Abordarea psihometrică a personalităţii PDF

Abordarea psihometrică a personalității Bazele teoriei trăsăturilor au fost puse de către Gordon Allport. ➤ Acesta a fost marcat puternic negativ de către viziunea pesimistă a lui Freud despre persoana umană. Pentru Allport, personalitatea este ceva ce există și izvorăște din interiorul in...

Abordarea psihometrică a personalității Bazele teoriei trăsăturilor au fost puse de către Gordon Allport. ➤ Acesta a fost marcat puternic negativ de către viziunea pesimistă a lui Freud despre persoana umană. Pentru Allport, personalitatea este ceva ce există și izvorăște din interiorul individului (Schultz & Schultz, 2004), el minimizând importanța acordată interacționării cu ceilalți în formarea personalității. ➤ În perioada în care Allport a început să pună bazele teoriei sale, majoritatea cercetătorilor acordau o importanță deosebită pulsiunilor și instinctelor primare în determinarea comportamentului. ➤ Allport a respins această abordare, considerând că oamenii sunt ghidați de instincte și pulsiuni primare doar în copilăria timpurie întrucât, atunci copilul este irațional, caută exclusiv plăcerea, este nerăbdător și are o atitudine distructivă, fiind caracterizat în primul rând de egocentrism și narcisism. ➤ În concepția lui Allport, motivele care determină comportamentele la vârsta adultă sunt extrem de variate și diversificate, fiind diferite de la o persoană la alta. Așadar, Allport este cel care introduce studiul personalității din perspectivă idiografică. ➤ El a argumentat că este imposibil să se conceptualizeze personalitatea umană prin prisma a câtorva motive și comportamente universal valabile pentru toate persoanele (nomotetică), considerând că este necesar ca studiul personalității să fi ghidat după o abordare individualistă (idiografică), cu scopul de a surprinde diferențele individuale dintre persoane cu privire la aspectele personalității (Ewen, 2003). Modelul lexical al personalității ➤ În prezent, cel mai utilizat și cel mai studiat model al personalității este modelul Big Five sau modelul celor cinci factori (Saucier & Goldberg, 2001; Ashton & Lee, 2005). ➤ Un punct de pornire pentru o taxonomie comună este limbajul natural al descrierii personalității. ➤ Acesta model a fost construit, în timp, după metoda lexicului. Mai mulți cercetători care au studiat personalitatea au considerat că cel mai valid model al personalității poate fi obținut cu ajutorul lexicului, considerând că paternurile comportamentale ale oamenilor există în lexicul fiecărei limbi, fiind reprezentate de acele cuvinte care au scopul de a descrie și eticheta persoanele. ➤ Exemple de astfel de cuvinte sunt sociabil, îndrăzneț, amabil, prietenos, ordonat, etc. Printre motivele pentru care modelul lexical al personalității s-a impus la nivel mondial și a fost primit cu feedback pozitiv din partea celor mai importanți cercetători este consistența în timp și indiferent de situație. ➤ Acest lucru înseamnă că, atunci când o persoană este catalogată ca fiind sociabilă, acest atribut o caracterizează în general, despre persoana respectivă fiind cunoscut faptul că se comportă sociabil în majoritatea timpului și în aproape toate situațiile în care se află, această trăsătură definind-o ca personalitate și mod de comportament. ➤ Așadar, trăsăturile de personalitate derivate din lexicul unei limbi sunt mai mult decât stări de dispoziție sau comportamente de context situațional. ➤ Există situații de mediu în care contextul este atât de puternic încât trăsătura nu se mai manifestă, iar comportamentul nu mai este determinat de trăsătura respectivă. ➤ Spre exemplu, atunci când o persoană sociabilă, extravertită și jovială pierde pe cineva apropiat, datorită contextului, nu se va comporta jovial și vesel, în acele momente dând dovadă de comportamente care sunt mai degrabă specifice persoanelor ostile și introvertite. ➤ McCrae și Costa (2003) afirmă că prin lexic se poate surprinde cel mai bine termenul de diferențe individuale de comportament. Astfel, în fiecare limbă se găsesc cuvinte care au scopul de a deosebi comportamentul unei persoane față de cel al alteia, cum ar fi onest și viclean sau naiv și atent. Cum a ajuns să existe modelul actual al personalității? ➤ Modelul lexical al personalității a fost propus de către Allport și Odbert (1936), care au extras din dicționarul limbii engleze aproximativ 4000 de cuvinte pe care le-au numit trăsături de personalitate. ➤ Următoarea etapă a fost realizată de Cattell care a grupat cele 4000 de trăsături identificate de Allport și Odbert în sinonime, obținând 35 de clustere. Aceste clustere au fost utilizate într-un studiu de evaluare a personalității în care numeroase peroane au fost evaluate după aceste 35 de clustere. Cele 35 de scale au fost supuse analizei factoriale și s-au obținut 12 factori de personalitate. ➤ Datele obținute în urma aplicării chestionarului 16PF pe mai mulți participanți voluntari la un studiu longitudinal (Costa & McCrae, 1976) au fost analizate, cei doi autorii obținând o soluție finală cu 3 factori. Primele două dimensiuni au fost asemănătoare cu Nevrotismul și Extraversia din teoria lui Eysenck, a treia fiind denumită de autori Deschidere spre experiență. ➤ În continuare, Costa și McCrae au dezvoltat instrumente de evaluare a acestor trei factori, care au fost primite cu entuziasm de către comunitatea științifică. Totuși, cei doi autori, analizând rezultatele mai multor studii, au ajuns la concluzia că acest model cu trei factori de personalitate nu este unul comprehensiv. ➤ Aceeași părere cu privire la lipsa caracterului global asupra personalității au avut-o și alți cercetători care au început să desfășoare studii pentru a răspunde la această problemă. Tupes și Christal (1961) au supus analizei factoriale cele 35 de scale ale lui Cattell și au obținut un model al personalității în cinci factori, însă factorii au fost găsiți pe eșantioane diferite. ➤ McCrae și Costa (2003) afirmă că, la vremea respectivă, rezultatele obținute de Norman nu au fost considerate importante, astfel încât interesul pentru modelul respectiv a scăzut drastic. ➤ Modelul celor cinci factori a fost readus în atenția comunității științifice în momentul în care Lewis Goldberg a extras din dicționar propriul set de sinonime, replicând iarăși modelul celor cinci factori ➤ Modelul celor cinci factori identificat de Warren Norman a fost compus din factorii Afect Pozitiv, Agreabilitate, Conștiinciozitate, Stabilitate Emoțională și Cultură (McCrae & Costa, 2003). ➤ La finalul anilor 1980, Costa și McCrae au analizat modelul descoperit de Norman și au observat că factorul Afect Pozitiv este identic cu Factorul Extraversie din modelul lor, la fel întâmplându-se și cu factorul Nevrotism care a fost identic cu Stabilitatea Emoțională, iar Deschierea spre experiență fiind identic cu factorul Cultură identificat de Norman. ➤ În final, Costa și McCrae au obținut un model final cu cinci factori al personalității pentru care a fost construit NEO - Personality Inventory ce măsoară următorii factori: Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate și Conștiinciozitate, fiecare factor având 6 scale de măsurare. Extraversia Persoanele cu scor scăzut (sau introverte) au o atitudine rezervată față de ceilalți și evită situațiile în care trebuie să își afirme punctul de vedere, lăsându-i pe alții să preia inițiativa. Nu le place să își asume riscuri și preferă un ritm de viață liniștit. Le place să rezolve sarcinile pe rând, fără grabă, să se bucure de liniște și intimitate și evită mulțimile și aglomerația. În general independente, serioase, manifestă rareori emoțiile într-un modcu Persoanele evident. scor crescut (sau extraverte) au o atitudine prietenoasă și expansivă, spunând cu ușurință ceea ce gândesc. Gata să își asume riscuri, preiau deseori inițiativa în relațiile cu ceilalți. Trăiesc într-un ritm alert, fiind dependente de acțiune și mereu „pe fugă”. Caută prezența celorlalți, grupurile mari sau aglomerația, sunt vesele, găsind deseori motive de amuzament, exprimându-și emoțiile în mod evident. Nevrotism Persoanele cu scor scăzut sunt stabile emoțional, nu își fac prea multe griji, fiind mulțumite de viața lor. Greu de descurajat și de întristat, rezistă ușor în fața stresului și a tentațiilor, având o bună capacitate de autocontrol. Cu o atitudine relaxată în situațiile sociale, rămân calme și detașate chiar și în momentele tensionate. Persoanele cu un scor ridicat au un echilibru emoțional scăzut, fiind deseori îngrijorate şi tensionate. Ușor de demoralizat și descurajat și tind să aibă o părere negativă despre sine. Se enervează ușor, exprimându-și deschis frustrările, sunt impulsive și se lasă pradă tentațiilor, regretând apoi depășirea limitelor. Agreabilitate Persoanele cu scor scăzut pun interesul propriu mai presus de orice şi nu pun mare preţ pe sentimentele şi bunăstarea altora. Uneori scepticismul lor cu privire la cei din jur îi determină să fie nepoliticoși, suspicioşi, răzbunători, neprietenoşi, ostili şi necooperanţi. Persoanele cu scor crescut pun valoare pe înţelegerea cu cei din jur. Sunt persoane amabile, prietenoase, generoase, dispuse să facă compromisuri pentru a-i ajuta pe alţii. Au o viziune optimistă asupra naturii umane, considerând că oamenii sunt din principiu iertători, oneşti, empatice şi demni de încredere. Conștiinciozitate Persoanele cu scor scăzut ar putea fi văzuți de ceilalți ca nefiind demni de încredere, că le lipseşte ambiţia şi că nu pot urma anumite reguli, limite impuse. Sunt neglijenți, dezorganizate și renunță repede la o sarcină. Totuşi, aceşti indivizi sunt cei care trăiesc numeroase momente plăcute şi relaxante, chiar dacă de scurtă durată. Persoanele cu scor crescut evită situaţiile riscante şi care prin planificare şi persistenţă în sarcină ajung să aibă succes în ceea ce întreprind. În general sunt consideraţi oameni puntuali, pe care te poţi baza și ambițioși. În extrema negativă, aceşti indivizi pot fi perfecţionişti compulsivi şi pot ajunge „workaholici”, fiind priviţi de cei din jur ca închişi şi plictisitori Deschidere către experiență Persoanele cu scor scăzut au interese limitate, comune. Preferă simplitatea şi directivitatea decât complexul, ambiguitatea şi subtilul. Ar putea privi arta şi ştiinţa cu suspiciune atunci când nu îi văd utilitatea. Preferă familiaritatea în locul noutăţii şi sunt conservatori şi rezistenţi la schimbare. Persoanele cu scor crescut sunt curioase, au dorința de a avea cât mai multe experiențe, apreciază arta şi sunt sensibili la frumos. Aceştia tind să fie mai conştienţi de emoţiile lor. Tind să gândească şi să acţioneze în moduri inovative şi nonconformiste. Le este uşor să opereze cu simboluri şi noţiuni abstracte, îndepărtându-se de experienţa concretă.