Sistemul Digestiv la Mamifere PDF

Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE) Schema de Granturi pentru Licee Beneficiar Liceul Tehnologic ”Astra” Pitești Titlul subproiectului: Implică-te! Viitoruleste al tău!...

Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE) Schema de Granturi pentru Licee Beneficiar Liceul Tehnologic ”Astra” Pitești Titlul subproiectului: Implică-te! Viitoruleste al tău! Acord de grant nr. SGL/R I/ 16 din 27.06.2017 FISA DOCUMENTARE Perioada: Prof. DIGESTIA ŞI SISTEMUL DIGESTIV DIGESTIA – este de două feluri : intracelulară si extracelulară. 1. Digestia intracelulară: este caracteristică: protozoarelor (euglena, amiba, parameciul), spongierilor (buretele de apă dulce), celenteratelor (hidra, meduza), unor celule animale (leucocitele, celulele gliale). Se realizează prin fagocitoză şi pinocitoză, cu ajutorul unor vacuole digestive. 2. Digestia extracelulară : se desfăşoară în interiorul unor cavităţi şi cu participarea unor glande. SISTEMUL DIGESTIV LA MAMIFERE DIGESTIA = totalitatea transformărilor mecanice (mărunţirea, zdrobirea) fizice (dizolvarea, topirea), chimice (descompunerea, hidroliza) pe care le suferă substanţele organice complexe (glucide, lipide, proteine) până la transformarea lor în substanţe organice simple = nutrimente (glucoză, acizi grasi, glicerol, aminoacizi), absorbabile.(glucide → glucoză; lipide → acizi grasi, glicerol; proteine → aminoacizi) Digestia chimică se realizează în tubul digestiv sub acţiunea sucurilor digestive, care conţin enzime: - glicolitice - pentru digestia glucidelor; - lipolitice - pentru digestia lipidelor; - proteolitice - pentru digestia proteinelor. Sistemul digestiv este alcătuit din: -tubul digestiv -glandele anexe ( glandele salivare, ficatul şi pancreasul exocrin). A.Tubul digestiv este alcătuit din următoarele segmente: Cavitatea bucală – reprezinta segmentul de receptie a hranei ; la nivelul ei hrana sufera transformari mecanice, fizice si chimice, constituind in ansamblul lor, digestia bucala. *Transformarile mecanice constau in taierea, maruntirea si amestecarea hranei si se realizeaza cu ajutorul: - dinţilor – (incisive – taie hrana;canini- sfasie; premolari si molari- maruntesc). - limba – organ musculos, cu rol în: masticaţie, deglutiţie, gust. *Transformarile fizice constau in umectarea si dizolvarea unor componente ale acesteia si se realizeaza cu ajutorul apei din saliva(suc secretat de glandele salivare). Digestia bucală - se concretizează în două procese – masticaţia şi deglutiţia. a)masticaţia - se realizează cu ajutorul dinţilor, limbii, salivei, muşchilor masticatori; se finalizează cu formarea bolului alimentar; b)deglutiţia = înghiţirea - transportul bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac. Aici incepe digestia glucidelor sub actiunea amilazei salivare din salivă- transformari chimice. Faringele – loc de intersecţie a căii digestive cu cea respiratorie. Esofagul – se deschide în stomac prin orificiul cardia. Stomacul – situat în cavitatea abdominală; - organ cavitar cu rol în depozitarea temporară a alimentelor; - este voluminos la mamiferele ierbivore = fitofage şi la carnivorele prădătoare; - este redus ca dimensiune la omnivore (porcul); - este: unicameral - la majoritatea mamiferelor; tetracameral - la mamiferele ierbivore rumegatoare, fiind alcătuit din patru camere : burduf, ciur, foios, cheag. Traseul hranei este următorul: cavitate bucală → burduf → ciur→ cavitate bucală (masticaţia = rumegat) - înghiţire → foios → cheag. În stomac are loc digestia gastrică. Aceasta se realizează sub acţiunea musculaturii şi a sucului gastric care, prin intermediul enzimelor proteolitice (pepsina , labfermentul) si lipolitice (lipaza gastrica), hidrolizează proteinele si grasimile emulsionate.Toate procesele de la nivelul stomacului duc la transformarea alimentelor într-o pasta acida = chim gastric. Sistemul digestiv la mamifere  Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE) Schema de Granturi pentru Licee Beneficiar Liceul Tehnologic ”Astra” Pitești Titlul subproiectului: Implică-te! Viitoruleste al tău! Acord de grant nr. SGL/R I/ 16 din 27.06.2017 Intestinul subţire – are lungimi diferite, în funcţie de tipul de nutritie: scurt la carnivore; mediu la omnivore; lung la ierbivore; - se deschide în intestinul gros prin orificiul ileocecal; - este format din: duoden - porţiune fixă, cu formă de potcoavă, în care se varsă secreţiile digestive produse de pancreas şi ficat (sucul pancreatic si bila). - intestinul liber - porţiune mobilă, cu anse intestinale; - digestia intestinala se realizeaza sub actiunea : sucului intestinal,bila si sucul pancreatic. - glandele intestinale din peretele intestinului subţire secretă sucul intestinal, care conţine enzime proteolitice (oligopeptidaze), lipolitice (lipaza intestinală), glicolitice (dizaharidaze). La nivelul intestinului subţire se încheie digestia şi are loc absobţia nutrimentelor. Absorbţia intestinală este procesul prin care nutrimentele trec prin mucoasa digestivă în sânge sau limfă. Intestinul gros – prezintă trei porţiuni – cecum , colon, rect; - cecum – se termină în fund de sac şi prezintă un apendice vermiform = organ rudimentar la om; colon - ascendent, tranvers, descendent, sigmoid; rect. Aici au loc procese de fermentaţie şi putrefacţie în urma cărora se formează materiile fecale. Eliminarea acestora la exterior se face prin actul reflex al defecaţiei. GLANDE ANEXE TUBULUI DIGESTIV: Glandele salivare : - parotide, sublinguale, submandibulare; produc saliva (enzime amilaza salivară) Ficatul este situat în cavitatea abdominala, subdiafragmatic, în loja hepatică. - secretă permanent bila, care se acumulează în vezica biliară în intervalul dintre mese (interprandial) sau se varsă direct în duoden în timpul meselor. - sucul biliar (bila) conţine săruri biliare, cu rol în emulsionarea şi absorbţia grăsimilor; nu conţine enzime. Pancreasul – glandă mixtă ce produce sucul pancreatic, care conţine enzime proteolitice (tripsina,chimotripsina, carboxipeptidaze etc.), lipolitice (lipaza pancreatică) şi glicolitice (amilaza pancreatică). BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM GASTRITA Cauze – iritaţii produse de: alcool, tutun, substanţe caustice, alimente condimentate; consumul de alimente alterate; supraîncărcarea stomacului; mâncăruri fierbinţi. Manifestări – indispoziţie, greaţă, regurgitări, dureri gastrice, dureri de cap, vărsături. Netratarea duce la cronicizare. ULCERUL GASTRO-INTESTINAL Cauze – acţiunea corozivă a HCl; – prezenţa, la nivelul ulceraţiilor, a unor bacterii (Helycobacter pylori) care: atacă mucoasa gastrică, sunt rezistente la acţiunea HCl, ajung în stomac prin alimente nespălate şi vizitate de muşte. Manifestări – leziuni sau breşe în stomac sau duoden, prin distrugerea mucoasei, senzaţie de arsură, foame dureroasă, greţuri, balonare, vomă cu sânge – ulcer perforat. TOXIINFECŢII ALIMENTARE Cauze – alimente manipulate defectuos, gătite insuficient sau depozitate inadecvat; ciuperci neavizate; ouă de raţă fără a fi fierte 10 minute; alimente alterate; lapte nefiert. Manifestări – tulburări digestive: greaţă,vomă, diaree; febră, dureri de cap. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ Cauze – virusuri hepatice: – A: transmis prin alimente contaminate sau mâini nespălate; – B şi C: transmise prin sânge contaminat, salivă, spermă. Manifestări – Tulburări digestive, icter (colorarea în galben a pielii), materii fecale decolorate, urina închisă la culoare, oboseală, mărirea în volum a ficatului. Prin cronicizare poate să apară ciroza. Prevenire – evitarea unei alimentaţii bogate în condimente iuţi; – evitarea consumului de alimente: prăjite, insuficient mestecate, prea fierbinţi sau prea reci, alterate; – evitarea consumului abuziv de alcool şi tutun; – conservarea corectă a alimentelor, în frigidere, departe de acţiunea rozătoarelor sau a insectelor; – prelucrarea alimentelor în condiţii de maximă igienă; – asigurarea calităţii apei potabile; – spălarea pe mâini înaintea meselor şi după folosirea toaletelor; – menţinerea igienei dinţilor şi a gurii; – evitarea discuţiilor în timpul meselor, mai ales a celor în contradictoriu. Sistemul digestiv la mamifere  Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE) Schema de Granturi pentru Licee Beneficiar Liceul Tehnologic ”Astra” Pitești Titlul subproiectului: Implică-te! Viitoruleste al tău! Acord de grant nr. SGL/R I/ 16 din 27.06.2017 Fisa de lucru Sistemul digestiv Perioada: Nume elev: SUBIECTUL I A.Scrieți noțiunile cu care trebuie să completați spațiile libere din afirmația următoare, astfel încât aceasta să fie corectă. Cele două componente ale sistemului digestiv la mamifere sunt:........................... şi........................... B.Coloana B cuprinde exemple de organisme, iar coloana A moduri de nutriţie ale acestora. Scrieţi pe foaia asocierea dintre fiecare cifră a coloanei A şi litera corespunzătoare din coloana B. A B 1. simbiontă a) dracila 2. parazită b) mucegaiul alb 3. saprofită c) lichenii d) lupoaia C.Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1 Bila produsă de hepatocite: a) acţionează asupra aminoacizilor b) descompune proteinele c) emulsionează grăsimile d) hidrolizează glucidele 2. Cel mai lung segment al tubului digestiv la mamifere este: a) faringele b) esofagul c) intestinul subţire d) intestin gros 3.. Intestinul subţire este cel mai lung la: a) carnivore b) erbivore c) insectivore d) omnivore 4. HCl din sucul gastric: a) hidrolizează glucidele b) coagulează/încheagă laptele c) împiedică dezvoltarea germenilor d) emulsionează lipidele 5.Glandă anexă, componentă a sistemului digestiv al mamiferelor este: a) esofagul b) faringele c) ficatul d) laringele D Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare. Dacă apreciați că afirmația este adevărată, scrieți, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmatiei, litera A. Dacă apreciați că afirmația este falsă, scrieți, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmatiei, litera F și modificati partial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiți, în acest scop, informația științifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negației. 1.În faringe se încrucişează calea digestivă cu cea excretorie. 2.Pancreasul secretă suc cu rol digestiv şi hormoni. 3. Mamiferele omnivore au un stomac încăpător deoarece se hrănesc ocazional SUBIECTUL al III-lea 1.Precizati: a) digestia: definiţie şi enumerarea segmentelor tubului digestiv la mamifere; b) glandele salivare - localizare, denumirea şi numărul lor, precizarea produsului de secreţie şi a rolului acestuia în digestia chimică alimentelor. - ficatul - localizare în raport cu organele vecine, precizarea produsului de secreţie şi a rolului acestuia în digestia chimică a alimentelor. - pancreasul - localizare în raport cu organele vecine, precizarea produsului de secreţie, şi a rolului acestuia în digestia chimică a alimentelor. c) hepatita - prezentarea unei cauze şi a unei manifestări. 2. Heterotrofia este modul de nutriție întâlnit și la mamifere. a) Caracterizați ficatul, precizând: localizarea ficatului, sucul digestiv secretat și rolul său în digestie. b) Alcătuiți un minieseu intitulat „ Glande anexe ale tubului digestiv”. În acest scop, respectați următoarele etape: Sistemul digestiv la mamifere  Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE) Schema de Granturi pentru Licee Beneficiar Liceul Tehnologic ”Astra” Pitești Titlul subproiectului: Implică-te! Viitoruleste al tău! Acord de grant nr. SGL/R I/ 16 din 27.06.2017 -enumerați 6 noțiuni specifice acestei teme. -construiți, cu ajutorul acestora, un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate. SUBIECTUL al III-lea A.Circulația sângelui la mamifere este dublă, sângele parcurgând cele două circuite. a) Comparați venele pulmonare si venele cave, precizând: o asemanare și o deosebire între cele două vase de sânge. b) Explicați rolul trombacitelor. c) Calculați conținutul în apă al plasmei sângelui unui adult, știind următoarele: - volumul sangvin reprezintă 7% din masa corpului; - plasma reprezintă 55% din volumul sangvin; - apa reprezintă 90% din compoziția plasmei sangvine; - adultul cântăreste 83de Kg. Scrieți toate etapele parcurse pentru rezolvarea problemei. d) Completați această problemă cu o altă cerintă pe care o formulați voi. Rezolvați cerința pe care ați propus-o. B La hibridarea plantelor de mazăre cu talie înaltă şi flori roşii cu plante scunde şi cu flori roşii rezultă în F1 un număr de 1200 de plante, toate de talie înaltă (plantele de talie scundă apar doar în F2). Ştiind că 900 dintre plantele din F1 au flori roşii şi că 300 au flori albe, stabiliţi următoarele: a) genotipurile părinţilor; b) caracterele dominante şi cele recesive ale plantelor care participă la hibridare; genotipul pentru caracterul “ floare albă”; c) genotipurile plantelor din F1. d) completați această problemă cu o altă cerintă pe care o formulați voi; rezolvați cerința pe care ați propus-o. Scrieți toate etapele rezolvării problemei. Sistemul digestiv la mamifere