Sistemul Digestor - Teste PDF

SISTEMUL DIGESTIV TESTE Generalități / General data / Общие данные 1. CS. Organul reprezintă: A. O formațiune constituita din trei tunici B. Un element cavitar C. Parte a organismului constituită dintr-un complex de ț...

SISTEMUL DIGESTIV TESTE Generalități / General data / Общие данные 1. CS. Organul reprezintă: A. O formațiune constituita din trei tunici B. Un element cavitar C. Parte a organismului constituită dintr-un complex de țesuturi integrate in realizarea anumitor funcții D. O formațiune parenchimatoasă așezată in cavitatea abdominală E. O formațiune constituită din epiteliu, vase sangvine şi nervi SC. The organ represents: A. A structure made up by three layers B. A hollow element C. A part of the body, which consists of a complex of tissues integrated to realize some functions D. A parenchymatous structure located in the abdominal cavity E. A formation constituted by the epithelium, blood vessels and nerves CS. Орган представляет: A. Образование, состоящее из трёх оболочек B. Отдельную полость C. Часть организма, состоящую из комплекса интегрированных тканей для выполнения определённых функций D. Паренхиматозные органы, расположенные в брюшной полости E. Образования, состоящие из эпителия, кровеносных сосудов и нервов Organul reprezintă o porțiune de organism cu structură anumită, care realizează una sau câteva funcții specifice. Organele sunt complexe de țesuturi, dar unul dintre aceste țesuturi este întotdeauna predominant și determină funcția specific a organului. Organele în general dispun de inervație și vascularizație proprie. Cu alte cuvinte organul este o parte a corpului formată din anumite țesuturi istoricește constituite, care au o dezvoltare comună, structură și funcții specifice. Comparând sensul rândurilor de mai sus cu cel al enunțurilor prezentate ne convingem, că dintre toate cel mai aproape de adevăr este enunțul „C”, restul fiind distractori. 2. CS. Ca aparat de organe se consideră: A. Organe a diferitor sisteme cu structură diferită antrenate în realizarea unei oarecare funcții B. Organele regiunii cervicale C. Organele situate în cavitatea bazinului mic D. Organele ce îndeplinesc funcția de protecție E. Organele situate la limita dintre cavitățile toracică şi abdominală SC. The organ apparatus comprises: A. Organs of the different systems with the diverse structure involved in performing a specific (particular) function B. Organs of the cervical region C. Organs located in the lesser pelvis cavity D. Organs that perform the protective function E. Organs located between the thoracic and the abdominal cavities CS. Считаются аппаратами органы: A. Органы разных систем и с различной структурой, участвующие в выполнении каких-либо функций B. Органы области шеи C. Органы, расположенные в полости малого таза 454  D. Органы, выполняющие иммунную функцию E. Органы, расположенные на границе между грудной и брюшной полостями În organism organele se grupează în sisteme. Sistemul de organe reprezintă un grup de organe care au o structură, funcție și origine comună. Aparatul de organe întrunește organe cu structură și origine diferite, dar care au o funcție comună (ex. aparatul locomotor). Actualmente noțiunea de „aparat de organe” nu este omologată de Terminologia Anatomică (1998). Cele prezentate corespund întocmai enunțului „A”; toate celelalte enunțuri ținând cont de sensul lor sunt falsuri. 3. CS. Intestinul primitiv se dezvoltă din: A. Ectoderm B. Mezoderm C. Endoderm D. Dermatom E. Miotom SC. The primary gut develops from: A. Ectoderm B. Mesoderm C. Endoderm D. Dermatome E. Myotome CS. Первичная кишка развивается из: A. Эктодермы B. Мезодермы C. Энтодермы D. Дерматома E. Миотома Intestinul primitiv (arhenteronul) se dezvoltă din endoderm – unul din cele trei styraturi germinative principale (foițe embrionare). El apare în urma încorporării în corpul embrionului a unei porțiuni din cavitatea vitelină acoperită cu endoderm. În porțiunile cefalică și caudală ale embrionului intestinul primitiv formează un tub terminat în fund de sac, ale cărui segmente sunt proenteronul, mezenteronul și metenteronul. Proenteronul (intestinul anterior) se extinde caudal până la primordiul hepatic. Mezenteronul (intestinul mijlociu) începe caudal de primordiul hepatic și se continuă până în zona, care la adult corespunde joncțiunii dintre cele două treimi drepte cu treimea stângă a colonului transvers. Metenteronul (intestinul posterior) este cuprins între treimea stângă a colonului transvers și membrana cloacală. Prin urmare enunțul corect este „C”. Ectodermul reprezintă stratul germinativ extern (foița embrionară externă), din care se dezvoltă pielea cu derivatele sale, sistemul nervos, organele senzoriale; mezodermul este stratul germinativ mijlociu – primordiul din care se dezvoltă mezoderma, ce dă naștere mezenchimului țesuturilor conjunctive și de sprijin, sistemelor cardiovascular și limfatic, măduvei osoase, aproape tuturor structurilor musculare netede etc. Dermatomul reprezintă porțiunea dorsolaterală a somitei din care se diferențiază celulele țesutului conjunctiv al dermei (pielii), iar miotomul – primordiul segmentat al musculaturii pereților cavităților trunchiului și membrelor. 4. CS. Din care foiţă embrionară se dezvoltă intestinul primar: A. Din endoderm B. Din ectoderm C. Din sclerotomi D. Din mezoderm E. Din splanhnopleură 455  SC. Which embryonic layer does the primary gut develop from: A. Endoderm B. Ectoderm C. Sclerotome D. Mesoderm E. Splanchnopleura CS. Из какого зародышевого листка развивается первичная кишка: A. Из энтодермы B. Из эктодермы C. Из склеротомов D. Из мезодермы E. Из спланхноплевры Dacă ținem cont de cele expuse mai sus enunțul corect este numai „A”, toate celelalte sunt falsuri. Sclerotomul este partea medială a somitei mezodermale din care se dezvoltă țesuturile osos și cartilaginos, iar splanhnopleura reprezintă foița viscerală, care împreună cu somatopleura delimitează celomul – cavitatea secundară a embrionului. 5. CS. Viscerele reprezintă: A. Organe localizate numai în cavitatea abdominală B. Sisteme de organe ce efectuează legătura organismului cu mediul ambiant C. Organe sau complexe de organe localizate în afara cavităților corpului si realizând funcții necesare pentru menținerea vieții D. Un complex de organe din cavitatea toracică, abdominală şi cea a bazinului mic E. Complexul organelor din cavitatea toracică SC. The viscera represent: A. Organs located in the abdominal cavity B. Systems of organs that realize the connection of the body with the external environment C. Organs or systems of organs located in the body cavities, which realize the metabolic functions necessary to sustain the life D. A complex of organs located in the thoracic, abdominal and pelvic cavities E. A complex of organs in the thoracic cavity CS. Внутренности представлены: A. Органами, расположенными в брюшной полости B. Системой органов, обеспечивающих связь организма со средой обитания C. Органами или комплексом органов, расположенных в полостях тела, выполняющие функцию сохранения жизни D. Комплекс органов грудной полости, брюшной полости и малого таза E. Комплекс органов грудной полости Nu toate organele (splanchna) se numesc viscere. Viscere sunt doar organele, situate în cavitățile trunchiului (toracică, abdominală, pelviană). Astfel enunțul corect este „D”, iar celelalte reprezintă semiadevăruri sau falsuri. 6. CM. Sub aspect morfologic organele interne se împart în: A. Seroase B. Parenchimatoase C. Avasculare D. Epiteliale E. Cavitare MC. Organs are classified According to their structure into: A. Serous B. Parenchymatous C. Glandular 456  D. Epithelial E. Hollow (or cavitary) CS. По строению органы делятся на: A. Серозные B. Паренхиматозные C. Железистые D. Эпителиальные E. Полые Din punct de vedere al structurii lor organele pot fi parenchimatoase și cavitare (tubulare). Organele parenchimatoase (pline) sunt constituite din stromă și parenchim. Stroma (scheletul) este alcătuit din țesut conjunctiv și are rol de suport, conține vase sangvine, limfatice și nervi. Parenchimul este țesutul funcțional, format din elemente celulare specializate. Din astfel de organe fac parte ficatul, pancreasul, plămânii, rinichii etc. Organele cavitare au aspect de tub cu diametru diferit, pereții căruia delimitează o cavitate; ei au o structură similară, constituiți fiind din câteva tunici ( ex. asofagul, stomacul, vezica urinară, traheea, bronhiile etc.). Acestor caracteristici corespund enunțurile „B” și „E”. Seroase pot fi unele tunici, epiteliale – unele țesuturi, avasculare – unele zone sau porțiuni de organe. 7. CM. Funcțiile principale ale stromei organului: A. Secretoare B. Trofică C. Hemopoietică D. Excretoare E. De sprijin MC. The two functions of the stroma of an organ are: A. Secretory B. Trophic C. Hematopoietic D. Excretion E. Support CM. Две функции соединительной ткани органа (стромы): A. Секреторная B. Трофическая C. Кроветворная D. Екскреторная E. Опорная Rolul funcțional al stromei organelor interne poate fi variat, dar cele mai importante funcții ale ei este cea de sprijin (schelet moale) al organului și cea trofică, adică de asigurare a organului cu vase sangvine, limfatice, nervi etc. Funcții secretoare au organele glandulare, hematopoietică – organele hematopoietice, excretoare – organele (structurile) specializate în acest sens. Astfel corecte sunt enunțurile „B” și „E”. 8. CM. La organele cavitare se disting următoarele tunici: A. Mucoasă B. Submucoasă C. Musculară - netedă D. Sinovială E. Seroasă 457  MC. The hollow (or cavitary) organs have the following coats (or tunics): A. Mucosa B. Submucosa C. Muscular coat D. Membranous coat E. Serous coat (or serosa) CM. В полых органах различаются следующие оболочки: A. Слизистая B. Подслизистая C. Гладко-мышечная D. Синовиальная E. Серозная Pereții organelor cavitare sunt constituiți din câteva pături (tunici). În majoritatea cazurilor se disting un strat intern – tunica mucoasă, sub care se află un strat de țesut conjunctiv lax – tunica submucoasă, după care urmează o pătură musculară (uneori cu câteva substraturi), acoperită din exterior cu o tunică adventiceală sau una seroasă. Sinoviala reprezintă membrana internă a capsulelor articulare sau a tecilor sinoviale ale tendoanelor mușchilor mâinii sau piciorului. Corecte în acest caz sunt enunțurile „A”, „B”, „C” și „E”. 9. CM. Mucoasei organelor cavitare i se descriu straturile: A. Adventiceal B. Lamelă musculară proprie C. Strat epitelial D. Bază subseroasă E. Lamelă proprie (corion) MC. The mucosa of hollow organs has the following three layers: A. Adventitia B. Lamina muscularis mucosae C. Epithelium D. Tela subserosa E. Lamina propria CM. Слизистая полых органов имеет 3 слоя: A. Адвентициальный B. Собственная мышечная пластинка C. Эпителиальный слой D. Подсерозная основа E. Собственная пластинка (хорион) Mucoasa constituie membrana internă a peretelui oricărui organ cavitar. Ea este alcătuită din interior spre exterior din păturile: epitelială, lamină proprie sau corion, lamina musculară a mucoasei. Pătura epitelială conține glande, secretul cărora umectează mucoasa și noduli limfoizi cu rol de protecție, corionul este componenta de țesut conjunctiv a mucoasei cu vasele ei sangvine și limfatice, iar lamina musculară asigură mobilitatea mucoasei, formarea de către ea a pliurilor de diverse forme și orientare. Ea se află la limita dintre tunica mucoasă și cea submucoasă, constituită din țesut conjunctiv lax. Atât adventicea, cât și tunica seroasă reprezintă pătura externă a peretelui organului cavitar, iar baza subseroasă este țesutul conjunctiv lax, situat între pătura seroasă și cea musculară la organele tapetate cu membrană seroasă (peritoneu, pleură, pericard). Din cele expuse reiese, că enunțuri corecte sunt „B”, „C” și „E”. 458 10. CM. Tunica externă (adventicea sau membrana seroasă) efectuează: A. Legătura cu organele vecine B. Legătura cu pereții cavităților C. Formează cavități pentru organe D. Formează ligamente E. Legătura dintre organele cavitații abdominale şi cele din cavitatea toracică MC. The external coat (adventitia or serosa) realize: A. Connection with the neighboring organs B. Connection with the cavity`s walls C. Formation the cavities where the organs are located D. Formation the ligaments E. Connection between the organs of the thoracic and abdominal cavities CM. Наружная оболочка, адвентиция или серозная мембраны выполняют функции: A. Связи с соседними органами B. Связь со стенками полостей C. Образуют полость для органов D. Образуют связки E. Обеспечивают связь между органами грудной и брюшной полостями Pătura externă a organelor (atât cavitare, cât și parenchimatoase), fie adventicea, fie tunica seroasă pe de o parte separă organele unele de altele, iar pe de altă parte, prin ligamentele, pliurile, mezourile pe care le formează leagă organele cu pereții cavităților în care se află, dar și cu organele vecine. Cavități pentru localizarea diferitor organe o pătură externă a unui organ nu poate forma, este un nonsens, și nici legătura cu organele din alte cavități nu o poate realiza. Astfel enunțuri corecte pot fi doar „A”, „B” și „D”. 11. CM. Țesut muscular striat există în componenţa următoarelor organe ale sistemului digestiv: A. Duodenului B. Apendicelui vermiform C. Faringelui D. Esofagului E. Intestinului rect MC. The striated muscular fibers are present in the following organs of the digestive system: A. Duodenum B. Vermiform appendix C. Pharynx D. Esophagus E. Rectum CM. Поперечно-полосатая мускулатура является компонентом следующих органов пищеварительной системы: A. Двенадцатиперстной кишки B. Червеобразного отростка C. Глотки D. Пищевода E. Прямой кишки Tunica musculară a pereților organelor cavitare, care țin de sistemul digestiv este constituită în cea mai mare parte a sa, de țesut muscular neted. Există însă porțiuni ale unor organe digestive, dar și organe întregi, la care tunica musculară e constituită din țesut muscular 459  striat, asemenea mușchilor scheletici, sau la nivelul lor are loc substituirea treptată a unui țesut muscular cu altul. Astfel de organe sunt faringele, esofagul și rectul (ultimul segment al intestinului gros). Tunica musculară a celorlalte porțiuni ale tubului digestiv (inclusiv a duodenului și apendicelui vermiform) este constituită din țesut muscular neted. Prin urmare enunțurile corecte în acest caz sunt „C”, „D” și „E”. 12. CM. Din mezoul primar ventral se dezvoltă: A. Ligamentul falciform al ficatului B. Ligamentul rotund al ficatului C. Ligamentul coronar și cele triunghiulare ale ficatului D. Omentul mic E. Mezoul colonului transvers MC. Which of the following develops from the primary ventral mesentery: A. Falciform ligament of the liver B. Round ligament of the liver C. Coronary and triangular ligaments D. Lesser omentum E. Transverse mesocolon CM. Из первичной вентральной брыжейки развиваются: A. Серповидная связка печени B. Круглая связка печени C. Венечная и треугольные связки печени D. Малый сальник E. Брыжейка поперечной ободочной кишки La sfârșitul săptămânii III de dezvoltare intrauterină mezodermul intraembrionar formează două straturi: mezodermul somatic și mezodermul splanhnic, între care se află cavitatea intraembrionară. Celulele mezodermului somatic care tapetează pereții cavității intraembrionare se transformă în celule mezoteliale și formează stratul parietal al membranelor seroase care acoperă pereții cavităților peritoneală, pleurală și pericardică. În mod similar celulele mezodermului splanhnic dau naștere stratului visceral al membranelor seroase, care acoperă organele. Straturile visceral și parietal se continuă unul cu altul la nivelul mezenterului dorsal și ventral, care reprezintă zona de trecere a unei foițe în alta. Mezenterul dorsal se întinde de-a lungul întregului intestin primar, iar cel ventral de la porțiunea caudală a intestinului superior până la segmentul superior al duodenului. Din mezoul primar ventral se dezvoltă ligamentul falciform și coronar al ficatului, ligamentul hepatogastric și cel hepatoduodenal, iar din mezoul dorsal – omentul mare, mezoul intestinului subțire, mezocolonul transvers, mezoul colonului sigmoid, mezorectul. Prin urmare corecte sunt enunțurile „A” și „D”, celelalte sunt falsuri. 13. CM. Tunici seroase ale organismului sunt: A. Peritoneul B. Pleura C. Adventicea organelor tubulare D. Pericardul E. Tunica vaginală a testiculului MC. The serous coats of the human body are, as follows: A. Peritoneum B. Pleura C. Adventitia D. Pericardium E. Tunica vaginalis testis 460  CM. Серозными оболочками организма являются: A. Брюшина B. Плевра C. Адвентиция трубчатых органов D. Перикард E. Влагалищная оболочка яичка În corpul omului se disting membranele seroase: peritoneul, pleura, pericardul seros și tunica vaginală a testiculului, care este un derivat al peritoneului. Adventicea organelor tubulare nu este o membrană seroasă, ci tunica externă a organelor tubulare, constituită din țesut conjunctiv lax, care fără o limită netă trece în țesutul conjunctiv din jurul organelor vecine. Are rol mecanic și de protercție. Astfel corecte sunt enunțurile „A”, „B”, „D” și „E”. 14. CM. Care din formațiunile enumerate se dezvoltă din mezoul primar dorsal: A. Mezenterul B. Omentul mic C. Omentul mare D. Mezoul colonului transvers E. Ligamentul coronar al ficatului MC. Which of the following structures develop from the primary dorsal mesentery: A. Mesentery of the small intestine B. Lesser omentum C. Greater omentum D. Transverse mesocolon E. Coronary ligament of the liver CM. Какие из перечисленных образований развиваются из первичной дорзальной брыжейки: A. Брыжейка тонкой кишки B. Малый сальник C. Большой сальник D. Брыжейка поперечно-ободочной кишки E. Коронарная связка печени Mezoul primar dorsal se întinde de-a lungul întregului intestin primitiv fixându-l de peretele posterior al cavității intraembrionare. Din el se dezvoltă omentul mare, mezoul intestinului subțire, mezocolonul transvers, mezoul colonului sigmoid, mezorectul, ligamentele gastrocolic, frenicocolic etc. Având în vedere faptul, că omentul mic și ligamentul coronar al ficatului sunt derivate ale mezoului primar anterior, enunțuri corecte sunt „A”, „C”, „D”. 15. CM. Porțiunile mezourilor primare ce fixează stomacul embrionului sunt: A. Mezogastrul anterior (ventral) B. Mezenterul C. Mezosalpingele D. Mezorectul E. Mezogastrul posterior (dorsal) MC. The portions of the primary mesenteries, which fix the stomach during the embryonic life are, as follows: A. Ventral mesogastrium B. Mesentery C. Mesosalpinx D. Mesorectum E. Dorsal mesogastrium 461  CM. Отделы первичных брыжеек, которые фиксируют желудок эмбриона: A. Передний мезогастрий (вентральный) B. Брыжейка тонкой кишки C. Брыжейка маточной трубы D. Брыжейка верхней части прямой кишки E. Задний мезогастрий (дорзальный) La embrion stomacul (mai bine zis primordiul lui) este fixat de pereții anterior și posterior prin mezogastrul anterior și mezogastrul posterior. Mezenterul (mezoul intestinului subțire) fixează de peretele posterior al cavității abdominale toate segmentele intestinului subțire, mezorectul – porțiunea superioară a rectului, după ce intestinul capătă o dezvoltare definitivă, iar mezosalpingele reprezintă porțiunea ligamentului lat adiacentă tubei uterine (la femeie). Astfel doar enunțurile „A” și „E” rămân a fi cele corecte. 16. CM. Cavitatea abdominală se divide în: A. Cavitatea peritoneală B. Etajul supramezocolic C. Etajul inframezocolic D. Spatiul retroperitoneal E. Bursa omentală MC. The abdominal cavity is divided into: A. Peritoneal cavity B. Supramesocolic storey C. Inframesocolic storey D. Extraperitoneal space E. Omental bursa CM. Брюшная полость делится на: A. Полость брюшины B. Верхний брыжеечный синус C. Нижний брыжеечный синус D. Забрюшинное пространство E. Сальниковая сумка Abdomenul reprezintă partea trunchiului, situată între torace și bazin. În interiorul lui se află cavitatea abdominală – o cavitate de mari dimensiuni, ai cărei pereți sunt formați din structuri osoase și masă musculară, descrise în cadrul aparatului locomotor. Sus diafragmul separă cavitatea abdominală de cea toracică, iar în partea de jos ea se continuă cu cavitatea pelvisului. Din interior pereții abdominali sunt tapetați cu fascia endabdominală, peste care nemijlocit sau la o distanță oarecare se așterne o membrană seroasă – peritoneul, căreia i se disting două foițe – una parietală, pentru pereții abdominali și alta viscerală, care îmbracă în mod diferit organele abdominale și pelvine. Spațiul delimitat de cele două foițe ale peritoneului e denumit cavitate peritoneală. Între peritoneul parietal și fascia endabdominală se află spațiul extraperitoneal, mult mai pronunțat pe peretele posterior al abdomenului, unde e denumit spațiu retroperitoneal. El conține țesut celuloadipos, o serie de organe, numite extraperitoneale. Vase sangvine, noduri limfatice și nervi. Prin urmare în cavitatea abdominală se conține spațiul extraperitoneal cu cea mai pronunțată parte a sa – spațiul retroperitoneal și peritoneul cu cavitatea, delimitată de foițele lui – cavitatea peritoneală, care este una virtuală. Etajele supra- și inframezocolic, precum și bursa omentală sunt compartimente ale cavității peritoneale. Deci enunțurile corecte sunt „A” și „D”. 17. CM. Organe și vase sangvine amplasate în spațiul retroperitoneal: A. Duodenul cu pancreasul B. Rinichii și suprarenalele C. Ureterele 462  D. Ficatul E. Aorta şi vena cavă inferioară MC. Which of the following organs are located in the retroperitoneal space: A. Duodenum and pancreas B. Kidneys and adrenal glands C. Ureters D. Liver E. Aorta and inferior vena cava CM. Какие из перечисленных органов расположены в забрюшинном пространстве: A. Двенадцатиперстная кишка и поджелудочная железа B. Почки и надпочечники C. Мочеточники D. Печень E. Аорта и нижняя полая вена În spațiul retroperitoneal, aflat între peretele posterior al abdomenului, tapetat cu fascia cu diverse porțiuni ale fasciei endabdominale și partea posterioară a peritoneului parietal, înglobate în cantitatea apreciabilă de țesut celuloadipos sunt amplasate aorta abdominală, vena cavă inferioară, rinichii cu glandele suprarenale, ureterele, duodenul, pancreasul, noduri limfatice și nervi. O mare parte din aceste organe retroperitoneale sunt enunțate prin „A”, „B”, „C” și „E”. 18. CM. Tubului digestiv funcțional i se disting părțile: A. Superioară sau craniană B. Ingestivă C. Inferioară sau caudală D. Digestivă E. Egestivă MC. The alimentary (or digestive) canal is divided functionally in the following parts: A. Superior or cranial B. Ingestive C. Inferior or caudal D. Digestive E. Egestive CM. Пищеварительная трубка функционально различается по частям: A. Верхняя или черепная B. Принимающая часть (ingestiva) C. Нижняя или хвостовая D. Пищеварительная часть E. Эвакуаторная часть (еgestiva) Sistemul digestiv constă, sub aspect funcțional, din trei porțiuni – ingestivă, digestivă și egestivă. Porțiunea ingestivă cuprinde cavitatea bucală cu organele anexe, faringele și esofagul. Cea digestivă include stomacul și intestinul subțire – organe, în care are loc digestiz și absorbția substanțelor nutritive. Porțiunea egestivă este reprezentată de intestinul gros, în care are loc absorbția apei și a sărurilor minerale, producerea și eliminarea maselor neutilizate. Fiecare din aceste porțiuni dispune de un chimism și o floră microbiană specifice. Având în vedere faptul că o parte din anunțurile prezentate au un caracter topografic nu e complicat să le evidențiem pe cele corecte – „B”, „D” și „E”. 463 19. CM. Partea ingestivă a tubului digestiv este constituită din: A. Stomac B. Esofag C. Duoden D. Faringe E. Cavitatea bucală MC. The ingestive part of the alimentary canal comprises the :. A. Stomach B. Esophagus C. Duodenum D. Pharynx E. Oral cavity CM. Принимающая часть пищеварительной трубки состоит из: A. Желудка B. Пищевода C. Двенадцатиперстной кишки D. Глотки E. Ротовой полости După cum s-a menționat mai sus din grupul ingestiv de organe fac parte cavitatea bucală cu dinții, glandele salivare mari și mici, limba, faringele și esofagul. Dintre acestea sunt desemnate prin „B”, „D” și „E” toate; celelalte enunțuri se referă la porțiunile digestivă și egestivă. 20. CM. Partea digestivă a tubului digestiv include: A. Intestinul subțire B. Esofagul C. Stomacul D. Cecul E. Colonul sigmoid MC. The digestive part of the alimentary canal includes the: A. Small intestine B. Esophagus C. Stomach D. Coecum E. Sigmoid colon CM. Пищеварительная часть пищеварительной трубки включает: A. Тонкую кишку B. Пищевод C. Желудок D. Слепую кишку E. Сигмовидную кишку După atâtea repetări ne putem referi direct la enunțurile corecte – „A”, „C”, cecul și colonul sigmoid făcând parte din grupul organelor egestive. 21. CM. Partea egestivă a tubului digestiv este formată din următoarele organe: A. Ileon B. Cec C. Esofag D. Colon ascendent si transvers E. Colon descendent, sigmoid si rect 464  MC. The egestive part of the alimentary canal consists of the: A. Ileum B. Coecum C. Esophagus D. Ascending and transverse colon E. Descending and sigmoid colon, and rectum CM. Эвакуаторная часть пищеварительной трубки состоит из следующих органов: A. Подвздошная кишка B. Слепая кишка C. Пищевод D. Восходящая и поперечная ободочная кишка E. Нисходящая ободочная, сигмовидная и прямая кишка La fel putem proceda și în acest caz – enunțuri corecte sunt „B”, „D”, „E”. 22. CM. Dispozitivul anatomic antireflux al joncțiunii esofagogastrice este constituit din: A. Membrana frenicoesofagiană (Laimer-Bertelli) B. Stâlpii diafragmului C. Unghiul His D. Valva cardiei stomacului (Braune sau Gubarev) E. Inelul muscular gastroesofagian MC. The anatomic antireflux device of the esophagogastric junction includes: A. Phrenoesophageal membrane (of Laimer-Bertelli) B. The crura of diaphragm C. Angle of His D. Valve of cardia E. The lower esophageal (or gastro-esophageal) muscular ring CM. Анатомические устройства, которые влияют на состояние пищеводно- желудочного антирефлюкса: A. Диафрагмально-пищеводная мембрана (Лаймера-Бертелли) B. Ножки диафрагмы C. Угол Гиса D. Кардиальная заслонка желудка E. Пищеводно-желудочное мышечное кольцо (сфинктер) Reflux gastroesofagian este numită situația când conținutul cu mediu acid al stomacului pătrunde în esofag. Mecanismul desfășurării refluxului gastroesofagian este condiționat de insuficiența funcțională a unor formațiuni antireflux, ca sfincterul inferior al esofagului, stâlpii mediali ai diafragmului, unghiul lui His, pliurile mucoasei gastrice de la nivelul ostiului cardic, plexul venos submucos din această zonă a mucoasei gastrice, membrana Laimer – Bertelli, presiunea intraabdominală. Pliul mucoasei gastrice de la nivelul joncțiunii esofagogastrice formează din partea stângă o structură asemănătoare unei valve, cunoscute ca valva lui Braune, anatomiștii ruși numind-o a lui Gubarev. Membrana Laimer-Bertelli prezintă o lamelă fibroelastică, care leagă porțiunea inferioară a esofagului cu stâlpii mediali ai diafragmului. Ea fixează esofagul în locul trecerii lui prin hiatul esofagian al diafragmului. Unghiul His este unghiul format între peretele esofagului și partea medială a fornixului gastric; el măsoară între 20 și 900 în dependență de valoarea diametrului transversal al toracelui. Unele din aceste formațiuni se regăsesc în literatura de limbă rusă în componența așa-zisului închizător esofagogastric a lui Gubarev. În cazul dat patru dintre formațiunile menționate se regăsesc în enunțurile „A”, „B”, „C” și „D”. Referitor la enunțul „E” – nu există un astfel de inel. 465 23. CM. In structura lor organele parenchimatoase includ: A. Hil B. Chisturi C. Lobi D. Segmente E. Lobuli MC. The structure of parenchymatous (or full) organs includes: A. Hilum B. Cysts C. Lobes D. Segments E. Lobules CM. В строении паренхиматозных органов включены: A. Ворота B. Кисты C. Доли D. Сегменты E. Дольки În linii mari aproximativ toate organele parenchimatoase sunt structurate după un principiu unic. Orice organ parenchimatos constă din porțiuni mai mici ca organul, care se numesc lobi. Aceștea la rândul lor pot fi divizați în porțiuni mai mici, numite segmente, constituite din lobuli, iar în componența lobulilor se disting unitățile morfofuncționale – cele mai mici subdiviziuni ale organului care-i mențin structura lui specifică și realizează funcția exercitată de organul dat. Conformația exterioară a unui organ parenchimatos include neapărat fețe, margini, extremități sau poli și bineînțeles o zonă, prin care în organ pătrund sau ies vase sangvine și limfatice, nervi, canale excretoare etc., numită poartă sau hil. Prin urmare corecte sunt enunțurile „A”, „C”, „D” „E”. Chisturile sunt formațiuni patologice de cele mai multe ori, deci enunțul „B” este fals. 24. CM. Poziția viscerelor abdominale depinde de: A. Presiunea intraabdominală B. Vârstă C. Tipul constituțional D. Gen E. Caracterul fixației lor de peretele posterior al cavității abdominale MC. The position of the organs depends on: A. Intraabdominal pressure B. Age C. Constitutional type D. Gender E. Modality of the attachment of organs to the posterior abdominal wall CM. Положение органов зависит от: A. Внутрибрюшного давления B. Возраста C. Типа конституции D. Пола E. Характера фиксации их на задней стенке брюшной полости Conformația exterioară, structura, poziția organelor abdominale sunt în strânsă corelație cu genul, vârsta, tipul constițional al individului. Proprietățile menționate mai depind de modul de fixare a lor de peretele posterior al cavității abdominale, gradul de dezvoltare a 466  formațiunilor ligamentare, deprinderile alimentare, modul de viață etc. presiunea intraabdominală nu este un indice constant și trebuie luată în considerație. Prin urmare corecte în acest caz sunt enunțurile „B”, „C”, „D” și „E”. 25. CM. Există următoarele variante de poziție a organelor: A. Dolihovisceroza B. Antevisceroza C. Visceroptoza D. Posterovisceroza E. Visceronorma MC. The types of position of organs are A. Dolichoviscerosis B. Antiviscerosis C. Visceroptosis D. Posteroviscerosis E. Visceronorma CM. Существуют следующие варианты положения органов: A. Высокое положение B. Обратное положение C. Опускание органа D. Заднее положение E. Нормальное положение Poziția organelor din cavitatea abdominală este determinată de gradul de dezvoltare a aparatului de fixare la peretele posterior al cavității în ontogeneza prenatală sau de slăbirea lui la persoanele adulte. Ea poate fi încadrată în una din trei variante poziționale – visceronorma, dolihovisceroza și visceroptoza. Prin visceronormă trebuie de înțeles poziția organelor, caracteristică majorității indivizilor de același gen, vârstă, tip constituțional, precum și cu indici antropometrici similari. Dolihovisceroza (ptoza parțială, moderată a unor organe aparte) și visceroptoza (deplasarea caudală totală a tuturor viscerelor abdominale) sunt determinate de imperfecțiunea fixării organelor pe peretele posterior al abdomenului. În conformitate cu unele investigații în acest sens visceronorma se întâlnește în 61,83%, dolihovisceroza – în 26,71%, iar visceroptoza – în 11, 456 % din cazuri. Prin urmare corecte sunt enunțurile „A”, „C”, „E”, iar celelalte sunt născociri. 26. CM. Porțiunea trunculară a intestinului primitiv se împarte în: A. Intestinul superior B. Proenteron C. Metenteron D. Intestinul inferior E. Mezenteron MC. The primary gut consists of are: A. Cranial or superior gut B. Foregut C. Hindgut D. Caudal or inferior gut E. Midgut CM. Первичная кишка состоит из: A. Верхняя кишка или черепная B. Передняя кишка C. Задняя кишка 467  D. Нижняя или каудальная кишка E. Средняя кишка La formarea intestinului primitiv, participă endodermul. El este situat anterior de coarda dorsală; ambele lui capete (cefalic și caudal) se termină cec, iar peretele lui ventral prin ductul omfaloenteric e legat de sacul vitelin, cu care comunică. La capete intestinul primitiv este închis prin membranele bucală și anală. Spre sfârșitul săptămânii 4-5 membranele se rup, intestinul primitiv având trei comunicări – la extremitatea cefalică cu sinusul bucal, la extremitatea caudală – cu sinusul anal, iar prin ductul omfaloenteric – cu sacul vitelin. La această etapă de dezvoltare în componența intestinului primitiv se disting porțiunea cefalică (faringiană) și porțiunea caudală (trunculară), limita dintre ele fiind mugurile, din care se vor dezvolta laringele, traheea și plămânii. În componența porțiunii trunculare se disting segmentul anterior – proenteronul, segmentul mediu – mezenteronul și segmentul posterior – metenteronul. Prin urmare enunţurile corecte sunt „B”, „C” şi „E”. 27. CM. Din porțiunea faringiană a intestinului primar se dezvoltă: A. Ficatul B. Jejunul C. Cavitatea bucală D. Faringele E. Esofagul MC. Derivatives of the pharyngeal portion of the primary gut are: A. Liver B. Jejunum C. Oral cavity (posterior part) D. Pharynx E. Esophagus CM. Из глоточной части первичной кишки развивается: A. Печень B. Тощая кишка C. Полость рта D. Глотка E. Пищевод Din porţiunea sau faringiană a intestinului primitiv, care se distinge spre finele săptămânii 5- a de dezvoltare intrauterină, tapetată cu epiteliu de origine endodermală se dezvoltă componentele distale ale cavităţii bucale şi faringele. Din sinusul bucal, tapetat cu epiteliu de origine ectodermală se vor forma componentele, aflate mai aproape de orificiul bucal. Astfel enunţurile corecte în acest caz sunt „C” şi „D”. Organele, prezentate prin celelalte enunţuri se dezvoltă din porţiunea trunculară a intestinului primitiv. 28. CM. Din proenteron se diferențiază: A. Faringele B. Esofagul C. Pancreasul D. Ficatul E. Stomacul MC. Foregut gives rise to the: A. Pharynx B. Esophagus C. Pancreas D. Liver E. Stomach 468  CM. Из передней кишки дифференцируются: A. Pharynx B. Пищевод C. Поджелудочная железа D. Печень E. Желудок Din proenteron se dezvoltă esofagul, stomacul, porţiunea superioară a duodenului (cu bulbul lui) şi glandele digestive mari, legate cu duodenul – ficatul şi pancreasul. Aceste organe sunt indicate prin enunţurile „B”, „C”, „D” şi „E”, care sunt cele corecte. Faringele se dezvoltă din porţiunea cefalică (faringiană) a intestinului primitiv. 29. CM. Din proenteron se diferențiază epiteliul: A. Faringelui B. Porțiunii posterioare a cavitații bucale C. Esofagului D. Stomacului E. Glandelor sublinguale si submandibulare MC. Epithelium of which organs develops from the foregut: A. Pharynx B. Posterior part of the oral cavity C. Esophagus D. Gaster E. Sublingual and submandibular glands CM. Из передней кишки дифференцируется эпителий: A. Глотки B. Заднего отдела полости рта C. Пищевода D. Gaster E. Подъязычной и поднижнечелюстной железы Din proenteron se diferenţiază epiteliul esofagului, stomacului, duodenului (partea superioară), ficatului, pancreasului. Cel al cavităţii bucale, faringelui şi glandelor salivare provine din ectodermul sinusului bucal şi endodermul porţiunii cefalice (faringiene) a intestinului primitiv. Prin urmare corecte sunt enunţurile „C” şi „D”. 30. CM. Din mezenteron se dezvoltă: A. Jejunul B. Pancreasul C. Ileonul D. Cecul E. Duodenul (parțial) MC. Which of the following develops from the midgut: A. Jejunum B. Pancreas C. Ileum D. Coecum E. Duodenum (partly) CM. Из средней кишки развиваются: A. Тощая кишка B. Поджелудочная железа C. Подвздошная кишка 469  D. Слепая кишка E. Двенадцатиперстная кишка (частично) Din mezenteron se dezvoltă cea mai mare parte a intestinului subţire (parţial duodenul, jejunul şi ileonul), o parte a intestinului gros (cecul cu apendicele vermiform, colonul ascendent, 2/3 din dreapta ale colonului transvers). Astfel corecte sunt enunţurile „A”, „C”, „D” şi „E”. Pancreasul şi ficatul se dezvoltă din proenteron. 31. CM. Din metenteron se diferențiază: A. Rectul B. Cecul C. Colonul transvers 1/3 stângă D. Colonul sigmoid E. Ileonul MC. Which of the following develops from hindgut: A. Rectum B. Coecum C. The transvers colon the left 1/3 D. The sigmoid colon E. The Ileum CM. Из задней кишки дифференцируются: A. Прямая кишка B. Слепая кишка C. Левая 1/3 поперечной ободочной кишки D. Сигмовидная кишка E. Подвздошная кишка Din metenteron se dezvoltă treimea stângă a colonului transvers, colonul descendent, colonul sigmoid şi rectul. Aceste organe sunt enunţate prin „A”, „C”, „D”. Cecul cu apendicele vermiform şi ileonul se dezvoltă din mezenteron. 32. CS. Splanhnologia: A. Include sistemele digestiv, respirator, urinar, reproductiv, inima, splina și glandele endocrine B. Studiază doar organele interne C. Include toate organele, situate în cavitățile corpului D. Are același sens ca și viscerologia E. Reprezintă un compartiment al anatomiei artistice. SC. Splanchnology: A. Comprises the study of the digestive, respiratory, urinary and reproductive systems, heart, spleen and endocrine glands B. Studies only the internal organs C. Includes all the organs located in the body`s cavities D. Has the same significance as the viscerology E. Is a compartiment of artistic anatomy CS. Спланхнология – это учение о внутренностях: A. Включает пищеварительную, дыхательную, мочевую, репродуктивную системы, сердце, селезёнку и эндокринные железы B. Изучаются только внутренние органы C. Включает все органы, расположенные в полости тела D. Её обозначают ещё как висцерология E. Представляет часть художественной анатомии 470  La modul general splanhnologia este ştiinţa despre organele interne. În realitate însă acest capitol al anatomiei cuprinde toate sistemele de organe, care asigură importul şi exportul de materie, metabolismul, reproducerea, reglarea hormonală a funcţiilor etc. Sistemele de organe au în componenţa lor nu doar organe interne, dar şi localizate la exterior, exemplele aici fiind de prisos. Nu toate organele interne pot fi considerate viscere. Viscere se numesc numai organele, situate în cavităţile trunchiului – toracică, abdominală, pelviană. În cazul dat un singur enunţ corespunde noţiunii de splanhnologie şi conţinutului ei – „A”. Cavitatea bucală – compartimente, pereți, comunicări, conținut. Limba, glandele salivare, dinții, explorare pe viu. 33. CS. În profunzimea obrajilor este situat mușchiul: A. Maseter B. Milohioidian C. Buccinator D. Orbicular al gurii E. Geniohioidian SC. Which of the following muscles is embedded in the thickness of the cheeks: A. M. masseter B. M. mylohyoideus C. M. buccinator D. M. orbicularis oris E. M. geniohyoideus CS. В глубине щёк расположена мышца: A. Собственно жевательная B. Челюстно-подъязычная C. Щёчная D. Круговая мышца рта E. Подбородочноподъязычная Obrazul reprezintă regiunea laterală a feţei, care participă la formarea peretelui lateral al cavităţii bucale. Este delimitat de sus de marginea interioară a orbitei, de jos de marginea inferioară a mandibulei, din partea medială de şanţurile nazogenian şi nazolabial, din partea laterală de marginea anterioară a muşchiului maseter. Este format din piele, pătura de ţesut celuloadipos, destul de groasă la copii (corpul adipos al lui Bichat), stratul muscular dat de buccinator – unul dintre muşchii mimicii, străbătut de canalul excretor al glandei parotide (Stenon) şi mucoasă. Muşchiul maseter nu intră în componenţa obrazului, orbicular gurii se află în jurul orificiului bucal, iar milohidianul şi geniohioidianul sunt muşchi ai gâtului din grupul suprahioidienilor. Prin urmare există un singur enunţ corect – „C”. 34. CS. În vestibulul bucal se află: A. Plicele glosoepiglotice B. Papila parotidiană C. Carunculele sublinguale D. Papila incisivă E. Tonsila linguală SC. In the oral vestibule the following structure is located: A. Glossoepiglotic folds B. Parotid papilla C. Sublingual caruncles D. Incisive papilla E. Lingual tonsil 471  CS. В преддверии рта имеется: A. Язычнонадгортанные связки B. Сосок околоушной железы C. Подъязычный сосочек D. Резцовый сосочек E. Язычная миндалина În anatomie termenul vestibul desemnează o cavitate a organismului prin care se poate pătrunde în altă cavitate sau într-un canal. Vestibulul bucal reprezintă unul din compartimentele cavităţii bucale, fasonat ca o potcoavă, cuprinsă între faţa internă a buzelor şi obrajilor şi faţa externă a gingiilor şi dinţilor. Vestibulul bucal comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiul retromolar şi spaţiile interdentare. Pe faţa liberă a mucoasei vestibului bucal se deschid numeroase glande salivare mici (bucale, labiale etc.), dar tot aici, în vestibul îşi varsă produsul şi o glandă salivară mare – parotida prin canalul său excretor (Stenon), care se deschide pe faţa internă a obrazului la nivelul molarului doi de sus. Aici se află papila ductului parotidian – o mică ridicătură rotundă cu o deosebită importanţă aplicativă. Plicile glosoepiglotice nu se află în vestibulul bucal ci în cavitatea bucală propriu- zisă, pe rădăcina limbii, carunculele sublingvale – la baza frâului limbii, papila incisivă – în partea anterioară a bolţii palatine, iar tonsila lingvală – pe rădăcina limbii, cu alte cuvinte toate aceste formaţiuni nu se află în vestibul, ci în cavitatea bucală propriu-zisă. Există un singur enunţ corect – „B”. 35. CS. Care din mușchii enumerați mai jos participă la formarea planșeului bucal: A. Mm. digastrici B. M. stilohioidian C. M. milohioidian D. M. genioglos E. M. palatoglos SC. Which of the muscles listed below takes part in the formation of the oral floor: A. Mm. digastrici B. M. stylohyoideus C. M. mylohyoideus D. M. genioglossus E. M. palatoglossus CS. Какие из перечисленных мышц участвуют в формировании диафрагмы рта снизу: A. Двубрюшные мышцы B. Шилоподъязычная C. Челюстноподъязычная D. Подбородочноподъязычная E. Нёбноязычная Planşeu bucal se numeşte peretele inferior al cavităţii bucale propriu-zise. El este format de muşchii milohioidieni (drept şi stâng), care se unesc printr-un rafeu median şi alcătuiesc aşa- numita diafragmă a gurii. Alţi muşchi suprahioidieni sau extrinseci ai limbii, prezentați prin enunţurile „A”, „B”, „D” şi „E” nu participă la constituirea planşeului bucal, enunţurile respective fiind false – şi în acest caz există un singur enunţ corect – „C”. 36. CS. La persoanele edentate se constată: A. Microcheilie B. Ortohcheilie C. Opistocheilie D. Procheilie E. Macrocheilie 472  SC. Which of the following phenomenon can develop in old persons: A. Microcheilia. B. Ortocheilia. C. Opistocheilia. D. Procheilia. E. Macrocheilia CS. У беззубых лиц имеется: A. Микрохелия B. Ортохелия C. Опистохелия D. Прохелия E. Макрохелия Pentru a selecta unicul enunţ corect e necesar să ne amintim care este sensul termenilor înşiraţi. Nu este greu să ne convingem, că toţi aceştea se referă la buze (din gr. Kheilos – buze). Macrocheilie înseamnă dimensiuni anormal de mari ale buzelor de origine congenitală, microcheilie – invers, dimensiuni anormal de mici de aceiaşi origine, procheilia – malformaţie constând în poziţia avansată a unei buze, ortocheilie – buze drepte, iar opistocheilia – buze prăbuşite, deplasate posterior în căderii sau extirpării dinţilor anteriori. În felul acesta ne convingem că este vorba despre enunţul corect „C”. 37. CM. Uvula are menirea de a: A. Separa rinofaringele de bucofaringe în deglutiţie și vorbire. B. Facilita trecerea bolului alimentar. C. Contribui la fonaţie. D. Participa la sugere. E. Împiedica lăsarea în jos a mandibulei în poziţie verticală a corpului. SC. The main functon of the uvula is: A. To separate the rhinopharynx from the oropharynx during the swallowing B. To facilitate the passage of the alimentary bolus C. To contribute to phonation D. To assist in sucking E.To prevent the descent of the mandible in the upright position of the body CS. Предназначение язычка состоит в: A. В отделении носоглотки и ротоглотки при глотании B. Облегчает прохождение пищевых масс C. Способствует фонации D. Участвует в сосании E. Устанавливает позицию нижней челюсти книзу при вертикальном положении туловища Uvula palatină, lueta sau omușorul reprezintă o expansiune a vălului palatin, delimitată din părţi de pilierii palatini, care este mobilă şi atârnă în cavitatea bucală deasupra rădăcinii limbii. Realizează mai multe funcţii (direcţionarea curenţilor de aer, bolului alimentar, fonaţie etc.), principala fiind separarea nazofaringelui în timpul deglutiţiei şi vorbirii. Prin urmare enunţuri corecte sunt „A”, „B”, „C”. 38. CS. Inspectând istmul faringian şi solicitând pacientului să pronunţe „a” observăm că uvula deviază spre stânga. Care dintre muşchii enumeraţi pare să fie lezat? A. M. uvulae. B. M. tensor veli palatini din dreapta C. M. levator veli palatini. 473  D. M. palatoglossus. E. M. palatopharyngeus. SC. During the inspection of the isthmus faucium and asking the patient to pronounce the sound [a:], we observed that the uvula deviated to the left. Which muscle could be injured? A. M. uvulae. B. The right m. tensor veli palatini C. M. levator veli palatini. D. M. palatoglossus. E. M. palatopharyngeus. CS. При исследовании зева пациента и произношении им буквы «А» язычок наклонён влево. Какие из перечисленных парных мышц повреждены: A. Мышца язычка B. Мышца, напрягающая нёбную занавеску справой стороны C. Мышца, поднимающая нёбную занавеску D. Нёбно-язычная мышца E. Нёбно-глоточная мышца Muşchiul, care pune în tensiune vălul palatin este muşchiul tensor al vălului palatin. În condiţii de normă vălul palatin se mişcă uniform din ambele părţi, la pronunţarea vocalei „a” se ridică simetric. Odată ce uvula e deplasată spre stânga problema ţine de muşchiul din dreapta, tonusul căruia lipseşte. Prin urmare corect este enunţul „B”. 39. CM. În deglutiţie nazofaringele este separat de bucofaringe prin acţiunea: A. M. uvulae. B. M. tensor veli palatini. C. M. levator veli palatini. D. M. palatoglossus. E. M. palatopharyngeus. SC. In deglutition (or swallowing) the nasopharynx is separated from the oropharynx by the action of: A. M. uvulae. B. M. tensor veli palatini. C. M. levator veli palatini. D. M. palatoglossus. E. M. palatopharyngeus. CS. При глотании носоглотка отделена от ротовой части глотки под действием: A. Мышцы язычка B. Мышцы, напрягающей нёбную занавеску C. Мышцы, поднимающей нёбную занавеску D. Нёбно-язычной мышцы E. Нёбно-глоточной мышцы În deglutiţie nazofaringele este separat de bucofaringe prim ridicarea vălului palatin sub influenţa acţiunii ambilor muşchi ridicători ai vălului. Vălul ridicându-se întâlneşte proeminenţa pe peretele posterior al faringelui, formată de constrictorul superior al acestuia (inelul lui Pasavant) şi închide istmul nazofaringian. La închiderea comunicării mai participă şi muşchii palatofaringieni şi lueta. Astfel corecte sunt enunţurile „A”, „C”, „E”. 40. CM. Peretele inferior (planşeul) cavităţii bucale constă din: A. Muşchii geniogloşi. B. Diafragma gurii. 474  C. Regiunea sublinguală. D. Limbă. E. Muşchii hiogloşi. SC. The inferior wall (or floor) of the oral cavity is formed by the: A. Genioglossus muscles. B. Diaphragm of mouth C. Sublingual region. D. Tongue. E. Hyoglossus muscles. CM. Нижняя стенка (дно) полости рта состоит из: A. Подбородочно-язычной мышцы B. Диафрагмы рта C. Подъязычной области D. Языка E. Подъязычно-язычной мышцы Mai sus a fost s-a spus, că planşeul bucal se formează în rezultatul unirii printr-un rafeu median a muşchilor milohioidieni din ambele părţi. De menţionat faptul, că cei doi muşchi, care formează diafragma gurii, constituie o chingă musculară întinsă între mandibulă şi corpul osului hioid; această chingă este întărită pe faţa superioară prin muşchii geniohioidieni, iar pe faţa inferioară – de muşchii digastrici. Deasupra diafragmei gurii se află regiunea sublingvală, denumită şi triunghiul sublingval peste care este amplasată limba. În regiunea sublingvală se disting frâul limbii, plicele sublingvale şi carunculele sublingvale. Astfel corecte sunt enunţurile „B”, „C”, „D”. 41. CS. Cu referinţă la funcția mușchiului stiloglos: A. Aplatizează limba B. Scoate limba C. Trage limba posterior şi în sus D. Trage limba posterior şi în jos E. Ingustează limba SC. The function of the styloglossus muscle is: A. To flatten the tongue B. To strick out the tongue C. To pull the tongue backward and upward D. To pull the tongue backward and downward E. To narrow the tongue CS. В деятельности шилоязычной мышцы можно отметить: A. Уплощение языка B. Высовывает язык C. Тянет язык назад и вверх D. Тянет язык назад и вниз E. Сужает язык Muşchiul stiloglos este unul dintre cei trei muşchi extrinseci ai limbii. Este un muşchi alungit şi subţire; el îşi ia originea de pe apofiza stiloidă a temporalului şi ligamentul stilomandibular împreună cu acesta şi muşchii stilohioidian şi stilofaringian, cu care constituie aşa-numitul buchet anatomic, buchet stilian sau buchetul lui Riolan. Pătrunzând în corpul limbii se împarte în două fascicule – lateral, care urmează marginea limbii până la vârful ei şi transversal, care sfârşeşte pe septul lingval. Prin contracţie bilaterală stiloglosul trage limba în sus şi înapoi, iar acţionând unilateral o deplasează înapoi, în sus şi spre partea sa. Prin urmare există un singur enunţ corect „C”, iar celelalte sunt falsuri. 475 42. CS. Cu referință la funcția mușchiului hioglos: A. Trage limba posterior şi în jos B. Îngustează limba C. Aplatizează limba D. Scoate limba E. Trage limba posterior şi în sus SC. The function of the hyoglossus muscle is: A. To pull the tongue backward and downward B. To narrow the tongue C. To flatten the tongue D. To strick out the tongue E. To pull the tongue backward and upward CS. Подъязычно-язычная мышца выполняет следующие функции: A. Тянет язык назад и вниз B. Сужает язык C. Уплощает язык D. Высовывает язык E. Тянет язык назад и вверх Muşchiul hioglos începe de pe corpul şi cornul mare al osului hioid şi se implică în marginile aponevrozei lingvale pe toată întinderea de la baza până la apexul limbii. Prin contracţie bilaterală trage limba înapoi şi în jos, iar la o contracţie înapoi şi în jos, iar la o contracţie unilaterală – înapoi, în jos şi spre partea sa. Enunţul corect, în felul acesta, este „A”. 43. CM. Cavitatea bucală: A. Este situată în partea inferioară a feței B. Constituie porțiunea incipientă a tubului digestiv C. Prin choane comunică cu nazofaringele D. Comunică cu faringele prin vestibulul faringian E. Este delimitată bilateral de arcadele dentare MC. The oral cavity: A. Is located in the inferior part of the facial skull B. Constitutes the initial portion of the alimentary canal C. Communicates with the nasopharynx through the choanae D. Communicates with the pharynx through the isthmus faucium E. Is bounded bilaterally by the dental arches CM. Ротовая полость: A. Находится в нижней части лицевого черепа B. Представляет начальный отдел пищеварительной трубки C. Через хоаны сообщается с носоглоткой D. Сообщается с глоткой через зев E. С боков ограничена зубными дугами Cavitatea bucală (gura) este situată în partea anteroinferioară a capului formând o regiune de sine stătătoare – regiunea orală. Aceasta este situată în partea mediană a feţei, sub regiunea nazală, medial de regiunile bucale şi deasupra regiunii mentale. Cavitatea bucală este alcătuită din două părţi: vestibulul oral şi cavitatea bucală propriu-zisă. Ea constituie porţiunea incipientă a tubului digestiv în care are loc degustarea alimentelor, masticaţie şi manipularea lingvală a lor, pentru a fi propulsate în faringe. Vestibulul oral este spaţiul dintre dinţi şi gingii pe de o parte şi buze şi obraji, de cealaltă parte. El comunică cu ambianţa prin orificiul bucal. Cavitatea bucală propriu-zisă este delimitată anterior şi lateral de arcadele dentare, sus de palat sau bolta palatină, jos de planşeul cavităţii bucale; posterior ea comunică 476  cu orofaringele prin vestibulul faringian. Când gura este închisă cavitatea bucală este ocupată complet de corpul limbii. Din cele expuse reiese, că enunţuri corecte sunt „A”, „B”, „D”, deoarece bilateral de arcadele dentare e delimitată numai o parte a gurii – cavitatea bucală propriu-zisă, iar prin coane cu nazofaringele comunică cavitatea nazală. 44. CM. Cavitatea bucală poseda următorii pereți: A. Superior – palatul B. Inferior – planșeul bucal C. Bilateral – obrajii D. Anterior – buzele E. Posterior – vestibulul faringian MC. The oral cavity possesses the following walls: A. Superior wall – the palate B. Inferior wall – the floor of mouth C. Lateral walls – the cheeks D. Anterior wall – the lips E. Posterior wall – the isthmus faucium CM. Полость рта имеет следующие стенки: A. Верхнюю - нёбо B. Нижнюю – диафрагму рта C. Боковые - щёки D. Переднюю - губы E. Заднюю - зев În argumentarea răspunsului la testul precedent pereţii cavităţii bucale au fost indicaţi, prin urmare enunţurile „A”, „B”, „C” şi „D” sunt corecte. Nu există perete posterior la cavitatea bucală; vestibulul faringian este un orificiu, iar orificiul nu poate fi perete. 45. CM. Când gura este închisă cavitatea bucală propriu-zisă comunică cu vestibulul bucal prin: A. Vestibulul faringian B. Spaţiile interdentare C. Rima oris D. Spațiul retromolar E. Nu comunică MC. When the jaws are closed the proper oral cavity communicates with the vestibule of mouth by: A. Isthmus faucium B. Interdental spaces C. Rima oris D. Retromolar space E. It does not communicate CM. Каким образом сообщаются преддверие и собственно полость рта: A. Через зев B. Межзубные промежутки C. Ротовую щель D. Пространство позади последнего моляра E. Не сообщаются În cazul când gura este închisă comunicarea cavităţii bucale propriu-zise se realizează prin spaţiile interdentare şi spaţiul retromolar, delimitat de ultimii molari şi rafeul pterigomandibular. Prin spaţiul retromolar se introduce sonda pentru alimentarea cu lichide a 477  bolnavilor care prezintă trismus (contractură spastică a muşchilor masticatori cu dificultatea deschiderii gurii), sau anchiloză temporomandibulară. Prin vestibulul faringian cavitatea bucală propriu-zisă comunică cu faringele, iar prin rima oris vestibulul bucal comunică cu mediul extern. Enunţuri corecte deci sunt „B” şi „D”. 46. CM. Între buze şi formațiunile vecine distingem șanțuri: A. Nazolabial B. Geniolabial C. Palatoglos D. Palatofaringian E. Mentolabial MC. Between the lips and the neighboring formations the next grooves (or sulci) are distinguished: A. Nasolabial sulcus B. Geniolabial sulcus C. Palatoglossus sulcus D. Palatopharyngeus sulcus E. Mentolabial sulcus CM. Между губами и соседними образованиями различают борозды: A. Носогубная B. Щёчно-губная C. Нёбноглоточная D. Нёбноязычная E. Подбородочногубная Buzele sunt separate de regiunile vecine prin şanţuri cutanate, care determină relieful regiunii orale. Buza superioară e separată de regiunea nazală prin şanţul nazolabial, iar de regiunea bucală – prin şanţul geniolabial, o continuare a şanţului nazogenian (luate împreună ele constituie un şanţ comun – nazolabiogenian). Buza inferioara e separată de regiunea mentală (menton=bărbie) prin şanţul mentolabial. Şanţuri cu denumirea de palatoglos sau palatofaringian nu există. Prin urmare corecte sunt enunţurile „A”, „B” şi „E”. 47. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile: A. Plicele glosoepiglotice B. Papila parotidiană C. Carunculele sublingvale D. Papila incisivă E. Tonsila lingvală MC. The following structures are located in the proper oral cavity: A. Glossoepiglottic folds B. Parotid papilla C. Sublingual caruncles D. Incisive papilla E. Lingual tonsil CS. В собственно полости рта находятся следующие образования: A. Язычнонадгортанные складки B. Сосочек околоушной железы C. Подъязычные сосочки D. Резцовый сосочек E. Язычная миндалина 478  Cavitatea orală proprie este delimitată anterior şi bilateral de dinţi şi feţele interne ale apofizelor alveolare ale maxilei şi mandibulei, acoperite de gingie, superior de palatul dur şi porţiunea anterioară, imobilă a palatului moale, inferior – de formaţiunile planşeului bucal. Perete posterior la cavitatea bucală propriu-zisă nu există, în locul lui se află un orificiu numit vestibul faringian, dar şi gâtlej (fauces). În cavitatea bucală propriu-zisă se află dinţii şi limba, căreia i se descriu două porţiuni – corpul, situat orizontal şi rădăcina cu poziţie verticală. Unii autori consideră, că rădăcina limbii cu toate formaţiunile de pe ea formează peretele anterior al orofaringelui, care separă cavitatea faringelui de cavitatea orală în respiraţia obişnuită. Prin urmare plicele glosoepiglotice şi tonsila lingvală nu se află în cavitatea orală, iar papila parotidiană se află în vestibulul bucal. În felul acesta din cele enunţate în cavitatea bucală propriu-zisă se află carunculele sublingvală şi papila incisivă. Răspuns corect „C” şi „D”. 48. CM. În vestibulul bucal se deschid: A. Canalele excretoare ale glandelor bucale B. Canalele excretoare ale glandelor labiale C. Canalul excretor al glandei parotide D. Canalele excretoare mici ale glandei sublingvale E. Canalele excretoare ale glandelor incisive MC. Which of the following glands open in the oral vestibule: A. Excretory ducts of the buccal glands B. Excretory ducts of the labial glands C. Excretory duct of the parotid gland D. Small excretory ducts of the sublingual glands E. Excretory ducts of the incisive glands. CM. В преддверие полости рта открываются: A. Выводные протоки щёчных желёз B. Выводные протоки губных желёз C. Выводной проток околоушной железы D. Мелкие протоки подъязычных желёз E. Выводные протоки резцовых желёз În vestibulul bucal prin canalele lor excretoare își elimină secretul un grup de glande salivare mici, compus din glandele labiale, bucale, molare și una dintre glandele salivare mari – parotida. Doar locul unde se deschide canalul excretor al glandei parotide (Stenon sau Blasius) poate fi depistat pe viu. Acesta se deschide prin papila ductului parotidian aflată pe mucoasa obrazului la nivelul molarului II de sus – sub aspect de o mică proeminență rotundă. Canalele excretoare ale glandelor incisive și canalele excretoare mici ale glandelor sublingvale (Rivinus sau Walther) se deschid în cavitatea bucală propriu-zisă. Astfel corecte sunt enunțurile „A”, „B” și „C”. 49. CM. Cu privire la vestibulul bucal: A. În repaus reprezintă un spaţiu capilar în formă de potcoavă. B. Când maxilarele sunt strâns apropiate comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile retromolar şi interdentare. C. Reflectându-se de pe un perete pe altul mucoasa formează şanţurile vestibulare superior şi inferior. D. Prin frâele buzelor fiecare şanţ vestibular e divizat în două jumătăţi separate. E. Importanţa aplicativă a şanţurilor vestibulare este infimă. MC. Which of the following statements about the oral vestibule is true: A. At rest it represents a horseshoe-shaped capillary space. B. If the jaws are closed it communicates with the proper oral cavity through the interdental and retromolar spaces. 479  C. Reflected from one wall to another the mucosa forms the superior and inferior vestibular grooves. D. Each vestibular groove is divided into two separate halves by the labial frenula. E. Vestibular grooves have no clinical significance.z\ CM. Преддверие рта: A. В покое представляет капиллярное пространство в форме подковы B. Когда верхние челюсти сомкнуты сообщается с полостью рта через межзубные промежутки и пространство позади последних моляр C. Слизистая образует верхние и нижние преддверные борозды D. Посредством уздечки каждая губа разделяется на 2 половины E. Вестибулярные борозды имеют минимальное прикладное значение Vestibulul oral reprezintă un spații cuprins între apofizele alveolare ale maxilei și mandibulei acoperite de gingie și coroanele dinților pe de o parte și buze și obraji – pe de alta. La trecerea mucoasei de pe gingie pe obraji și buze se formează fornixurile sau șanțurile gingivolabiale și gingivobucale; în partea anterioară, pe linie mediană mucoasa formează frâulețele buzelor superioară și inferioară. Aceste frâulețe împart șanțurile dintre apofizele alveolare acoperite cu gingie și buze și obraji în jumătățile dreaptă și stângă. Posterior șanțurile se extind până la plica pterigomandibulară; între ea și ultimul molar se află spațiul retromolar, prin care vestibulul comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă. Pe lângă aceasta comunicarea se mai realizează și prin spațiile interdentare, unul dintre care este situat superior, pe linie mediană - diastema. În obraji, pe fața externă a porțiunii posterioare a mușchiului buccinator, anterior de ramura mandibulei, sub corpul adipos al lui Bichat se află așa-numitul organ juxtaoral cu funcții mecanoreceptoare și secretoare, constituit dintr-un parenchim format dintr-o masă de celule epiteliale, înconjurată de țesut conjunctiv cu numeroase fibre și terminații nervoase. Rolul funcțional al acestei formațiuni nu este încă studiat. În stomatologie șanțurile gingivolabiobucale sunt utilizate pentru anestezia infiltrativă și realizarea inciziilor în cazul apariției inflamațiilor supurative. Prin urmare enunțuri corecte sunt „A”, „B”, „C” și „D”. 50. CM. Referitor la buze: A. Prezintă pliuri musculo-cutanate B. La interior sunt tapetate cu seroasă C. Au la bază mușchiul orbicular al gurii D. Trec una în alta prin comisurile labiale E. Delimitează fanta bucală MC. Which of the following statements about the lips is true: A. They represent the musculocutaneus folds. B. They are lined by the serous coat inside. C. The orbicularis oris muscles are located in their thickness. D. They connect to each other by the labial commissures. E. They form the borders of the rima oris. CM. Губы: A. Представляют мышечно-кожные складки B. Изнутри покрыты серозой C. Имеют в основе мышцу, окружающую ротовую щель D. Переходят одна в другую на уровне спаек E. Ограничивают ротовую полость Buzele sunt formațiuni cutaneo-musculo-mucoase, care delimitează orificiul bucal (fanta bucală). La extremitățile lor laterale ele se unesc prin comisurile labiale, la nivelul cărora se află unghiul bucal (colțul gurii) și are loc trecerea buzelor una în alta. Pătura principală a buzelor este dată de mușchiul orbicular al gurii, acoperit din exterior de piele, iar din interior de mucoasă. Astfel corecte sunt enunțurile „A”, „C”, „D” și „E”. 480 51. CM. Cu privire la buze: A. Între buze şi formaţiunile vecine nu există limite evidente. B. Buza inferioară e separată de bărbie prin şanţul mentolabial. C. Buza superioară e delimitată lateral de şanţul nazolabiogenian. D. Din părţile laterale buza superioară se desparte de obraz prin şanţul geniolabial. E. Șanţul nazolabial separă buza superioară de regiunea nasului. MC. Which of the following statements about the lips is true: A. There are no obvious limits between the lips and the neighboring structures. B. The inferior lip is separated from the chin by the mentolabial groove. C. The superior lip is limited laterally by the nasolabial and labiogenian grooves. D. The superior lip is separated laterally from the checks by the labiogenian groove. E. The nasolabial groove separates the superior lip from the nasal region. CM. Губы: A. Между губами и соседними образованиями нет выраженных границ B. Нижняя губа отделена от подбородка подбородочногубной бороздой C. Верхняя губа латерально ограничена носо-щёчно-губной бороздой D. Боковая латеральная часть верхней губы отделена от щеки щечногубной складкой E. Носогубная борозда отделяет верхнюю губу от области носа Buzele și gura fac parte din regiunea orală, care prin șanțuri cutanate este separată de regiunile vecine (nazală, bucală, mentală). Buza superioară prin șanțul nazolabiogenian este separată de regiunile nazală și bucală, iar buza inferioară prin șanțul mentolabial – de regiunea mentală, iar prin cel geniolabial sau labiomarginal – de regiunea bucală. Prin urmare enunțuri corecte sunt „B”, „C”, „D” și „E”. 52. CM. În vestibulul bucal prin inspecție se pot examina: A. Frenul buzei superioare B. Frenul buzei inferioare C. Șanțurile vestibulare superior si inferior D. Plicele glosoepiglotice E. Papila parotidiană MC. The inspection of the vestibulum oris can examine the: A. Frenulum of the upper lip B. Frenulum of the lower lip C. Superior and inferior vestibular grooves D. Glossoepiglottic folds E. Parotid papilla CM. В преддверии рта при осмотре можно заметить: A. Уздечку верхней губы B. Уздечку нижней губы C. Верхнюю и нижнюю преддверные борозды D. Язычно-надгортанные складки E. Сосочек околоушной железы Prin depărtarea buzelor se obține acces la vestibulul bucal, în care pot fi explorate prin inspecție și palpație fornixurile, sau șanțurile gingivolabiale și gingivobucale, fața internă a buzelor și obrajilor, frâulețele buzelor, gingiile de pe fața externă a proceselor alveolare etc. Papila parotidiană poate fi depistată pe fața internă a obrazului, la nivelul molarului II de sus, sau la nivelul spațiilor dintre molarii superiori I și II. Plicele glosoepiglotice nu pot fi depistate în vestibul, deoarece se află pe rădăcina limbii, care formează peretele anterior al orofaringelui (bucofaringelui). Astfel „A”, „B”, „C” și „E” sunt enunțuri corecte, iar „D” – este unul fals. 481