niprul; Nistrul. **nordic**-sunt râurile din nordul Rusiei care se varsă în Oc. Arctic, având debite mari la sfârșitul primăverii și începutul verii: **Pecioara, Dvina de Nord.** https://1.bp.blogspot.com/-EdyKPTdWMAg/WEK4jjiI6\_I/AAAAAAAAAjw/tsxOfpsdRuANXi7nRSbdhVEY20dBA9n-ACLcB/s1600/6.%2BLacurile%2BEuropei.png 1. **[Lacurile glaciare]**, după geneză, se clasifică în mai multe grupe: **a.Lacuri glaciare formate prin topirea ghețarilor montani:**în Alpi-**Como, Garda,Maggiore**(Italia), în Carpați(Bucura, Zănoaga; Gâlcescu, Bâlea, Lala), Pirinei, Caucaz. **b.Lacuri glaciare formate prin retragerea calotei glaciar**e:în Pen Scandinavă-Mellaren, Venern, Vettern(Suedia), Saimma(**Finlanda-țara cu cele mai multe lacuri glaciare**), **Ladoga-**[cel mai întins lac glaciar], **Onega**(Rusia). **c.Lacuri tectono-glaciare**: **Geneva**-este situat pe cursul râului Ron, la granița dintre Elveția și Franța; **Boden-**este situat pe cursul râului Rin, la granița dintre Germania, Elveția și Austria. 2**. Lacurile tectonice** s-au format în faliile(rupturile) scoarței terestre: **Balaton(**Ungaria), Prespa, Ohrid(Albania). Cel mai mare lac tectonic din lume este Marea Caspică(371.000 km.p.-la limita dintre Europa și Asia). 3. **Lacurile vulcanice** s-au format în craterele unor vulcani: **Albano**, Bolsena(M-ții Apenini-Italia), **Sfânta Ana** (Masivul Ciomatu Mare-Romania). 4. **Lacurile de acumulare(de baraj artificial)** este un lac artificial, creat printr-un baraj care reține apa unui curs de apă:**Porțile de Fier I și II(**Dunăre), **Vidra**(Lotru), **Vidraru**(Argeș), **Izvorul Muntelui**(Bistrița), **Stânca-Costești**(Prut); **Volgograd**(Volga).  **[Vegetația se caracterizează printr-o răspândire latitudională(vezi harta) și altitudională.]** **[1, Vegetația mediteraneană]** Această zonă are desfăşurare în Europa de Sud si se [suprapune cu clima mediteraneană.] În România, suprafaţa prezintă un caracter azonal şi se dezvoltă în partea de SV a României. Flora include arbuşti precum *liliacul sălbatic, smochinul, dafinul, etc*. Acest tip de vegetaţie poartă denumiri locale; în Spania se numeşte *tomillares* (unde apare şi singurul palmier de pe continent), în Franţa formează *[garriga]* şi *maquis*, iar în Grecia, *[frigana]*. **Aceste [tifișuri verzi], generic se numesc [maquis]**[.] Dintre arbori amintim; castanul comestibil, stejarul de plută(**[Portugalia ocupă locul I în lume in productia de plută])**.\ Fauna aduce elemente precum *vipera, broasca ţestoasă, vulturul pleşuv, scorpionul.*\ [**Solurile** sunt] dezvoltate pe calcare şi se numesc **[terra rossa]** **2, [Pădurile de foioase]** Extinderea europeană a acestei zone porneşte **[din Arhipelagul Britanic până la Munţii Carpaţi].** În România are desfăşurare în zona deluroasă şi montană (200-1200 m) din Dealurile de Vest, Podişul Getic, Podişul Moldovei, D.C.T., Subcarpaţi şi Carpaţi.\ Speciile de foioase ce compun această zonă sunt **[*fagul* ]**şi **[*stejarul*.]**\ Fauna introduce o mare varietate de *mamifere* (lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, căprioara, veveriţa, iepurele) şi de *păsări* (cucul, ciocănitoarea, cinteza, găinuşa de alun, vrabia). În zonele acvatice peşti precum *mreana* şi *cleanul*.\ **[Solurile]** fac parte din **[clasa argiluvisolurilor]** cu tipurile *cenuşiu *şi *brun -- roşcat*. **3, [Zona pădurii de amestec( foioase -- conifere)]** [Această zonă caracterizează partea centrală a Rusiei europene, Belarus, Ţările Baltice (Estonia, Letonia, Lituania), sudul Scandinaviei şi Scoţia]. \ Flora are diferite specii de **[*fag* ]**în amestec cu ***[molid]*** sau ***[brad]***. Apar ***[mestecen]**i*.\ Fauna este diversă în specii de *mamifere* (lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, căprioara, veveriţa, iepurele) şi de *păsăr*i (cucul, ciocănitoarea, cinteza, găinuşa de alun, vrabia). În zonele acvatice peşti precum *mreana* şi *cleanul*.\ **Solurile** fac parte din **clasa cambisolurilor** cu tipurile *brun -- roşcat de pădure* şi *brun -- acide de pădure.* **4, [Zona pădurilor de conifere (taigaua])** [Ocupă partea de nord a Europei, Rusia de nord-vest, Finlanda, Scandinavia şi zona montană.] În România se ridică pe munţii cu altitudini medii (1200 până la 1600-1800 m) din lanţul carpatic.\ Flora este compusă mai ales din **[*molid*.]** Apar şi ***[bradul]**, **[pinu]**l, **[laricea]***.\ Fauna include *mamifere mari* (cerbul, ursul, râsul, mistreţul) şi *păsări* (cocoşul de munte, acvila). În râurile repezi montane există *păstrăv*.\ **[Solurile]** fac parte din **[clasa spodosolurilor]** cu tipurile **[*podzol* ]**şi *acid de munte*. **5, [Zona de tundră]** Caracterizează [extremitatea nordică a Europei], în apropierea Oceanului Arctic şi în I. Islanda. Se dezvoltă şi la cele mai mari altitudini din munţi (peste 1600 -- 1800 m).\ Flora se compune dintr-o asociaţie cu [ierburi şi flori viu colorat]e, arbuști(**[salcia pitică]**, **[mesteacănul pitic),]** iar în munţi *pajiştea alpină.*\ Fauna are mai puţine elemente: vulpea polară, lupul polar*, ursul*  polar ,marmota *capra neagră.* Solurile fac parte din [**clasa solurilor negre de tundră**(criosoluri)] **6, Zona stepei și a silvostepei** a\) **[Zona stepei]** Se întâlnește în **Europa de Est**: în **Rusia de sud-vest, sudul Rep. Moldova, sudul Ucrainei de est, Ungaria([*Pustă*)]**. Şi în România are o dezvoltare restrânsă în Câmpia Română (sectorul estie-**C. Bărăganului**), **Podişul Dobrogei (partea sudică**), Flora este compusă dintr-o pajişte cu ***[ierburi xerofile]*** (iubitoare de căldură) numită **[stepă]**. Aceasta include specii ierboase de *păiuş, colilie* etc.\ Fauna include *rozătoare* (şoarecele de câmp, iepurele, popândăul, hârciogul) şi *păsări*(potârnichea, prepeliţa, ciocârlia).\ **[Solurile]** fac parte din **[clasa molisolurilor]** cu tipurile ***[cernoziom]**,* iar în Dobrogea *sol bălandobrogean*. **b) [Zona silvostepei]** În Europa are desfăşurare în prelungirea zonelor stepice ale Europei de Est. Această zonă biogeografică are o desfăşurare în România care include suprafeţe largi din **Câmpia Română** (sectoarele central şi vestic), **Podişul Dobrogei (partea nordică**), **Câmpia Moldovei(Jijiei),** **Câmpia de Vest**. Apar pâlcuri de pădure. Fauna și solurile sunt comune stepei. **[Populaţia]** **EUROPA UNIUNEA EUROPEANĂ** **SUPRAFAŢA** 10.180.000 km^2^ 4.233.000 km² **POPULAŢIA** 747.636.045 (2020)loc. 447.000.000(2021)loc. **DENSITATEA** 72,9 loc/km^2^  105,6 loc/km^2^  **DENSIT. MIN.** 3,5 loc/km^2^ (Islanda) 18 loc/km^2^ (Finlanda) **DENSIT. MAX.** 18.175 loc/km^2^ (Monaco) 1595 loc/km^2^ (Malta) **CEL MAI MARE ORAŞ Moscova Paris** **CEL MAI POPULAT STAT Rusia**(144 milioane) **Germania**(83.2 milioane) **CEL MAI PUȚIN POPULAT STAT Vatican(821 loc) Malta(**493.559 loc.) 1. Populație **îmbătrânită:** scade ponderea tinerilor (cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani) şi crește ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani. Nașterile vii scad și numărul deceselor în creștere Imigrația a crescut în aproape toate statele (valorile natalităţii sunt de 11-12 la mie (în România 10) , iar a mortalităţii de 11 la mie (în România 11,9). 2. **Sporul(bilanțul) natural este negativ în mmajoritatea țărilor europene**. 3. **Migrareapopulației tinere mai slab dezvoltate economic spre țările dezvoltate din Europa.** *Grupul cetățenilor UE care locuiesc cel mai mult în alte state membre UE în 2020 erau cetățeni români (3,1 milioane sau 23.0 % din toți cetățenii UE care locuiesc în o altă țară din UE).* Doar în 2021 România a pierdut 160.000 de locuitori din sporul natural negativ şi din migraţia externă 4. **Speranța de viață este mai mare în tările din vestul, nordul, centrul și sudul continentului, datorită nivelului de trai și sanitar mai ridicate** **[SPORURI(BILANŢURI)]** 1. Spor(Bilanţ) NaturalS(B)nat. = Natalitate(N) - Mortalitate(M) **S(B)nat.=N-M‰** 2. Spor(Bilanţ) MigratorS(B)m = Imigranti(I) -- Emigranti(E) **S(B)m=I-E** 3. Sporul(Bilant)Total = Spor Natural + Spor Migrator **S(B)T= S(B)N+ S(B)M** **[Structura lingvistică]** Majoritatea limbilor vorbite pe întinsul continental aparţin limbilor din *familia indo -- europeană,*care prezintă următoarele grupe: - - - - Alte limbi vorbite sunt din *familia uralo -- altaică* cu grupele: - - - #### [Structura populaţiei active] În privinţa ocupaţiilor practicate de populaţie se observă diferenţe care pot fi raportate la situaţia economică a fiecărui stat. **[Astfel, în *statele foarte dezvoltate* ponderea populaţiei ocupate în sectorul terţiar este mare şi foarte mare(mai mare de 50%),]** în *statele în curs de dezvoltare*, populaţia este angajată mai ales în sectorul secundar. **[România are cea mai mare pondere a populaţiei angajate în sectorul primar.]** **[Orașele]** Cel mai populat oraș este **[Moscova],** cu peste 10 milioane de locuitori. Este urmat de **Paris** și **Londra.**  **[Megalopolisuri(aglomerații urbane)]** **[-Rhin-Ruhr]** este cea mai populata regiune a [**Germanie**i].Principalele centre sunt Dortmund, Dusseldorf, Bochum, Essen. **[-Randstad Holland]** este un megalopolis din zona central-vestică a [**Țărilor de Jos**](https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos) ([Olanda](https://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda)) constând în principal din cele 4 cele mai mari orașe olandeze ([Amsterdam](https://ro.wikipedia.org/wiki/Amsterdam),[Rotterdam](https://ro.wikipedia.org/wiki/Rotterdam), [Haga](https://ro.wikipedia.org/wiki/Haga) și [Utrecht](https://ro.wikipedia.org/wiki/Utrecht)) . -Middland este o zonă a [Angliei](https://ro.wikipedia.org/wiki/Anglia) centrale([Birmingham](https://ro.wikipedia.org/wiki/Birmingham), [Nottingham](https://ro.wikipedia.org/wiki/Nottingham)) **[MONARHII]** În total, **12 state** din Europa sunt monarhii: **[Spania, Luxemburg, Belgia, Țările de Jos(Olanda), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Danemarca, Norvegia, Suedia, Andorra, Monaco, Liechtenstein, Vatican]** Vizualizează imaginea originală **Muntenegru-Podgorica** **[Resurse naturale]** **I. [Resursele litosferei]** **[1. Resurse energetice: ]** **[a.Petrol]** -- se exploatează din : ¬ **[Rusia]** (Zona Volga - Ural), **[din platform a continental ă a Mării Nordului]** (**Norvegia. Marea Britanie**), **Romania;** **[b.Gazele naturale]** pot fi : ¬ gaze asociate se exploatează împreună cu zăcămintele de petrol ¬ singure în zăcământ (gaz metan)se exploatează în **Olanda, România** **[c. Cărbuni]**: bazine carbonifere principale - **Moscovei(**Rusia)**, Donbass (**Ucraina), (**[Ruhr]**) -Germania -**Silezia** (Polonia ) --Wales, Middlands în Regatul Unit (Marea Britanie) 2\. **[Minereu de fier]** (utilizat în siderurgie) -**Rusia** (Kursk), -**Ucraina** (Krivoi-Rog) -**[Suedia (Kiruna)]** 3\. **[Mineruri neferoase]** (Au, Ag, Cu, Pb, Zn, Bauxită) : au răspândire generală, cu precădere în: -M-ții Ural -Europa Sudică -Europa Nordică 4\. **[Minereu de uraniu]** -- utilizat în centralele atomoelectrice (Franța ) 5\. **[Roci de construcție]** (utilizate în ind. materialelor de construcție ) : -marmură (Italia) -calcar (Grecia) -granit **(Finlanda, Romania)** **II. [Resurse extraatmosferice și atmosferice(surse neconvenționale/regenarabile)]** Resurse energetice: 1**[. Energia solară]**: -poate fi transformată în energie electrică și termică -potențialul energetic solar în Europa scade de la sud la nord -transformarea energiei solare în energie electrică se realizează în centrale solare (Franța -- Fig.1) 2. **[Energia eoliană]** -folosește forța vântului transformând-o în energie electrică cu ajutorul centralelor eoliene - potențial energetic mare există pe litoralul atlantic și în zonele montane acolo unde vântul are putere mare (**[Franța, Germania, Olanda, Danemarca]**) -- **III[. Resursele hidrosferei]** **[(surse neconvenționale/ regenarabile )]** Resurse energetice: 1. Resursă energetică: a. **[Hidroenergia]** - capacitatea apelor curgătoare de a oferi energie electrică -Europa dispune de un potențial hidroenergetic ridicat, valorificat cu ajutorul hidrocentralelor: **[Norvegia, Suedia, Elveția, Germania, România]** (Fig.3) [b. Energia mareomotrică] -- folosește forța mareelor (mai ales în Europa de [VestFranța-] ). 2. Alte utilizări: - **[energia geotermală -- folosește ape subterane fierbinți (Islanda, Italia, România)]** pentru a produce energie termică **[alimentarea cu apă potabilă a localităților]** - ***[în agricultură (pentru irigații)]*** - **[în industrie - în transporturi - oferă resurse de hrană și resurse minerale]** **IV.** **[Resursele biosferei :Resurse forestiere]** (Fig.8) -utilizare: - încălzire -mobilă - în construcții, -obținerea hârtiei -state bine împădurite: Finl**anda, Rusia, Suedia; [pășuni,] [piscicole], [fauna cinegetică]** **V. [Resursele pedosferei: Sol fertil]** [(cernoziomuri])- folosit în agricultură (Fig.9) - solurile fertile ocupă suprafețe întinse în Europa Centrală și în Europa de Sud - Est susținând culturile agricole. **[Economia Europei - caracteristici]** ** ACTIVITATILE ECONOMICE -- CARACTERISTICI GENERALE**  Europa concentrează toate activităţile economice prezente pe întinsul Globului; -   se caracterizează printr-o **economie dezvoltată**; -   spre deosebire de celelalte continente, **serviciile sunt dominante**, atât în ponderea populaţiei ocupate, cât şi în realizarea PIB-ului, urmate de industrie, pe ultimul loc situându-se agricultura; -   **cele mai multe state europene sunt dependente de importul de materii prime**, în principal din afara continentului (excepţie Rusia şi, parţial, Marea Britanie, Norvegia, Ucraina);         -  gradul de industrializare, deşi variat, este ridicat în majoritatea ţărilor continentului; - **industria,** foarte dinamică, se reorientează, în ultimul timp, **spre ramurile de vârf**, renunţând treptat la subramurile demodate sau poluante, de regulă mari consumatoare de resurse; - **  agricultura** este, într-o mare măsură, **intensivă şi performantă,** mai ales în ţările Europei de Vest, de Nord-vest şi Centrale; -   **căile de comunicaţie se includ într-o reţea complexă, modernă şi diversificată;** -   **activităţile comerciale şi turistice plasează Europa pe primul loc între continentele lumii**, au o dinamică amplă, iar eficienţa acestora variază în limite foarte largi, de la o ţară la alta, ţările vest-europene realizând mari venituri naţionale din aceste activităţi; -    în Europa se diferenţiază două categorii de state: -    **state dezvoltate**, cu populaţie predominant urbană şi nivel de instrucţie foarte înalt; -     **state aflate într-o situaţie de tranziţie**, cu caracteristici comune ţărilor dezvoltate (nivel de instrucţie ridicat şi unele ramuri de vârf) şi elemente ale subdezvoltării (asistenţă socială deficitară, proporţie importantă a populaţiei rurale şi eficienţă economică parţial redusă,  situaţie specifică şi României. **Agricultura** este, într-o mare măsură, **intensivă, de piață, mecanizată, chimizată, irigată şi performantă,** cu semințe selecționate, mai ales în ţările Europei de Vest, de Nord-Vest şi Centrale; In **estul Europei** se practică mai mult o agricultură cu caracter **extensiv,** folosește mașini mai rudimentare, de multe ori scopul său fiind subzistența. Ramurile de bază sunt: cultura plantelor și creşterea animalelor 1. **[Cultura plantelor]** - Europa de Nord: cartofi, sfeclă de zahăr, orz, secară, ovăz. - Europa Centrală și de Est: cereale(grâu, porumb), floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi.... - **Europa se Sud: citrice, viță de vie, măslini.** 2. **[Creşterea animalelor]** - Creşterea bovinelor este principala ramură zootehnică europeană. Marile efective sunt repartizate în Rusia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Danemarca, Olanda, Suedia, România, Polonia. - În Germania, Rusia, Polonia, Spania, Ucraina, Franţa, Olanda. - Regiunile cu tradiţie a transhumanţei practică creşterea ovinelor; Europa de Est, Europa de Sud şi Arhip. Britanic. - Reprezintă creşterea viermilor de mătase şi se practică în Rusia, Germania, România, Polonia datorită culturii dudului. - - 3. - Această ramură economică este larg practicată de toate statele europene. Unele state vest-europene sunt exportatoare de produse alimentare, iar ţările din partea de est exportă produsele culese. - Această ramură are tradiţii vechi în Europa. **Bumbacu**l are centrele la Manchester, Lille....**Lâna** are concentraţie mare în Regatul Unit, Franţa, Italia**. Mătase naturală** se produce în Italia, Franţa, Elveţia. - Este concentrată în Europa de Vest, dar şi în Rusia. **[II. I N D U S T R I A]** --------------------------------------- 1. 2. Este industria ce, folosind diferite resurse, produce energie electrică. Aceasta se produce în termocentrale, hidrocentrale, atomocentrale, geocentrale, mareocentrale, centrale solare. **[Termocentrale]**\ **Utilizează combustibili fosili**:**gazul metan, gazele asociate, cărbunii, produse petroliere**.\ Sunt extrem de poluante şi în partea de vest a Europei a început procesul **de înlocuire a acestora*.*** **[Hidrocentralele]\ **Folosesc **forţa apei** prin sisteme hidroenergetice construite pe râuri. Cea mai mare pondere a energiei elelctrice obţinută prin forţa apei o au *Elveţia, Germania* **şi *Norvegia(99% di energia electricăa).*** **[Atomocentrale]**\ Bazate pe resursele mari de **uraniu** deţinute, ***Franţa*, *Rusia. Lituania, Bulgaria, Ucraina*** şi-au dezvoltat numeroase atomocentrale. Reprezintă o alternativă mai puţin poluantă pentru producerea energiei electrice. **[Geocentrale]**\ Acestea folosesc **apele geotermale**. Acest tip de centrală este utilizat larg în ***Islanda*.** **[Mareocentrale]\ **Energia electrică este obţinută datorită **maree**lor. Pe râul Rance, în ***Franţa*** există o asemenea centrală.  **[Centrale solare]** **Franța, Italia. Spania** 3. Este industria ce prelucrează fierul, utilizând şi mangan şi cocs (obţinut prin prelucrarea huilei). Cele mai mari **rezerve de fier** din lume sunt la *Kursk -- Bolgorod* în **Rusia,** *Krivoi Rog* în **Ucraina, Kiruna în Suedia.**. Statele producătoare de **oţel** sunt *Germania, Franţa, Regatul Unit, Ucraina* şi *Rusia*. 4. Este industria ce prelucrează minereurile de cupru, plumb, zinc, aur şi argint. \ Statele cu centre de concentrare şi reducere a acestor resurse sunt:*Germania, Franţa, Belgia*, *România.* 5. Produsele obţinute în industria siderurgică şi a metalurgiei neferoase sunt folosite de această industrie obţinându-se utilaj petrolier, utilaje industriale, utilaj minier, autoturisme, mijloace de transport, produse electrice şi electrotehnice.\ ***Mecanică fină şi roboţi ***se produc în *Danemarca, Olanda, Elveţia, Austria*.\ ***Utilaj industrial*** excelează în *Franţa* şi *Germania*.\ ***Autoturisme*** se fac în *Franţa, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia, România, Suedia*.\ ***Aeronautică*** produc statele *Regatul Unit, Franţa, Germania*.\ ***Nave ***se fac în şantierele navale din *Regatul Unit, Franţa, Islanda, Norvegia, Olanda, Danemarca, Germania.* 6. Prelucrează chimic diferite materii prime: sarea, potasiul, sulful, petrolul, gazul metan, stuf, paie, cauciucul natural, fosforitele. **[Petrochimia]** foloseşte ca materie primă **[petrolul]**. Produce **cauciuc sintetic**(mai ales, în *Franţa*), **mase plastice, fibre, fire, răşini** (în *Germania, Regatul Unit, Rusia*),  [Î**ngrăşăminte chimice**] (*Franţa*şi *Rusia*). **[Industria produselor farmaceutice şi cosmetice]\ ** 7. Este industria ce utilizează masa forestieră a Europei. Cea mai întinsă pădure europeană este **taigaua**. Aşa se explică principalele ţări producătoare de produse lemnoase: *Suedia, Finlanda, Rusia*. 8. Este industria ce utilizează rocile de construcţie şi produce ciment, var, ipsos, sticlă, articole din sticlă, ceramică pentru construcţii, ceramică fină etc. **[TRANSPORTURILE ŞI CĂILE DE COMUNICAŢIE]** -------------------------------------------------------- ### EUROPA ARE DIFERITE FORME ALE CĂILOR DE COMUNICAŢIE. ACESTEA SUNT: 1\. transporturile feroviare 2\. transporturile rutiere 3\. transporturile navale 4\. transporturile aeriene 5\. transporturile speciale *1. -Densitatea **reţelei feroviare*** urmăreşte un traseu continental din NV spre E (adică, de la 8 -- 10 km/100 km² la sub 2 km/100 km²). \ 2. -. Modernizarea **transporturilor rutiere** are un trend descendent V -- E, ca şi densitatea acestora. Cel mai mare pod rutier este Oresund (peste 7800 m) între Danemarca şi Suedia. **3, Transporturile navale** **3a. Transporturile fluviale** **Dunăre,** unde porturi fluviale sunt oraşele: *Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad*, *Drobeta-Turnu* **Rhin, **unde porturi de mari dimensiuni sunt Basel, **[Duisburg (cel mai mare port fluvial din lume),]**\ Alte râuri cu trafic mare fluvial sunt: **Sena, Tamisa, Elba, Vistula, Nipru, Don, Volga** etc.  **[3b. Transporturile maritime]** **[PORTURI MARITIME]:** Ucraina(Odesa), Romania(Constanța, Mangalia), Bulgaria(Varna, Burgas), Grecia(Pireu, Solonic), Italia(Genova, Veneția), Spania(Valencia, Barcelona), Portugalia( Lisabona**,** Porto), Franța(Le Havre, Marsilia, Bordeaux), Belgia(Anvers), Țările de Jos-Olanda**([Rotterdam-cel mai mare port din Europa]),** Germania(Hamburg, Bremen), Marea Britanie(Londra, Newcastle, Liverpool), Polonia(Gdansk), *Sankt Petersburg(Rusia)* ***4, Transportueile aeriene*** [AEROPORTURI:]  [Aeroportul Charles de Gau]lle (Paris, Franța), [Aeroportul Heathrow] (Londra, Regatul Unit), Aeroportul Schiphol (Amsterdam, Olanda), [Aeroportul Frankfurt] (Germania**).** **5. Transporturile speciale** Aceasta categorie de căi de comunicaţie include sistemul continental de transport al energiei electrice, petroductele, gazoductele, poşta, mass-media,Internetul.... [ TURISMUL] ----------------------- **Turismul** este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru [afaceri](https://ro.wikipedia.org/wiki/Afaceri) 1. **Turismul montan și al sporturilor de iarnă**: Munții Alpi, Munții Carpați, Munții Scandinaviei... 2. **Turismul litoral**: Marea Mediterană,Marea Neagră... 3. **Turismul cultural istoric**: muzee(Luvru ( Paris ), British Museum ( Londra ), Ermitaj ( Sankt Petesburg ), Prado ( Madrid ), palate si castele imprejurimi ( Versailles, Buckingham,)... 4. **Turismul balnear**(de tratament) : **Karlovy Vary**( **Republica Ceha), Baden Baden**(**Germania),** Băle Herculane, Sovata... 5. **Turismul religios**:catedrale(Sf. Petru din Vatican, Notre-Dame din Paris, Koln -Germania..) 6. Turismul sportiv- Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale de Fotbal, circuitele de Formula 1. 7. Turismul rural/agroturism- Cazarea turistilor la sate se practica de foarte mult timp. 8. Turismul de afaceri **[Uniunea Europeană]** **[Uniunea Europeană (UE]**) **este o uniune politică și economică a 27 de [state membre](https://ro.wikipedia.org/wiki/Stat_membru_al_Uniunii_Europene) situate în principal în [Europa](https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa).[^\[^](https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83#cite_note-4)** 1. **[Politicile UE vizează:]** -**[asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței interne;]** ^\_^**[adoptarea legislației în domeniul justiției și afacerilor interne;]** -menținerea unor [**politici comune privind comerțul, agricultura, pescuitul și dezvoltarea regională**;] **^-^[O uniune monetară](https://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_euro)** a fost înființată în 1999, a intrat în vigoare în 2002 și este compusă din 20 state membre ale UE care utilizează moneda [euro](https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro). 2. [ **Istoric**] **[Membrii inițiali]** ai Comunității Europene au fost: [ **Belgia**]**, [Franța], [Italia], [Luxemburg,] Țările de [Jos(Olanda)] și [Germania de Vest]..** **[În 2004]**, UE a înregistrat cea mai mare extindere când **[Cipru](https://ro.wikipedia.org/wiki/Cipru), [Republica Cehă](https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83), [Estonia](https://ro.wikipedia.org/wiki/Estonia), [Ungaria](https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria), [Letonia](https://ro.wikipedia.org/wiki/Letonia), [Lituania](https://ro.wikipedia.org/wiki/Lituania),[Malta](https://ro.wikipedia.org/wiki/Malta), [Polonia](https://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia), [Slovacia](https://ro.wikipedia.org/wiki/Slovacia) și [Slovenia](https://ro.wikipedia.org/wiki/Slovenia)** au aderat la Uniune. **[În 2007]**, **[România](https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia) și [Bulgaria](https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria)** au devenit membre ale UE. **[În 2013]**, [**Croația**](https://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bia) a devenit cel de-al 28-lea membru al UE. **[Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020]**, ora 23:00.. 3. **[Insituțiile UE]** Uniunea Europeană are șapte organe principale de decizie, [instituțiile sale](https://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Biile_UE): [Parlamentul European](https://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European),[Consiliul European](https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_European), [Consiliul Uniunii Europene](https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Uniunii_Europene), [Comisia Europeană](https://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83), [Curtea de Justiție a Uniunii Europene](https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Justi%C8%9Bie_a_Uniunii_Europene), [Banca Centrală Europeană](https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83) și [Curtea Europeană de Conturi](https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_European%C4%83_de_Conturi) - - - - - - - [ **4. Simbolurile Uniunii Europene**] a.[Drapelul European]-Cercul celor 12 stele aurii pe fond albastru. ------------------------------------------------------------------------------- b. [Imnul european]-Melodia care simbolizează UE este un extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de Ludwig Van Beethoven, compozitorul care a decis să transpună în muzică versurile poemului „[Odă bucuriei",] scris de Friedrich von Schiller în 1785. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- [c. Ziua Europei]\[ -Data de [9 mai] a fost aleasă ca Ziua a Europei. --------------------------------------------------------------------------------------------- d. [Moneda Euro]-începând cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis în circulație.  --------------------------------------------------------------------------------------------------- e. [Deviza Uniunii Europene-„Unitate în diversitate]". ------------------------------------------------------------------ 5. **[Oportunități ale României cu semnificație pentru UE]** **[-Poziția geografică;]** **[-Resursele naturale;]** **[-Forța de muncă ieftină;]** **[-Piață de desfacere.]** 6. **[Avantajele aderării României la UE sunt:]** -Beneficiul apartenenței la o mare familie de națiuni şi la **securitatea** pe care această apartenență o conferă; \- Oporunitatea participării la **cea mai mare piață unică din lume**, \- **Consolidarea ireversibilă a reformelor economice şi politice** realizate după 1989; \- Facilitarea **accesului la Fondurile Structurale**. [ ] 7. **[PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE]** La începutul acestui mileniu, omenirea se confruntă cu următoarele probleme globale: **[a) Schimbările climatice].** **Temperaturile medii au crescut în Europa cu 0,95°C în ultimii 100 de ani şi se aşteaptă să crească cu 2 ÷ 6°C în secolul viitor**.\ **[b) Poluarea]** Sectorul energetic generează 80% din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. **[c) Instabilitatea politică, economică şi socială]** [**d) Epuizarea resurselor** **neregenerabile**](petrol, gaz metan, minereuri, etc.).\ Uniunea Europeană este deja lider mondial în domeniul tehnologiilor regenerabile. **[e) Îmbătrânirea demografică]** Acest proces se manifestă în ţările dezvoltate şi în special în cele vest -- europene, datorită ratei natalităţii foarte redusă.\ **[f) Suprapopularea]** **[g) Creşterea criminalităţii]** Este rezultatul instabilităţii politice, economice, sociale şi în concordanţă cu nivelul de trai şi educaţie. **h) Terorismul** 8. **[PROBLEMA ENERGIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA]** În prezent Uniunea Europeană realizează aproximativ **1/3 din energia electrică** produsă pe Glob - **Resursele primare de energie** ale ţărilor membre U.E., inclusiv România, **sunt limitate**. Provocările cu care se confruntă UE în domeniul energiei includ aspecte cum ar fi creșterea **dependenței de importuri,** **diversificarea limitată**, **prețuri ridicate** și volatile la energie, **creșterea cererii mondiale de energie**, **riscurile de securitate** care afectează țările producătoare și pe cele de tranzit, amenințările crescânde pe care le reprezintă **schimbările climatice, decarbonizarea,** progresul lent spre eficiența energetică, **provocările** care decurg din ponderea tot mai mare a energiei regenerabile, precum și nevoia de o mai mare transparență și de o mai bună integrare și interconectare pe piețele de energie. Obiective: 1, Finalizarea pieței interne a energiei pe deplin integrate 2[. **Îmbunătățirea **]**[eficienței energetice](https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-efficiency_ro)[ ]** \- Creșterea eficienței energetice pentru a elimina importurile de combustibili fosili din Rusia, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia (certificatele energetice obligatorii pentru clădiri, standardele minime în materie de eficiență energetică pentru o varietate de produse, etichetele de eficiență energetică) **3. Decarbonizarea economiei** **Energia solară, energia eoliană** terestră și offshore, **energia oceanică și hidroelectrică, biomasa, biocombustibilii și hidrogenul** sunt toate surse regenerabile de energie Creșterea ponderii energiei din surse regenerabile **pentru 2030 la cel puțin 32 %.** **O reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră** față de nivelurile din 1990 **până în 2030**; **O reducere la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050.** **4, Promovarea cercetării** în domeniul energiei curate. **5, Consolidarea relațiilor externe în domeniul energiei.** **.** **[ROMÂNIA]** România este situată în emisfera nordică, la intersecția **[paralelei 45° latitudine nordică] și [meridianului de 25° longitudine estică]**, iar în Europa în partea central sud-estică la distanțe aproximativ egale față de extremitățile continentului european. **Teritoriul actual al României mai este numit și** [spațiul carpato-danubiano-pontic]  **[Relieful]** În primul rând ***modul de formare*** (geneza reliefului), ***alcătuirea geologică* (rocile** care alcătuiesc formele de relief), formele și ***tipurile de relief*** și ***altitudinile**.* I. ***[Geneza reliefului]***  Relieful s-a format, în principal, prin 3 moduri: prin încrețirea scoarței (orogeneză) -- rezultând munții, prin erupții vulcanice și prin sedimentare (depunere de sedimente) -- în cazul podișurilor și a câmpiilor. Exemplificări: 1\. S-au format prin **[încrețirea scoarței în orogeneza alpină si prin eruptii vulcanice] Grupa Nordică și Grupa Centrală a Carpaților Orientali și Munții Apuseni.** 2\. S-au format **[prin încrețirea scoarței:]** A)**Pod. Casimcei- in orogeneza caledoniană (în Masivul Dobrogei de Nord);** B)**Munții Măcinului-în orogeneza hercinică(în Masivul Dobrogei de Nord);** **C) Grupa Sudică a Carpaților Orientali, Carpații Meridionali, Munții Banatului, Munții Poiana Ruscă, Subcarcarpații, Podișul Mehedinți- în orogeneza alpină** **3. Celelalte unități/subunități [s-au format prin sedimentare]:Depresiunea Colinarăa Transilvaniei, Dealurile de Vest, Podișul Getic, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei de Sud, Câmpia de Vest, Câmpia Română, Delta Dunării** II. **[Rocile]** 3 tipuri: a) -**Metamorfice**(șisturi cristaline, șisturi verzi în Pod. Casimcei).\ b) -**Vulcanice**(granit, bazalt, andezit....). c\) - **Sedimentare** \- in munți:calcare, conglomerate, gresii, marne. -**fliș**-roci sedimentare cutate in Carpații Orientali. \- în deluri și câmpii: pietrișuri, nisipuri, argile (marne, gresii --în dealurile înalte) \- Pod. Getic și Dealurile de Vest sunt **piemonturi** **[3 tipuri]**: Grupa Nordică, Grupa Centrală, Munții Apuseni(*mozaic petrografic*), Dealurile Silvaniei(*munții ascunși*), Masivul Dobrogei de Nord; **[2 tipuri(metamorfice și sedimentarea)]**: Carpații Meridionali, Munții Banatului, Munții Poiana Ruscă, Podișul Mehedinți; **[1 tip](sedimentare**):Grupa Sudică, Dealurile de Vest(excepție dealurile Silvaniei) Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podișul Getic, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei de Sud, Câmpia de Vest, Câmpia Română, Delta Dunării. III. **[Tipuri de relief-] sunt create de agenții morfogenetici interni și externi** Cu *formele de relief *este simplu: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Când vorbim despre tipuri de relief ne gândim la peșteri, chei, dune, conuri vulcanice, cratere ș.a. Să le luăm pe rând: **[-*Relieful carstic*]** apare în rocile calcaroase. Cuprinde **chei și peșteri**. **Apusenii** sunt cei mai înzestrați din acest punct de vedere. Dar nici **Munții Banatului,** Mț. Bucegi sau **Podișul Mehedinți** nu stau rău la acest capitol. **[-*Relieful glaciar*]** s-a format sub acțiunea gheții. Apare la peste 2000 de m și cuprinde ***circuri și văi glaciare***. **Meridionalii** sunt cei mai dotați, dar și în **Mț.Rodnei** și în **Mț. Călimani** din Orientali întâlnim acest tip de relief. -***[Relieful vulcanic]*** ține de erupțiile vulcanice. Am spus deja că este specific în V Orientalilor. Ce mai adaug aici: cuprinde **conuri și cratere**. Este o plăcere să privește aceste conuri în **Mț. Oașului, Gutâilului, Țibleșului, Călimani, Gurghiu, Harghita, Apuseni.** \- ***[Relieful litoral]***, evident este situat pe litoral. Acesta cuprinde delta, **lagune, faleze sau plaje**. \- **[Relieful gravitațional]: - alunecări de teren --în toate dealurile si podișurile;** **- prăbușiri-în munți;** **- crovuri(adâncituri formate prin tasarea loesului --rocă prăfoasă)-in câmpii;** **- [Relieful eolian]- dune de nisip : C. Olteniei, C. Bărăganului,(C. Română), C Carei(C. de Vest)** **- [Relieful structural]:-domuri gazeifere(strate ușor boltite în care se află gaz metan)-Transilvaniei și Pod. Târnavelor; -cute diapire(strate cutate în care se află sare):D.C.a Transilvaniei, Subcarpați.**\ -**piemonturi**(Formă de relief situată la contactul unor munți cu o câmpie sau cu o depresiune, formată prin acumularea depunerilor aduse de apele curgătoare la schimbarea de pantă.)-**Pod.Getic, D-le de Vest**. -**cuestă sau coastă(**formă de relief asimetrică,ca un povârniş, într-o regiune cu structură monoclinală e în care [stratele](https://www.dictionarroman.ro/?c=stratele) cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii [apelor](https://www.dictionarroman.ro/?c=apelor) curgătoare şi retragerii treptate a versanţilor)- **Pod. Moldovei, Pod Getic.** C:\\Users\\Profesor\\Desktop\\SORINEL\\Cuesta\\Relieve cuesta1 - Cuestă - Wikipedia\_files\\300px-Relieve\_cuesta1.png  **-Relieful fluvial:** **- ** cuprinde un sistem de văi, terase şi lunci-**peste tot.** -**Relieful antropic**: \-  acţiunea omului asupra elementelor mediului natural  are consecinţe în geneza unor forme de relief (ex. cariere, baraje, diguri, lacuri de acum., tunele, căi de comunicaţii). IV. **[Altitudini- orientativ]**  **Subunitatea Maximă(m) Unitate/ Medie Maximă Minimă** **Gr. N 2303-Mții Rodnei subunitatea** **Gr. C 2100-M-ții Călimani Pod. Someșan 500m** 693m **Gr. S 1954-M-ții Ciucaș C. Transilvaniei 400-500m** 611m **Bucegi 2505 --vf. Omu Pod. Târnavelor 500-600m** 678m **Făgăraș 2544-vf. Moldoveanu; Pod. Mehedinți 500-600m** 885m-vf. Paharnicu **2535-vf. Negoiu Sub Mold. 400-800m 911m-vf. Pleșu i** **Parâng 2519 --vf. Parângul Mare Sub Curburii 400-800m 996m-Măgura Odobeșt** **Retezat- Sub Getici 400-800m 1218m-vf. Chiciora** **Godeanu 2509 --vf. Peleaga Pod Sucevei 500-600m** 688m-D-l Ciungi **Banatului 1446 --vf. Semenic C. Moldovei 200m** 265m- D-l Cozancea **Poiana Ruscă 1374 --vf. Padeș Pod. Bârladului 300-400m** 561m-D-l Doroșanu **Apuseni 1849-vf. Bihor Mas. Dobr. N 300-400m 467m-vf Greci** **D-le de Vest 200-300m în Vest Pod. Dobr. S sub 200m** 204m.-vf Deliorman **500-600m în Est C. Română 100m 300.-C. Piteștilor 5m-C. Siretului Inf.** **Pod Getic 200-300m în Sud C. de Vest 100m 174m-C. Vingăi 75m C. Timiș** **500-600m în Est Delta Dunării 0,5m 12,4m-Gr. Letea -39m-Br. Chilia** V. **[TREPTE DE RELIEF]: a MUNȚILOR, a DEALURILOR și PODIȘURILOR, a CÂMPIILOR** **Clima României** **[Etajele climatice ]** La nivelul țării noastre se deosebesc următoarele etaje climatice: - **etajul de litoral și deltă,** cu temp medii de **peste 11°C** și precipitații **sub 400 mm**, brize marine. - **etajul de câmpie,** cu temp medii de **10-11°C** și precipitații cuprinse între **400 - 600 mm.** - **etajul de dealuri și podișuri**, cu temp medii de **6-10°C**, precipitații cuprinse între **600 - 800 mm.** - **etajul montan**, cu temp medii anuale de **0 - 6°C**, precipitații de **1000 - 1200 mm**. - **etajul alpin**, la peste 2000 m altitudine, cu temp **sub 0°C** și precipitații de **peste 1200 mm**. https://1.bp.blogspot.com/-z1Ei1otRj8A/X9Td6bbMGkI/AAAAAAAAl5w/RAS2PdG9nic-RiloGvAHMM8b2fpsfD9AACLcBGAsYHQ/w583-h350/etajele%2Bsi%2Binfluentele%2Bclimatice2.png **Influențele climatice** În cadrul etajelor climatice, pe teritoriul României se pot individualiza șase nuanțe climatice diferite: 1. sectorul vestic -- climat moderat din punct de vedere termic, cu precipitații bogate; 2. sectorul sud-vestic -- influențat de aerul cald și umed de deasupra Mării Mediterane; 3. sectorul de tranziție -- caracterizat de scăderea precipitațiilor de la vest spre est; 4. sectorul estic -- climat cu nuanțe de ariditate, precipitații torențiale și ierni aspre cu viscol; 5. sectorul nord-estic -- este influențat de aerul rece scandinavo-baltic, mai rece și mai umed; 6. sectorul pontic -- iernile sunt blânde, verile sunt calde și uscate. **[Temperatura aerului, precipitațiile atmosferice, vânturile]** **[\ ]**-Temp. medie a lunii **ianuarie:-2°C.** Temp. medie a lunii **iulie:21°C.** -Temp **min.** absolută**: -38,5°C**(Bod-depr. Brașovului)- **inversiunea termică**. Este un proces în care temperatura crește în altitudine; **întâlnită frecvent iarna în depresiunile intramontane :Ciucului, Giurgeu,lui Brașovului.** -Temp. **max** absolută: **44,5°C**(Ion Sion-Brăila). **-Precipitații medii:640mm** **-Vânturile de vest** - specifice în A **-Crivățul** --specific în C , rece, uscat iarna, iar vara este cald\ **-Austrul -** vânt uscat, bate mai ales vara în B **- foehnul(Vântul Mare)** - vânt neperiodic, cald și uscat ce bate primăvara pe versantul nordic munților Făgăraș\ - **brizele marine** - se resimt în zonele litorale (30-40 km); generează topoclimate specifice de litoral. - **[Marea Neagră]** Este o *mare i**ntracontinentală***** **situată între Europa (la vest şi la nord) şi Asia (la est şi la sud). Suprafaţa depăşeşte 450 mii km². - Este un rest al unui vechi ocean -- Oceanul Thetys, şi al Mării Sarmatice.. - Ţărmurile sunt puțin crestate.. În partea nordică, ***Pen. Crimeea*** închide Marea Azov în care se pătrunde prin ***Str. Kerci***. Puţine insule se evidenţiază**; *I. Şerpilor*** (Ucraina), ***I-le** **Sacalin***** **(România). ***Golful Odessa**(Ucraina)* şi ***Golful Burgas**(Bulgaria)* se evidenţiază ca pătrunderi de apă în spaţiul uscatului. - **[Mareele]** sunt neînsemnat şi **[mici]** ca înălţime. Forţa mică a acestora a fost un factor la formarea şi păstrarea Deltei Dunării, [Valurile] sunt datorate vânturilor, mai ales a celor de NE. Au înălţimi de 2-4 m, iar pe timp de furtună se pot ridica la 6-8 m.\ [**Curenţii marin**i] sunt: - - - [Temperatura apelor] de suprafaţă este condiţionată de regimul temperaturilor din aer; în anii geroşi se poate forma o gheaţă pe ţărmul de NV. Temperatura apelor de adâncime rămâne constantă la 9ºC. [Salinitatea] variază pe cele două niveluri de apă ale mării. Stratul de suprafaţă are o salinitate de scăzută de 17-18 ‰, iar stratul de adâncime are o salinitate de 21-22 ‰.\ [Structura apelor] pune în evidenţă două straturi de apă suprapuse: - - Această structurare există ca urmare a **[lipsei curenţilor verticali]** care ar amesteca apele. - [Flora] se compune din diferite tipuri de ***alge*** -- roşii, albastre, brune situate până la 7-8 m adâncime atât cât mai pătrunde lumina.\ [Fauna] include peşti, precum ***sturion**i* (nisetrul, cega, morunul, păstruga),*guvizi*, *scrumbii, rechini* etc. Mamifere rare trăiesc în Marea Neagră: ***delfinul*** şi *foca de Marea Neagră.* - Are două aspecte: - - ### **DUNĂREA**   **            -           se deosebește 4 sectoare:** ** 1[.    Sectorul Baziaş-Orşova]**[:] -  Dunărea taie o vale în formă de **defileu** între Munții Banat şi cei de pe teritoriul Serbiei. \-    are o lung de 144 Km, fiind cel mai lung din Europa; \-    prezintă sectoare înguste (Cazanele Mari si Mici) ;  -   construcția **barajului hidroenergetic si de navigație de la [Portile de Fier  ]I**                                               **[2.     Sectorul Portile de Fier -- Călăraşi]    -**  cursul Dunării e domol; \-   albia are 800m lăţime medie cu adâncimi care-i asigură un pescaj min. de 2m; \- apar ostroave, de exemplu: **Ostrovul Mare** numit **Portile de Fier II;** \- porturi: Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu, Călăraşi; \- in dreptul oraşului Calafat se află **podul peste Dunăre Calafat-Vidin**(Bulgaria); \- in dreptul oraşului Giurgiu se află un mare **pod peste Dunăre Giurgiu- Ruse**(Bulgaria). **[3,    Sectorul Călăraşi-Brăila]** (**Sectorul Bălţilor**) **  -**  Valea Dunării separă Câmpia Bărăganului de Podișul Dobrogei;  -  de la Călăraşi, cursul Dunării se îndreaptă spre N, până la Brăila; \-  lunca devine mai largă; -** Dunărea se desparte în 2 braţe** (Dunărea Veche spre Dobrogea si Brațul Borcea spre Câmpia Română), care se reunesc la Giurgeni-Vadu Oii şi apoi la Brăila- între ele se formează -    \-   ** „Balta Ialomiței"-** între Dunăre - **Brațul Borcea.** **-    „Balta Brăilei" ** -  între Dunărea Veche (Măcin) şi **Brațul Cremenea**(Dunărea Nouă). \-  poduri:   **          -  Feteşti-Cernavodă**         -     Giurgeni-Vadu Oii (Hârşova)   [**4. Sectorul Brăila-Sulina    ** ] -  corespunde **[Dunării maritime]**. \- in aval de Galaţi, cursul deviază spre est, ocolind pe la N. Podișul Dobrogei şi complexul lagunar Razim, îndreptându-se spre mare; \- la vărsare formează Delta;                                                                                    \- între Galaţi-Pătlăgeanca curge pe un singur braţ, apoi se desfășoară în 2 braţe (Chilia,Tulcea); \- la Tulcea, brațul Tulcea se desfășoară în alte 2 braţe (Sulina, Sfântul Gheorghe); **- Brațele Chilia, Sulina și Sf Gheorghe formează sectorul Delta Dunării;**          \- volumul apelor fluviale diferă pe cele 3 braţe: pe Chilia 60%, Sulina 18,8% şi Sf.Gheorghe 21,2%;. \- între Brăila-Pătlăgeanca debitul Dunării se măreşte datorită Siretului şi Prutului; \- doar brațul Sulina e navigabil, deşi pe aici se scurge cantitatea cea mai mică de ape,18,8%; \- cantitatea de aluviu transportat anual de Dunăre e de 58,7 mil t; \- **porturi:** Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina. **Importanța Dunării** -**arteră de navigație**;din M. Neagra se poate naviga până la m. Nordului prin canalul de navigație Rin-Main-Dunăre; ste un râu utilizat pe scară largă ca transport comercial; **-energie electrică**:hidrocentralele porțile de Fier I și II; **-resurse piscicole**: șalău, somn, crap, sturioni ș.a**.;** **-alimentarea cu apă potabilă;** **-irigații și apă pentru diferite industrii:** alimentară, industria energiei electrice(atomacentrala Cernavodă); **- este rezervor de [biodiversitate](https://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiversitate):** peste **300 de specii de păsări,** mamifere, reptile, ș.a. trăiesc de-**a** lungul malurilor; \- zăvoaiele constituie **o resursă forestieră** importantă; **-potențial turistic:** Delta Dunării, Defileul Dunăriiț.a.); -lunca Dunării are **soluri fertile**(soluri aluvionare de luncă).  **Siretul** este râul cu cel mai mare debit din țara noastră deoarece:are un bazin hidrografic mare; acesta se suprapune și peste munți, unde cad mai multe precipitații; primește mulți afluenți care au debite însemnate. ### [Lacurile României] România are peste 3.450 de lacuri (aprox. 1,1% din suprafața țării).\ Lista lacurilor din România se află [aici](http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_lacuri_din_Rom%C3%A2nia).\ După modul de formare se deosebesc: - **lacuri glaciare** - formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: **Lala** (în M-ții Rodnei), , **Bucura** (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha)¸**Zănoaga **(cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m)-în M-ții Retezat-Godeanu, **Gâlcescu**(M-ții Parâng), **Bâlea** (M-ții Făgăraș) ; - **lacuri de baraj natural** - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de teren: **Lacul Roșu** (Grupa Centrală); - **lacuri vulcanice **- formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul **Sfânta Ana- în Muntele Ciomatu Mare** din Grupa Centrală); - **lacuri carstice**-formate în polii (**Vărășoaia**-M-ții Apuseni, **Zăton**-Pod. Mehedinți); - **lacuri formate în masive de sare**: Ocna Șugatag și Coștiui (Grupa de Nord, în Depresiunea Maramureșului), Cojocna(**Depr. Col. a Transilvaniei**), Ocnele Mari(**Subcarpaț**i); - **limanuri -** lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (**limanuri fluviatile**) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri fluviatile**: Snagov(C. Română)**,. **Limanuri maritime: Techirghiol, Tașaul)**; - **lacuri sărate-**apele freatice sunt încărcate de săruri (**Lacul Amara**- C. Română); - **lagune** - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul **Razim** - cel mai întins lac din țară - 415 kmp, Golovița, Sinoe, Zmeica); - **lacuri antropice sau artificiale** - sunt construite de om pe cursul unor râuri: **Vidraru (pe Argeș),  Vidra (pe Lotru), Izvorul Muntelui (pe Bistrița), Porțile de Fier I și II(pe Dunăre), Stânca-Costești (pe Prut)**; - **Cele mai multe lacuri artificiale se află pe râurile**:**Olt, Argeș, Bistrița;** - **Iazurile-** Lac [artificial](https://www.dictionarroman.ro/?c=artificial) format prin [stăvilirea](https://www.dictionarroman.ro/?c=st%C4%83vilirea) cu baraj de pământ sau prin [abaterea](https://www.dictionarroman.ro/?c=abaterea) unui curs de apă şi [destinat](https://www.dictionarroman.ro/?c=destinat) creşterii [peştilor](https://www.dictionarroman.ro/?c=pe%C5%9Ftilor) sau folosit pentru irigaţii, morărit etc(**Câmpia Transilvaniei, Câmpia Moldovei sau a Jijiei-Lacul [Drăcșani], Câmpia de Vest)** **[Vegetaţia, fauna şi solurile]** Învelişul biopedogeografic (vegetaţie, faună şi soluri) este organizat pe zone şi etaje biopedogeografice în concordanță cu caracteristicile de sol și climă, dar și în funcție de altitudine. În spaţiul carpato-danubiano-pontic se interferează vegetaţia caracteristică Europei Centrale (cu păduri de foioase) cu vegetaţia Europei sud-estice, ponto-caspice (reprezentată de stepe). Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante.  [Vegetatia,fauna si solurile Romaniei] ================================================== **[1. ZONA STEPEI ŞI SILVOSTEPEI]**\ a. **Stepa (** ierburi mărunte xerofile),\ - caracteristică: C. Bărăganului, Dobrogea central-sudică și sudică, sudul Pod. Moldovei.\ b. **Silvostepa**: (ierburi mărunte xerofile şi pâlcuri de arbor cu specii termofile)\ - este răspândită in Câmpia Română, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei(Jijiei),Pod. Dobrogei-N; \- fauna : rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul);\ - solurile : **molisoluri (cernoziomuri**). **[2. ZONA PĂDURII]**---200-1800 m\ \ a.**Etajul stejarului --200-500m** (uneori chiar de la 100 m)\ - specii de stejar : cerul, gârnița, gorunul, stejarul pufos;\ - fauna : mistrețul, lupul, vulpea;\ - soluri : **argiluvisoluri**(brun-roșcate).\ b **.Etajul** **fagului -- 500 --1200 m** -caracteristic în dealurile înalte(Subcarpați, Zona marginală a Depr. Col. a Transilvaniei) și munții josi; \- pe lângă speciile de fag, intâlnim aici si ulmul, carpenul, teiul;\ - fauna : lupul, vulpea;\ - soluri : **cambisoluri(**brune de pădure); **[Obs.]**Etajul stejarului și etajul fagului alcătuiesc **pădurile de foioase.** c**. Etajul pădurii de conifere -- 1200 -1800 m** -cuprinde :bradul, molidul, pinul;\ - fauna : ursul, cerbul, râsul;\ - soluri : **cambisoluri**(brune de pădure) , **spodosoluri**(podzoluri). **[3. ZONA ALPINĂ]** -- la peste 1800 m\ a**. Etajul subalpin- 1800 --2000 m** -vegetatia este formată din tufișuri de jnepeni si ienuperi.\ b..**Etajul pajiştilor alpine ( stepa rece)- la peste 2000 m** \- fauna : acvila de munte, capra neagră; -soluri: **spodosoluri** (**podzolice** şi brune acide alpine. [POPULAŢIA ROMÂNIEI] -------------------------------- Numărul total în **2022** (anul ultimului recensământ): **[19milioane de locuitori].(19.053.815)** #### [Distribuţia geografică a populaţiei -- factori] - - - ### [DENSITATEA POPULAŢIEI] **80 loc/km²,** densitatea medie a ţării calculată prin raportarea suprafeţei la numărul de locuitori.\ **Sub 50 loc/km²,** densităţile cele mai reduse localizate în judeţele *Tulcea* (cu mari întinderi de ape şi izolată relativ prin lipsa căilor directe de acces), *Caraş -- Severin* (cu largi spaţii montane),*Covasna, Harghita* etc. Se observă cum factorul relief şi cei tehnico -- economici reglează densitatea.\ **Peste 100 loc/km²,** densitate peste media naţională se înregistrează în *Muntenia Centrală*(judeţele Prahova de sud şi Ilfov, cu valoarea maximă a ţării de 187 loc/km²), în judeţele *Iaşi, Galaţi, Braşov, Sibiu, Cluj, Dolj*, adică în majoritatea teritoriilor cu resurse naturale şi economice ridicate. Culoarele văilor reprezintă un alt spaţiu unde densitatea este ridicată. #### [Mişcarea naturală a populaţiei (sporul natural-SN sau bilanțul natural-BN]) **Sporul natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate, raportat la 1000de locuitori. ** **[Sporul natural este negativ]. SN=N-M**‰ **SN=7,3**‰**-15,2**‰= **[-7,9‰]** #### [Mişcarea teritorială a populaţiei (migraţia)] **Aceasta îmbracă două forme în ţara noastră:** - - - O largă categorie de populaţie execută *migraţiune de tip diurn (navetă)* pentru educaţie sau pentru locul de muncă. ### STRUCTURA POPULAŢIEI - #### [Structura etnică] **89%** din populaţie sunt români,\ *Maghiarii* au pătruns în Transilvania în sec. XII. Reprezintă cea mai numeroasă minoritate naţională: **6%**. Sunt majoritari în judeţele Covasna şi Harghita, unde poartă numele de *secui.*\ *Romii *au fost aduşi ca sclavi în Moldova şi Ţara Românească între secolele XII şi XVIII din India şi Pakistan. Sunt în procent de **3,4%** distribuiţi uniform în ţară.\ *Germanii* sunt alcătuiţi din două ramuri: *saşii*, în Transilvania de sud (judeţele Sibiu şi Braşov) veniţi în sec. XII din Saxonia, şi *şvabii*, în Banat (judeţele Timiş şi Caraş -- Severin) veniţi în sec. XVIII din partea de SV a Germaniei. Sunt în pondere de **0,3%.**\ Alte minorităţi sunt *turci *şi *tătari* în Dobrogea, *sârbi, croaţi, bulgari* la graniţele sudice, *ucraineni* în Maramureş, *ruşi lipoveni* în Delta Dunării, *evrei, slovaci, italieni* la graniţa de vest, etc. - #### [Structura pe sexe şi pe vârste] Se remarcă o pondere mai ridicată de 51% a populaţiei de sex feminin, ca urmare a speranţei de viaţă mai ridicată a acestora: 73 de ani.\ Pe vârste, populaţia formează următoarele categorii: - - - - - #### [Structura confesională] 85% din populaţia ţării este creştin ortodoxă. Alte confesiuni practicate: creştini catolici, creştini greco-catolici, protestanţi (în Transilvania, mai ales), musulmani, mozaici (evrei), alte culte. - #### [Structura social -- economică] Face referire la populaţia angajată în cele trei ramuri ale economiei.\ În *sectorul primar* (agricultură şi exploatarea resurselor), 35%.(**21,5**).\ În *sectorul secundar* (industrie şi construcţii), 40 %.(**14,4**).\ În *sectorul terţiar* (servicii), 25%.(**64,5**). **[Așezările rurale(satele)]** **1. modul de distibuţie a gospădăriri în teritoriiu:**                                                             - sunt frecvente înn munți; în M-ții Apuseni se numesc „crânguri",                                               - vetre bine conturate, gospodării răspândite printre livezi si vii.                                               - gosp. sunt f. grupate în jurul vetrei, strânse unele lânga altele.                                                                                                         - Sibiu, Braşov, Făg, Bistr, P.Târnav.                                  - **linear**e - numite şi „sate drum" înşirate de-a lungul căilor de comunic. sau văi.                                                      - Podișul.Getic, Dealurile Silvaniei. **2. după mărime se disting:**            c) mari  - 1500-4000 loc.              d) foarte mari - \>4000 loc.                                     - Pod. Suc, C. Banat, C.Olteniei. **3. după funcţii economice:** -1. după vechime:  **a) ORASE ANTICE:** \- cetăți greceşti de pe lit. M.N -- întemeiate în sec. VII-VI î.e.n: **Constanţa (Tomis) , Mangalia(Callatis**), Histria-astăzi satul Istria.  - din perioada daco-rom. s-au menţinut -- **Alba-Iulia (Apulum), Turda (Potaissa), Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin (Drobeta).** **b) ORASE FEUDALE:** **-**Timișoara, Oradea, Brașov, suceava, Iați, București, Craiova**....** **c) ORASE CAPITALISTE: **Petrosani, Anina, Resita, Hunedoara, Marasesti, Slobozia, Alexandria... **d) ORASE SOCIALISTE: **Motru, Mioveni... **2. după nr. de loc.** -- oraşe mari - 100.000 loc.   Cluj-Napoca.....                    - mijlocii- 25.000-100.000 loc: Bistrita etc. **  3. -  dupa functii:    ** - orase capitala: Bucuresti.                                     - orase cu functii complexe: toate orasele mari si unele mijlocii.                                     - orase specializate: miniere (Motru etc), industriale ( Mioveni etc)), **noduri** de comunicatie (Simeria.), turistice (Predeal, Sinaia etc), agricole (Pogoanele, etc). Vizualizează imaginea originală   **-**  **[INDUSTRIA]** 1. **Industria energetică şi a energiei electrice**. \- produce curent electric utilizând: produse petroliere,.gaz metan, cărbuni, hidroenergie, , energie atomic, energie solară, energie eoliană, ape geotermale;\ ***[Petrol:]***  **[*Platforma continentală a Mării Negre, Subcarpaţi, Podişul Getic, Câmpia Română Câmpia* *de Vest, Dealurile de Vest*]***.* Se prelucrează în rafinării: *Brazi („Petrobrazi"), Năvodari*\ ***[Gazele asociate]*** se extrag împreună cu petrolul.\ ***[Gazul metan]*** se extrage din *Podişul Transilvaniei*(**[Câmpia Transilvaniei, Podișul Târnavelor]**) CĂRBUNII\ ***Huila*** se extrage din **[Depresiunea Petroşani]**. Se prelucrează în cocs siderurgic.\ ***Lignitul*** se extrage din *Podişul Getic (**[Bazinul carbonifer Motru-Rovinari]**), Dealurile de Vest (Baz. Barcăului),* *Subcarpaţii Getici şi de Curbură*. Se utilizează în industria energiei electrice. *Cărbunele Brun* segăsește în Depresiunea Comănești o   ***termocentrale***: [**Turceni**(]Pod. Getic-cea mai mare din țară), Luduş-Iernut...... o   ***atomocentrale***: **[Cernavodă;]** - ***hidrocentrale***: pe Dunăre (**[Porţile de Fier I şi II]** -- Ostrovu Mare), pe Lotru (**[Lotru-Ciunget]**), pe Argeş (**[Vidraru]**), pe Prut (**[Stânca- Costeşti]**), pe Bistriţa (**[Stejaru]**), Someşul Mic, ş.a. - **Cele mai multe se află pe râurile[:Olt, Argeș, Bistrița]**[.] Se mai utilizează și alte resurse de energie **[regenerabile]** sau neconventionale: - *resurse **[geotermal]**e*: Câmpia de Vest, - ***e**nergia **[solară]***: Câmpia Română şi pe litoral. - *energia **[eoliană]***: în Dobrogea, estul Câmpiei Române. 2. **Industria metalurgică** - cuprinde: ind. siderurgică, metalurgia neferoasă şi ind. construcţiilor de maşini. a) **Industria siderurgică**-- Este industria ce prelucrează **[fierul]** (în cantităţi mici în **[Munţii Poiana] Ruscă**), utilizând şi mangan şi cocs (obţinut prin prelucrarea huilei).Produce **[fontă, oțel, tablă, sârmă]** în:  **Centre siderurgice**: **[Galaţi]** (cel mai important din ţară),Reșița, Zalău. b) ***Metalurgia neferoasă***. Principalele metale neferoase ce se găsesc pe teritoriul ţării noastre sunt: \- ***minereuri [auro-argentifere]***: **[Munții Apuseni, Grupa Nordică a Carpaților Orientali]**; \- ***minereuri [complexe](cupru, zinc,plumb):*** **[Munții Apuseni, Grupa Nordică a Carpaților Orientali.]* *** Aluminiul -- se extrage din bauxită, care este exploatată din Munţii Pădurea Craiului. La Oradea  se fabrică *alumina*, iar la Slatina *aluminiul. *Bauxita din import se fabrică la Tulcea. ***- [bauxita]*[ ]**este extrasă din Munţii Pădurea Craiului (**[Munții Apuseni]**) şi este prelucrată în **[alumină]** *.*  Alumina este transformată în [**aluminiu **la ***Slatina***]*.* **3. Industria constructoare de maşini**-- este cea mai importantă ramură a metalurgiei şi cuprinde următoarele subramuri: -*  Utilaj petrolier*: Ploieşti,; -*  Utilaj minier*: Petroşani, -*  Mijloace de transport:*   ***auto***: **[autoturisme (Piteşti, Craiova),]** camioane (Braşov), tractoare şi maşini agricole (Reghin, Craiova,);   ***aparate de zbor: ***Braşov, Bacău, Craiova; **  *vagoane*: [Arad;]**   ***nave***: ***fluviale** *(Drobeta Turnu Severin, **[Galaţi]**), ***maritim**e* -- (**[Constanţa]**, **[Mangalia]**); \- *Produse electronice şi electrotehnice * **4. Industria chimică**-- foloseşte o gamă variată de materii prime: sare, pirite cuprifere, petrol, gaze naturale, sulf, potasiu, lemn, stuf, produse vegetale (paie), produse animaliere, cărbuni. [Subramuri]:   *Industria petrochimică* --produce: cauciuc sintetic, anvelope,mase plastice, fire şi fibre sintetice.   *Industria **îngrăşămintelor chimice *****: Târgu Mureş;**   *Produse **farmaceutice şi cosmetice: *****Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca**;   *Industria celulozei şi hârtiei *(lemn, stuf, paie): Bacău (Letea;   *Industria coloranţilor, vopselelor, lacurilor.* **5.** **Industria lemnului:cheretea, mobilă........** **6. Industria materialelor de construcţii**-- foloseşte ca materii prime:      - *granit* , marmură, calcare, argilă, nisip, pietriș ș.a. și produce:ciment, ceramică, sticlă...... **[A G R I C U L T U R A]** --------------------------------------- Agricultura -- ramuri -- 1. Cultura plantelor\ 2. Creşterea animalelor - **[-Potential agricol ridicat datorita conditiilor naturale (predominarea campiei si podisului cu terenuri netede, clima moderata, sol fertil).]** - -Cerealele şi plantele oleaginoase ocupă circa 80% din suprafaţa arabilă; - -Jumătate din suprafața agricolă este lucrată de **exploatații de subzistență** ( gospodarii), care mențin eficiența agricolă generală la un nivel scăzut, contrabalansând realizările fermelor mari care obțin, de altfel, rezultate bune; - -**[Predominarea parcelelor mici]** de teren -- sub un hectar (randament scazut); - **-[Mecanizarea]**[ **redusa**] (1 tractor la 16 agricultori , in Romania fata de 1 tractor la 2 agricultori, in Polonia); - -[**Sistemul de irigatii** **nu este dezvolta**]**t** ( se află în stare de funcționare instalații de irigare pentru 100.000 de hectare de teren agricol dar necesarul este pentru 3 milioane de hectare); - **Fondul funciar** al României este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, aflate între granițele unei țări - **Terenuri agricole: arabile, vii și livezi, pășuni și fânețe naturale;** - **Fondul forestier(pădurile);** - **Alte terenuri: aflate permanent sub ape, din intravilan, cu destinații speciale....** 1. - - - - - - - **[Creşterea animalelor]** - - - - - [ȘEPTEL]:Totalitatea animalelor domestice dintr-o țară, regiune sau gospodărie. **[Cele mai importante zone agricole: Câmpia Română,și Câmpia de Vest]**. 4. - - - **[TRANSPORTURILE]** 1. **[Transporturile rutiere]** România are o structură a căilor rutiere ordonată după importanţa şoselelor: drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi drumuri comunale. **Drumurile europene** mai importante sunt: -**E60-Borș**-Oradea-Cluj-Napoca-Târgu Mureș-Brașov-Ploiești-București-Slobozia- Constanța --**Vama Veche.** -**E70 : Stamora Moravița**-Timișoara-Craiova-Alexandria-Bucurețti- **Giurgiu**. Traversează Dunărea peste **[Podul Prieteniei] [Giurgiu -- Ruse]**. -**E85: Siret**- Suceava- Bacău- Focșani-Buzău-București-**Giurgiu.** **[Autrostrăzi]: [1000 km.]** 2. **[Transporturile feroviare]** În România lungimea reţelei feroviare este de peste **11000 km**, Din Bucureşti (principalul nod feroviar) pornesc către punctele extreme ale ţării **9 magistrale feroviare** de importanţă maximă (ordonate în funcţie de Munţii Carpaţi şi de marile oraşe situate la extremităţile ţării). 3. **[Transporturile navale]** **3a. [Transporturile fluviale-]** **Porturi fluviale** :*Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Călăraşi;* **Porturi fluvio-maritime**: *Brăila, Galaţi-cel mai mare, Tulcea* şi *Sulina.* **[3b. Transporturile maritime]** **Porturi maritime**: Constanța-cel mai mare, Mangalia, Năvodari. **[4, Transporturile aeriene]** **[Aeroporturi:]** **Henri Coandă**(București-cel mai mare), **Avram Iancu**(Cluj-Napoca...), Mihail Kogălniceanu(Constanța)... 5. **Transporturile speciale** Aceasta categorie de căi de comunicaţie include sistemul continental de transport al energiei electrice, petroductele, gazoductele, poşta, mass-media, internetul,etc. **[TURISMUL]** 1. **Turismul montan și al sporturilor de iarnă**: Valea Prahovei, Grupa Nordică, Munții Apuseni..... 2. **Turismul litoral**: Marea Neagr-Mamaia, Eforie Nord, Costinești..... 3. **Turismul cultural istoric**: muzee(Astra și Brukenthal din Sibiu, Muzeul de istorie din București și cel din Cluj-Napoca ), , castele ( Peleș, Bran,)... 4. **Turismul balnear**(de tratament) : Băle Herculane, Sovata, Căciulata..... 5. **Turismul religios**: catedrale(Schimbarea la Față și Sfântul Mihail din Cluj-Napoca, Mântuirii Neamului din București..) 6. **Turismul sportiv.** 7. **Agroturismul** : Maramureș, Bucovina..... 8. **Turismul de afaceri.** D:\\KINGSTON\\POPESCU\\Harta\_variante\_bac.jpg