Întrebări Examen Vânător - 2016 - PDF

Anexa nr. 5 la Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 302/2014....

Anexa nr. 5 la Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 302/2014. (Anexa nr. 6 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare) Set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător* Valabil din data de 25 februarie 2016 CAPITOLUL I - BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ SUBCAPITOLUL I. A - MAMIFERE MARI 1. Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de: a) 60 - 70 zile; b) 90 – 100 zile; c) 120 – 130 zile. 2. Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada: a) septembrie –octombrie; b) iulie – august; c) noiembrie – decembrie. 3. Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după: a) dentiţie; b) mărimea copitelor; c) greutatea craniului. 4. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după: a) forma capului; b) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren; c) culoarea părului. 5. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de: a) zona de câmpie cu monoculturi; b) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere; c) stepa. 6. Longevitatea cerbului comun este de: a) aproximativ 10 ani; b) aproximativ 15 ani; c) aproximativ 20 de ani. 7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada: a) martie-iunie; b) iulie - august; c) octombrie-noiembrie. 8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent: a) diurn; b) nocturn; c) crepuscular şi auroral. 1 9. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este: a) ursul; b) râsul; c) lupul. 10. Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur? a) decembrie-ianuarie; b) septembrie-octombrie; c) februarie-martie. 11. Cerbul comun năpârleşte: a) numai primăvara; b) numai toamna; c) atât primăvara cât şi toamna. 12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este: a) slab pronunţat; b) puternic pronunţat; c) inexistent. 13. “Raza lupului” apare la : a) cerbul comun; b) cerbul lopătar; c) căprior. 14. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual ? a) urs; b) cerb; c) lup. 15. Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun ? a) martie - aprilie; b) aprilie-mai; c) mai – iunie. 16. Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun? a) 28 de săptămâni; b) 34 de săptămâni; c) 40 de săptămâni. 17. Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit: a) cerbulean sau junincă, după caz; b) viţel sau viţea, după caz; c) ied sau iadă, după caz. 18. Ce se înţelege prin “locul de culcuş“ al cerbului? a) locul în care se ascunde în caz de pericol ; b) locul unde se odihneşte şi rumegă în timpul zilei ; c) locul unde doarme în timpul nopţii. 19. După perioada de boncănit, cerbii bătrâni: a) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite; b) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri; 2 c) se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi. 20. Ce sunt scăldătorile cerbilor ? a) mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului; b) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase; c) lacuri alpine în care se scaldă. 21. Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii? a) cu tuberculi; b) cu frunze uscate de arbori; c) cu lujeri, muguri, coajă de arbori. 22. Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie: a) A; b) B; c) C. a) b) c) c) 23. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului? a) nr. 1; b) nr. 2; c) nr. 4. 24. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului? a) nr. 1; b) nr. 2; c) nr. 3. 3  25. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de gheţuri? a) nr. 1; b) nr. 2; c) nr. 3. 26. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie? a) nr. 1; b) nr. 2; c) nr. 3. 27. Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun: a) la baza prăjinei; b) la baza ramurei mijlocii; c) la baza coroanei. 28. Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la viţelul de cerb comun: a) prezenţa petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viaţă; b) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viaţă; c) faptul că nu deosebeşte culorile în primele două săptămâni de viaţă. 29. Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de: a) 250 kg; b) 180 kg; c) 140 kg. 30. Iarna, cerbul comun are blana de culoare: a) brun-roşcată; b) brun închis – cenuşie; c) brună, cu pete albe. 31. Vara, cerbul comun are blana de culoare: a) brun-roşcată; b) brun închis – cenuşie; c) brună cu pete albe. 32. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la: a) 8 – 10 ani; b) 11 – 13 ani; 4 c) 14 – 16 ani. 33. Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privinţa trofeului, după: a) 10-11 ani; b) 11-12 ani; c) 13-14 ani. 34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca: a) mărime; b) formă; c) culoare. 35. Cerbul comun se întâlneşte în România: a) de la câmpie până în golul de munte; b) doar la deal şi la munte; c) numai la munte. 36. Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din: a) 2-3 masculi dominanţi şi mai multe ciute; b) un mascul dominant şi mai multe ciute; c) un mascul dominant şi o ciută. 37. Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la: a) câmpie; b) deal; c) munte. 38. Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie? a) da; b) nu; c) doar unele exemplare. 39. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia cerb comun, deşi au o dezvoltare corporală normală? a) suliţarii de un an şi jumătate; b) furcarii de doi ani şi jumătate; c) cerbii adulţi care au ajuns la apogeu. 40. Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de: a) boncănit; b) gonit; c) alergat. 41. Ce se întelege printr-un “cerb de 14 impar” ? a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 7 ramuri; b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri; c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn. 42. Ce se întelege printr-un “cerb de 16 par” ? a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 8 ramuri; 5 b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri; c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn. 43. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de: a) 5 – 6 ani; b) 9 - 10 ani; c) 14 - 16 ani. 44. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de: a) 1 an şi 5 luni; b) la 2 ani şi 3 luni; c) la 3 ani. 45. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este: a) octombrie –noiembrie; b) august – septembrie; c) ianuarie-februarie. 46. Ciuta de lopătar fată în perioada: a) mai-iunie; b) februarie-martie; c) martie-mai. 47. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă: a) pădurile de răşinoase de mare întindere; b) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană; c) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline. 48. Longevitatea cerbului lopătar este de: a) 10 – 12 ani; b) 14 – 16 ani; c) 20 – 25 ani. 49. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun? a) este mai puternic şi mai melodios; b) este mai intens şi mai modulat; c) este mai slab şi mai monoton. 50. Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar? a) 45 de săptămâni; b) 24 de săptămâni; c) 33 de săptămâni. 51. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai puţin pretenţioasă cu privire la calitatea hranei? a) cerb comun; b) cerb lopătar; c) căprior. 52. În cazul cerbilor lopătari boncănesc: a) numai masculii; 6 b) atât masculii cât şi femelele; c) numai femelele. 53. Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult a) două ramuri şi o lopată; b) două ramuri şi două lopeţi; c) trei ramuri şi o lopată. 54. Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă? a) cerbul comun; b) cerbul lopătar; c) căpriorul. 55. Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de: a) 50 kg; b) 70 kg; c) 100 kg. 56. Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din: a) zona de joasă altitudine; b) zona de dealuri înalte; c) zona de munte. 57. La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părţile laterale ale corpului şi pe spate? a) cerbul lopătar; b) cerbul comun; c) căprior. 58. Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna: a) februarie; b) aprilie; c) decembrie. 59. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar? a) Subcarpaţii Getici; b) Câmpia Olteniei; c) Câmpia de Vest. 60. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de: a) 60 zile; b) 80 – 90 zile; c) 120 – 130 zile. 61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada: d) octombrie – decembrie; e) iulie – august; f) septembrie – octombrie. 62. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna: a) februarie; 7 b) noiembrie; c) septembrie. 63. Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada: a) iulie – august; b) mai – iunie; c) septembrie – octombrie. 64. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face: a) după dentiţie; b) după mărimea copitelor; c) după greutatea craniului. 65. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face: a) după forma corpului şi comportament; b) după forma şi mărimea coarnelor; c) după culoarea blănii. 66. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de: a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal; b) păduri întinse de foioase; c) păduri întinse de răşinoase. 67. Longevitatea căpriorului este de aproximativ: a) 5 ani; b) 10 ani; c) 15 ani. 68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada: a) martie-iunie; b) august-septembrie; c) octombrie-noiembrie. 69. Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt: a) ursul şi lupul; b) şacalul şi râsul; c) lupul şi râsul. 70. Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt: a) mistreţul şi pisica sălbatică; b) râsul şi şacalul; c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari. 71. Dimorfismul sexual la căprior este: a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 72. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de: a) 5 – 8 ani; b) 2-4 ani; c) 9-12 ani. 73. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de : 8 a) 2 ani; b) 3 ani; c) 1 an şi 2 luni. 74. La căprior, coarnele reprezintă: a) adaptare la condiţiile de mediu; b) malformaţie a craniului; c) caracter sexual secundar. 75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă: a) adaptare la condiţiile de mediu; b) malformaţie; c) caracter sexual secundar. 76. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul: a) adaptării la condiţiile de mediu b) castrării sau lezării testiculelor; c) lezării cilindrilor frontali. 77. “Oglinda” este caracteristică blănii căpriorului în perioada de: a) vară; b) toamnă; c) tot timpul anului. 78. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei? a) cerb comun; b) cerb lopătar; c) căprior. 79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august? a) în lunile septembrie – octombrie; b) în lunile octombrie – noiembrie; c) în lunile noiembrie – decembrie. 80. Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior? a) unul; b) doi; c) trei. 81. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare? a) imediat; b) la 3-4 ore de la fătare; c) după câteva zile de la fătare. 82. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul? a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii; b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari; c) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează. 83. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului? a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile; b) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie; 9 c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică. 84. Vara, blana căpriorului are culoarea: a) cenuşie; b) roşcată; c) brună 85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent: a) diurn; b) crepuscular; c) crepuscular şi auroral. 86. În anumite regiuni, denumirea de «ţap roşu» se foloseşte popular pentru: a) masculii de capră neagră de culoare roşcată; b) masculul căpriorului; c) masculul de capră neagră în timpul verii. 87. Noţiunea de “ oglindă” defineşte: a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă; b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor; c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii. 88. Care din următoarele specii nu au vezică biliară? a) cerbul comun; b) căpriorul; c) mistreţul. 89. Raportul normal între sexe la căprior este considerat: a) 1:1; b) 1:2; c) 1:3. 90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de: a) 15 kg; b) 30 kg; c) 50 kg. 91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă: a) cerb comun; b) cerb lopătar; c) căprior. 92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului? a) cerbul comun; b) cerbul lopătar; c) căpriorul. 93. Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit: a) 9 luni; b) 5 luni; c) 4 luni. 10 94. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de “căprior de câmp” (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)? a) Câmpia de Vest; b) Câmpia Română; c) Podişul Dobrogei. 95. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de: a) boncănit; b) rotit; c) alergat. 96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de: a) brăhnit; b) behăit; c) boncănit. 97. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală? a) suliţarii de un an; b) furcarii de doi ani; c) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu. 98. Cornul de cărprior dezvoltat normal are: a) două ramuri; b) trei ramuri; c) patru ramuri. 99. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada: a) octombrie – decembrie; b) iulie – august; c) niciodată. 100. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada: a) octombrie – decembrie; b) iulie – august; c) niciodată. 101. Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada: a) octombrie – noiembrie; b) iulie – august; c) august – septembrie. 102. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face: a) după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1; b) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoşi; c) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoşi. 103. La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa: a) 120º; b) 140º; c) 180º. 104. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa: 11 a) 90º; b) 120 - 140º; c) 180º. 105. La capră neagră coarnele cresc până la: a) 5 ani; b) 10 ani; c) sfârşitul vieţii. 106. La capră neagră coarnele cresc pe: a) cilindrii frontali; b) cepi osoşi; c) prelungiri ale oaselor temporale. 107. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de: a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin; b) pădurile întinse de foioase şi răşinoase din zona de munte; c) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din zona de munte. 108. Longevitatea caprei negre este de: a) 5 – 10 ani; b) 10 – 12 ani; c) 15 -20 ani. 109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul: a) exclusiv solitar; b) în ciopor; c) cu perechea. 110. Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt: a) ursul şi mistreţul; b) şacalul şi vulpea; c) lupul şi râsul. 111. Dimorfismul sexual la capră neagră este: a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 112. La capra neagră „cornetele” reprezintă: a) formaţiuni cornoase ce cresc din pielea capului şi îmbracă cepii osoşi; b) o continuare a craniului; c) cilindri frontali. 113. Urma caprei negre este: a) alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă; b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna; c) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei. 114. “Oglinda” este vizibilă la blana caprei negre în perioada de: a) vară; b) toamnă; c) tot timpul anului. 12 115. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară? a) brună închis; b) neagră; c) maroniu – gălbuie. 116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă? a) brună închis; b) neagră; c) gălbuie – cenuşie. 117. Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt : a) auzul şi văzul; b) auzul şi mirosul; c) mirosul şi văzul. 118. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre? a) duce în general viaţă de grup; b) se grupează numai în perioada împerecherii; c) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ. 119. La capra neagră coarnele sunt specifice: a) doar masculilor; b) doar femelelor batrâne; c) ambelor sexe. 120. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de: a) 15-20 kg; b) 20-30 kg; c) 30-45 kg. 121. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa: a) 10 - 15 ani; b) 15 – 20 ani; c) 20 - 30 ani. 122. Capra neagră are activitate preponderent: a) diurnă; b) aurorală şi crepusculară; c) nocturnă. 123. În cea mai mare parte din an, ţapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc: a) solitari, cu excepţia perioadei de împerechere când vin la ciopoare; b) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret; c) în grup familial, compus împreună cu capra şi iedul său. 124. Hrana caprei negre este constituită preponderent din: a) licheni, graminee, lujeri şi muguri de foioase; b) lujeri şi muguri din specii de stejar; c) muşchi, lujeri de larice şi tisă, grâu, orz şi ovăz. 125. După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în: a) Carpaţii Orientali; b) Carpaţii Meridionali; 13 c) Carpaţii Occidentali. 126. În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în: a) Carpatii Meridionali, Occidentali şi Orientali; b) doar în Carpaţii Orientali si Meridionali; c) doar în Carpaţii Merdional şi Occidentali. 127. Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este: a) altitudinea; b) prezenţa stâncăriilor greu accesibile; c) sursa de hrană naturală de bună calitate. 128. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada: a) octombrie – decembrie; b) iulie – august; c) niciodată. 129. Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada : a) octombrie - decembrie; b) martie – aprilie; c) mai – iulie. 130. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face: a) după numărul inelelor anuale de pe coarne; b) după lungimea coarnelor; c) după grosimea coarnelor. 131. La masculul de muflon coarnele sunt: a) lungi şi spiralate; b) scurte şi îndreptate spre spate; c) lungi şi îndreptate în sus. 132. La femela de muflon coarnele sunt: a) lungi şi spiralate; b) scurte şi îndreptate spre spate; c) lungi şi îndreptate în sus. 133. La muflon coarnele cresc până la: a) 5 ani; b) 10 ani; c) sfârşitul vieţii. 134. La muflon coarnele cresc pe: a) cilindrii frontali; b) cepi osoşi; c) prelungiri ale oaselor temporale. 135. Simţurile dezvoltate ale muflonului sunt: a) doar auzul şi văzul; b) doar auzul şi mirosul; c) auzul, văzul şi mirosul. 136. Activitatea muflonului are caracter preponderent: a) diurn; 14 b) auroral; c) crepuscular şi nocturn. 137. Dimorfismul sexual la muflon este: a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 138. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de : a) 1 an. b) 1,5 ani; c) 2 ani; 139. La muflon, mărimea coarnelor reprezintă: a) adaptare la condiţiile de mediu; b) malformaţie a craniului; c) caracter sexual secundar. 140. Ce este cilindrul frontal? a) anomalie rar întâlnită la capra neagră; b) partea din craniu pe care creşte cornul la cervide; c) interiorul vârfului tevii la armele cu ţevi lise. 141. Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte: a) cerbul comun, cerbul lopătar şi capra neagră; b) cerbul lopătar, capra neagră şi căpriorul; c) cerbul comun, cerbul lopătar şi căpriorul. 142. Dintre cele trei simţuri, miros, auz şi văz, care este cel mai redus în cazul mistreţului? a) mirosul; b) auzul; c) văzul. 143. Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt: a) auzul şi văzul; b) mirosul şi auzul; c) văzul şi mirosul. 144. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului? a) A b) B c) C A B C 145. Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ? a) urmele tipar ale membrelor anterioare; b) urmele tipar ale membrelor posterioare; 15 c) nu există deosebiri de mărime între urme. 146. Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic ? a) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare; b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare; c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii. 147. În România, biotopul favorabil mistreţului este reprezentat de: a) pădurile de răşinoase; b) pădurile întinse de foioase; c) stepa. 148. Formarea cârdurilor de mistreţi se realizează în luna: a) martie; b) august; c) noiembrie. 149. Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter preponderent: a) auroral; b) nocturn; c) diurn. 150. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani? a) culoarea părului; b) forma corpului şi mărimea colţilor armă; c) lungimea corpului. 151. Hrana mistreţului este de origine: a) animală şi vegetală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 152. La ce vârstă ating dimensiunile maxime colţii mistreţului? a) la 4 - 6 ani; b) la 7 - 10 ani; c) la 15 ani. 153. La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul? a) la 12 – 14 luni; b) la 16 – 18 luni; c) la 20 – 22 luni. 154. La mistreţ, colţii armă sunt reprezentață de: a) o malformaţie a maxilarului inferior; b) caninii de pe maxilarul inferior; c) caninii de pe maxilarului superior. 155. Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe: a) maxilarul inferior; b) maxilarul superior; c) ambele maxilare. 16 156. Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada: a) iulie – august; b) august – septembrie; c) octombrie – decembrie. 157. Aprecierea vârstei mistreţului împuşcat, cu vârsta sub doi ani şi jumătate, se poate face: a) după dentiţie; b) după mărimea copitelor; c) după colţi. 158. Aprecierea vârstei mistreţului mascul împuşcat, cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, se poate face: a) după greutate; b) după mărimea copitelor; c) după colţi. 159. Longevitatea mistreţului este de: a) 4-5 ani; b) 7-8 ani; c) peste 10 ani. 160. Gestaţia la mistreţ este de: a) 10 săptămâni; b) 14 săptămâni; c) 16-17 săptămâni. 161. Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada: a) martie-aprilie; b) august-septembrie; c) octombrie-ianuarie. 162. La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală? a) în al doilea an de viaţă; b) în primul an de viaţă; c) la vârsta de trei ani. 163. Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ? a) între 90 şi 100 zile; b) între 140 si 150 zile; c) între 115 – 120 zile. 164. Omul poate fi atacat de mistreţ în următoarele situaţii : a) când mistreţul este rănit; b) când mistreţul este deranjat la locurile de hrănire; c) când mistreţul este deranjat la locurile de odihnă. 165. Cum se deosebeşte cel mai uşor urma mistreţului de cea de cerb comun? a) după formă; b) după mărime; c) după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreţ. 166. Ciurda de mistreţi este condusă de: 17 a) perechea conducătoare; b) vierul cel mai bătrân; c) scroafa cea mai în vârstă. 167. Greutatea vierilor de mistreţ poate depăşi în mod excepţional: a) 200 kg; b) 300 kg; c) 400 kg. 168. Mistreţii se scaldă cu plăcere în: a) ape curate stătătoare; b) ape curate curgătoare; c) mocirlă. 169. Dintre cele trei specii, urs, lup şi râs, precizaţi care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ: a) ursul; b) lupul; c) râsul. 170. Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreţ prin: a) dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare; b) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare; c) pete pe blană, mai deschise la culoare. 171. Care dintre speciile de mai jos se pot încrucişa şi pot da naştere la pui viabili? a) mistreţul cu porcul domestic; b) vulpea cu câinele domestic; c) iepurele de câmp cu iepurele de casă. 172. Câte specii de urs există în libertate în România? a) o specie; b) două specii; c) trei specii. 173. Activitatea ursului are caracter preponderent: a) auroral; b) nocturn; c) diurn. 174. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care sunt mai dezvoltate la urs: a) miros şi auz; b) auz şi văz; c) văz şi miros. 175. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care este mai slab dezvoltat la urs: a) miros; b) auz; c) văz. 176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de: a) pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte şi munte; b) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană; 18 c) stâncăriile din golul alpin. 177. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale : a) doar sănătoase; b) doar slabe, bolnave, rănite; c) sănătoase, slabe, bolnave, rănite. 178. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale : a) doar sălbatice; b) doar domestice; c) sălbatice şi domestice 179. Dimorfismul sexual la urs este: a) mediu pronunţat; b) puternic pronunţat; c) inexistent. 180. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului? a) A; b) B; c) C. A B C 181. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului? a) este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale. b) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală. c) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale. 182. Ursul obişnuieşte să pască iarbă? a) da, primăvara şi toamna; b) nu, pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat. c) nu, pentru că este omnivor şi consumă doar fructe, seminţe şi uneori carne. 183. Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma: a) câinelui enot; b) lupului; c) viezurelui. 184. Longevitatea ursului este de circa: a) 13 – 15 ani; b) 16 – 19 ani; c) peste 20 de ani. 185. La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală? a) la vârsta de doi ani; 19 b) la vârsta de trei ani; c) la vârsta de patru ani. 186. Cât durează gestaţia la femela de urs? a) între şapte şi opt luni; b) între zece şi unsprezece luni; c) între cinci si şase luni. 187. Puii de urs cântăresc la naştere: a) 400-500 gr; b) 1-2 kg; c) cca 3-3.5 kg. 188. Câţi pui fată de regulă femela de urs? a) 2 pui; b) 1 pui; c) 3 pui. 189. La ce vârstă devin independenţi puii de urs? a) la 8 – 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor); b) după ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri; c) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerechează din nou. 190. Care este perioada de împerechere la urs? a) mai – iunie; b) august – septembrie; c) septembrie – octombrie. 191. Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă: a) vizuină; b) bârlog; c) culcuş. 192. Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile: a) februarie-martie; b) mai-iunie; c) iulie-august. 193. Ursoaica fată, de regulă: a) în fiecare an; b) din doi în doi ani; c) din trei în trei ani. 194. În hrana naturală a ursului predomină? a) fructele şi seminţele; b) carnea ; c) iarba şi furnicile. 195. Lupii atacă omul ? a) niciodată; b) doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul; c) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde. 20 196. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor? a) nu; b) da; c) numai în mod excepţional. 197. Hăita de lupi este condusă de: a) masculul dominant; b) femela cea mai în vârstă; c) perechea conducătoare. 198. Gestaţia lupoaicei durează: a) 9 săptămâni; b) 36 săptămâni; c) 8-9 luni. 199. Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt: a) gust şi văz; b) miros şi auz; c) văz şi pipăit. 200. Lupul este un carnivor cu o greutate de: a) 10 – 15 kg – excepţional mai mult; b) 15 – 20 kg – excepţional mai mult; c) 25 – 50 kg – excepţional mai mult. 201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de: a) terenurile agricole din zona de câmpie; b) pădurile din zona de dealuri şi munte; c) golul alpin. 202. Care este condiţia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată? a) să fie apărat de intemperii şi de insolaţie; b) să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic ; c) să aibă în apropiere apă de băut pentru pui. 203. Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinţi? a) proaspătă; b) semidigerată, prin regurgitare; c) premărunţită prin masticare de către lupoaică. 204. Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă? a) până la 55 – 60 km/h ; b) până la 40 - 45 km/h ; c) până la 75 – 85 km/h. 205. Regimul alimentar al lupului este: a) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari ; b) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici ; c) variat întrucât lupul consumă animale mari şi mici cât şi fructe. 206. Cât timp rezistă nemâncat lupul? a) rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg; b) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată; 21 c) rezistă şi 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană. 207. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 208. Dimorfismul sexual la lup este: a) slab pronunţat; b) puternic pronunţat; c) pronunţat. 209. Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun şi câine, lupul preferă carnea de: a) oaie; b) cerb comun; c) câine. 210. Pentru a se hrăni, lupul vânează : a) doar animale sănătoase; b) doar animale slabe, bolnave, rănite; c) animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite; 211. Hrana de origine animală a lupului constă în: a) doar animale pe care le vânează; b) animale pe care le vânează şi cadavre de animale; c) doar cadavre de animale. 212. Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin: a) mărime; b) forma eliptică, mai alungită; c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane. 213. Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin: a) dispunerea rectilinie a urmelor; b) dispunerea în zig-zag a urmelor; c) pasul evident mai mare. 214. Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup? a) nu; b) da, lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor. c) da, între părinţi şi pui. 215. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului? a) A; b) B; c) C. 22  A B C 216. Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă si mărime cu urma: a) câinelui de talie mare; b) bursucului; c) pisicii sălbatice. 217. Longevitatea lupului este de circa: a) 7 – 9 ani; b) 10 – 12 ani; c) 15 – 20 ani. 218. Sub aspectul comportamentului social, lupul trăieşte : a) preponderent în grup familial; b) preponderent solitar; c) în perechi. 219. Intr-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere: a) femela dominant cu masculul dominant; b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant; c) toate exemplarele mature sexual. 220. Urmaşii rezultaţi din încrucişarea lupului cu câinele domestic sunt: a) fertili; b) sterili; c) nu se încucişează. 221. Câţi pui fată femela râsului? a) 5 - 6 sau chiar mai multi; b) 2 – 4; c) 1. 222. La ce vârstă devin independenţi puii de râs? a) la câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă; b) la 9 luni; c) la doi ani când sunt abandonaţi de mama lor. 223. Râşii trăiesc: a) în haită; b) în grup familial; c) solitar, exceptând femela cu pui sub un an. 224. Împerecherea la râşi are loc în lunile: a) decembrie-ianuarie; 23 b) februarie-martie; c) iulie-august. 225. Râsul prezintă gheare: a) retractile; b) neretractile; c) semiretractile. 226. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de: a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie; b) păduri de mare întindere, liniştite, din zona de deal şi munte; c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti. 227. Râsul se caţără în arbori ? a) nu, indiferent de situaţie; b) da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii; c) da, doar pentru odihnă. 228. Activitatea râsului are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 229. Dimorfismul sexual la râs este: a) slab pronunţat; b) puternic pronunţat; c) pronunţat. 230. Hrana râsului este de origine: a) animală şi vegetală; b) vegetală; c) animală. 231. Simţurile dezvoltate ale râsului sunt: a) numai auzul; b) numai mirosul; c) auzul, văzul şi mirosul. 232. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos: a) pisică sălbatică; b) râs; c) jder de piatră. 233. După formă, urma râsului se aseamănă cu urma: 24 a) câinelui; b) jderului; c) pisicii sălbatice. 234. Pentru a se hrăni, râsul vânează: a) numai animale de talie mare; b) numai animale de talie mică; c) animale de talie mare şi animale de talie mică. 235. Râsul se hrăneşte cu: a) exclusiv animale pe care le vânează; b) animale pe care le vânează şi uneori cu cadavre de animale; c) exclusiv cadavre de animale; 236. Longevitatea râsului este de aproximativ: a) 18 ani; b) 10 ani; c) 5 ani. 237. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică ? a) în lunile februarie-martie; b) în lunile aprilie-mai; c) în lunile noiembrie- decembrie. 238. Cât durează gestaţia la pisica sălbatică? a) şapte săptămâni; b) nouă săptămâni şi jumătate; c) cinci săptămâni. 239. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor ? a) nu. b) da, când puii au depăşit 30-40 zile. c) da, în situaţia în care pisica mamă moare. 240. Câţi pui fată, de regulă, pisica sălbatică ? a) 1 – 2; b) 2 – 4; c) 6 -8. 241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ sălbatică trăieşte: a) exclusiv solitar; b) în familie; c) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii. 242. Care este principalul duşman al pisicii sălbatice în zona de munte? a) lupul; b) râsul; c) ursul. 243. La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică? a) la vârsta de 3 săptămâni; b) la vârsta de 5-6 săptămâni; c) la vârsta de 3 luni. 25 244. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice? a) fazani şi iepuri; b) şoareci şi păsări; c) insecte, broaşte, şopârle. 245. Hrana pisicii sălbatice este de origine: a) animală; b) vegetală; c) vegetală şi animală. 246. Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent: a) crepuscular şi nocturn; b) auroral şi diurn; c) diurn şi crepuscular. 247. Pisica sălbatică are coada: a) groasă, boantă, cu inele de culoare închisă; b) groasă cu inele de culoare albă; c) subţire cu un colorit uniform maroniu. 248. Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine? a) pisică domestică; b) pisică sălbatică; c) râs. 249. Noţiunea de dimorfism sexual defineşte: a) raportul între sexe; b) deosebirea morfologic evidentă între mascul şi femelă; c) incapacitatea femelei de a avea progenituri. 250. Ce înţelegeţi prin «perioada de rut» la animale? a) perioada de împerechere; b) perioada de fătare; c) perioada de năpârlire. 251. Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate: a) pisica sălbatică; b) dihorul ; c) jderul. 26 SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI 252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă : a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă; b) malurile apelor unde îşi sapă galerii; c) păduri întinse de foioase 253. Iepurele de vizuină trăieşte: a) în colonii; b) solitar; c) în familii. 254. Împerecherea vulpii are loc în perioada : a) noiembrie-decembrie; b) ianuarie – februarie; c) martie-aprilie. 255. Gestaţia vulpii este de: a) aproximativ 4-5 săptămâni; b) aproximativ 7-8 săptămâni; c) aproximativ 10-11 săptămâni. 256. Vulpea năpârleşte: a) numai primăvara; b) numai toamna; c) atât primăvara cât şi toamna. 257. Vulpea fată, de regulă: a) 1-2 pui; b) 4-5 pui; c) 7-8 pui; 258. Cât timp sunt alăptaţi puii de vulpe? a) timp de 3-4 luni ; b) timp de 6 luni; c) timp de 8 luni. 259. Sporul anual la vulpe, la vârsta maturităţii este : a) între 50% şi 100%, b) între 100% şi 150%; c) peste 200%. 260. Hrana vulpii este de natură: a) exclusiv animală; b) animală şi vegetală; c) exclusiv vegetală. 261. Pentru creşterea puilor şi pentru odihnă, vulpea amenajează sau foloseşte: a) scorburi de arbori bătrâni; b) vizuini în pământ; c) culcuşuri din frunze şi crengi la nivelul solului. 262. Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt: a) văzul şi pipăitul; 27 b) auzul şi mirosul; c) mirosul şi pipăitul. 263. Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă: a) în familii; b) în perechi; c) individual. 264. Longevitatea vulpii este de: a) 5 – 7 ani; b) 10 – 12 ani; c) 18 – 20 ani. 265. Activitatea vulpii are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 266. Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte ameninţată? a) îi mută în altă vizuină; b) apară puii şi vizuina; c) fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina. 267. Urma-pârtie a vulpii este dispusă: a) rectiliniu; b) uşor în zig-zag; c) evident în zig-zag. 268. Vulpea marchează teritoriul prin: a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului; b) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile; c) gropi săpate în apropierea vizuinilor. 269. Hrana de bază a vulpii o constituie: a) iepurii şi fazanii; b) fazanii şi potârnichile; c) rozătoarele mici. 270. Vulpea naşte o singură dată pe an, câte: a) 2-3 pui; b) 4-5 pui; c) 8-10 pui. 271. Longevitatea şacalului este de: a) 12 – 14 ani; b) 6 – 8 ani; c) 20-22 ani. 272. Hrana şacalului este de origine: a) animală şi vegetală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 273. Sub aspectul comportamentului social, şacalul este: 28 a) un animal sociabil; b) este sociabil doar în perioada de reproducere; c) este sociabil doar în perioada creşterii puilor. 274. Precizaţi care din următoarele specii are talia cea mai mare: a) vulpea; b) şacalul; c) câinele enot. 275. Activitatea câinelui enot are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 276. Hrana câinelui enot este de origine: a) animală şi vegetală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de: a) pădurile întinse din zona de deal; b) pădurile întinse din zona de munte; c) pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile. 278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 279. Hrana viezurelui este de origine: a) animală şi vegetală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de: a) pădurile de foioase de deal şi câmpie; b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă; c) pădurile de răşinoase. 281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de: a) căutarea hranei în pădure; b) somnul de iarnă; c) căutarea hranei în stufărişuri. 282. Femela de viezure fată, de regulă, în luna: a) februarie; b) martie; c) aprilie. 283. Câţi pui fată femela viezurelui? a) 3-5; b) 1-2; c) 6-8. 29 284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui? a) are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor; b) este exclusiv carnivor; c) este exclusiv ierbivor. 285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui? a) are două perioade de împerechere pe an; b) în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă; c) femela fată doar din doi în doi ani. 286. Viezurele îşi amenajează pentru odihnă: a) vizuină; b) bârlog; c) culcuş. 287. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini: a) vulpea şi şacalul; b) câinele enot şi jderul de copac; c) viezurele şi jderul de piatră. 288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de: a) câine – jder; b) bursuc cu barbă; c) bursuc. 289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este: a) brună; b) cenuşie; c) gălbui-roşcată. 290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat? a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta; b) da, după tocirea dentiţiei; c) foarte dificil, după starea de îngrăşare. 291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de: a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie; b) apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe; c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal. 292. Activitatea vidrei are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn; 293. Dimorfismul sexual la vidră este: a) pronunţat; b) puternic pronunţat; c) slab pronunţat. 294. Hrana vidrei este de origine: a) animală şi vegetală; b) vegetală; 30 c) animală. 295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra? a) A; b) B; c) C. A B C 296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este: a) imprimarea a patru degete; b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele; c) imprimarea pintenului. 297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de: a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie; b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare; c) pădurile de mare întindere, liniştite. 298. Activitatea nurcii are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 299. Hrana nurcii este de origine: a) animală şi vegetală; b) vegetală; c) animală. 300. Hrana jderilor este de natură: a) exclusiv animală; b) exclusiv vegetală; c) animală şi vegetală. 301. Activitatea jderilor are caracter preponderent: a) diurn; b) crepuscular şi nocturn; c) auroral şi diurn. 302. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră? a) A; b) B; c) C. 31  A B C 303. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac? a) A; b) B; c) C. A B C 304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de: a) pădurile bătrâne de mare întindere; b) zona de stepă; c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti. 305. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de: a) pădurile bătrâne de mare întindere; b) zona de stepă; c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti. 306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de: a) pădurile bătrâne de mare întindere; b) zona de stepă; c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti. 307. Hrana dihorului comun este de natură: a) exclusiv animală; b) exclusiv vegetală; c) animală şi vegetală. 308. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după: a) lungimea cozii; b) culoarea generala a corpului; c) forma şi culoarea petei de pe piept. 309. Jderii prezintă gheare retractile? a) da; 32 b) nu; c) numai jderii de copac. 310. Jderul de piatră se mai numeşte: a) câine-jder; b) jder de scorbură; c) beică. 311. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt: a) auzul şi văzul; b) auzul şi mirosul; c) văzul şi mirosul. 312. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de: a) miros; b) auz; c) văz. 313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de: a) pădurile de răşinoase; b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole; c) zona alpină. 314. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter: a) auroral; b) nocturn; c) diurn. 315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este: a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 316. Hrana iepurelui de câmp este de origine: a) animală şi vegetală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 317. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa: a) 42 – 43 zile; b) 50 – 52 zile; c) 58 – 60 zile. 318. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt: a) şacalul, vulpea şi câinii hoinari; b) râsul, şacalul şi lupul; c) şacalul, mistreţul şi râsul. 319. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui? a) după culoarea părului; b) după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior; c) după mărimea corporală. 320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală? 33 a) 4-5 luni; b) 7-8 luni; c) 10-11 luni. 321. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare? a) au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi; b) sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează în prima săptămână; c) au corpul acoperit parţial cu păr, ochii închişi şi sunt vioi. 322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp? a) din ianuarie până în august; b) din aprilie până în mai; c) din martie până în iunie. 323. Iepurele de câmp vieţuieşte: a) singuratic; b) în grupuri familiale; c) în cupluri. 324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie: a) doar zonelor de câmpie; b) doar zonelor de câmpie şi de deal; c) întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte. 325. Iepuroaicele de câmp fată: a) o dată pe an; b) de 3-4 ori pe an; c) de 4-5 ori pe an. 326. Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de: a) 2-4 pui; b) 6-7 pui; c) 8-10 pui. 327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în faţa urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge? a) căprior; b) vulpe; c) iepure de câmp. 328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăieşte: a) singuratică; b) în perechi; c) în colonii. 329. În perioada de iarnă, marmota: a) hibernează; b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină; c) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune. 330. Hermelina se deosebeşte de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă: a) coloraţie roşcată-cafenie; b) pată alburie pe abdomen; c) coloraţie neagră a vârfului cozii. 34 331. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină? a) nu; b) da, după culoare; c) da, după mărimea corpului. 332. Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina? a) A; b) B; c) C. A B C 333. Hârciogul trăieşte, de regulă, în: a) câmpul agricol cultivat; b) tufişuri şi crânguri; c) zăvoaie, stufărişuri şi plauri. 334. Hârciogul se adăposteşte în: a) platforme plutitoare amenajate pe apă; b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri; c) vizuini verticale săpate în câmp deschis. 335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului? a) este turtită dorso-ventral lipsită de păr; b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr; c) este turtită bilateral acoperită cu păr. 336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului? a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele; b) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare; c) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare. 337. Castorul îşi amenajează adăpostul în: a) malurile cursurilor de apă; b) scorburile arborilor aflaţi pe marginea cursurilor de apa; c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile. 338. În România castorul este prezent în: a) râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora; b) Delta Dunării; c) nu trăieşte în libertate. 339. Bizamul este un animal: a) acvatic; 35 b) terestru; c) semiacvatic. 340. Hrana bizamului este: a) exclusiv animală; b) vegetală şi animală; c) exclusiv vegetală. 341. Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală? a) viezurele; b) lapinul; c) bizamul. SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI 342. Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc : a) în România; b) în ţările nordice; c) în ţările sudice. 343. Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc : a) în România; b) în ţările nordice; c) în ţările sudice. 344. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările: a) menţin directia; b) zboară; c) păstrează temperatura corpului. 345. Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările: a) menţin direcţia; b) zboară; c) păstrează temperatura corpului. 346. Tectricele păsărilor servesc pentru: a) menţinerea direcţiei; b) acoperirea aripilor; c) formarea “oglinzii”. 347. Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru: a) izolare termică a organelor interne; b) plutire mai uşoară în timpul zborului; c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor. 348. Păsările din speciile de interes cinegetic au: a) 5 degete; b) 4 degete; c) 3 degete. 349. Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice: 36 a) raţa mică şi raţa cârâitoare; b) raţa moţată şi raţa cu ciuf; c) raţa mare şi raţa pestriţă. 350. La raţa mare dimorfismul sexual este: a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 351. La raţa mare, năpârlirea se produce: a) la ambele sexe deodată; b) mai întâi la femele şi apoi la masculi; c) mai întâi la masculi şi apoi la femele. 352. La raţa mare ”oglinda” este: a) galbenă; b) albă; c) albastru-violetă. 353. Raţa mare este, de regulă, specie: a) poligamă; b) monogamă; c) rareori monogamă. 354. Hrana raţei mari este de origine: a) exclusiv vegetală; b) exclusiv animală; c) animală şi vegetală. 355. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare? a) A; b) B; c) C. A B C 356. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 357. Raţa cârâitoare este specie: a) exclusiv sedentară; b) oaspete de vară; c) sedentară şi oaspete de iarnă. 358. La raţa cârâitoare ”oglinda” este: a) slab pronuţată la femele; b) inexistentă la mascul; 37 c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe. 359. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare? a) A; b) B; c) C. A B C 360. La raţa mică dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 361. La raţa mică ”oglinda” este: a) slab pronunţată la femele; b) inexistentă la mascul; c) colorată identic la mascul şi la femelă. 362. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică? a) A; b) B; c) C. A B C 363. Raţa mică este specie: a) de pasaj şi oaspete de iarnă; b) sedentara; c) oaspete de vară. 364. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 365. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare? a) A; b) B; c) C. 38  A B C 366. La raţa suliţar dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 367. Raţa suliţar este specie: a) sedentară; b) de pasaj; c) oaspete de vară. 368. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar? a) A; b) B; c) C. A B C 369. La raţa lingurar dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 370. La raţa lingurar ”oglinda” este: a) slab pronuţată la femele; b) inexistentă la mascul; c) colorată identic la mascul si la femelă. 371. Raţa lingurar este specie: a) de pasaj şi oaspete de vară; b) oaspete de iarnă; c) sedentară. 372. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar? a) A; b) B; c) C. A B C 39 373. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu? a) A; b) B; c) C. A B C 375. La raţa moţată dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 376. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată? a) A; b) B; c) C. A B C 377. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 378. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă? a) A; b) B; c) C. A B C 379. Raţa pestriţă este specie: 40 a) oaspete de vară şi pasaj; b) oaspete de iarnă; c) sedentară. 380. Raţa sunătoare este specie: a) sedentară şi oaspete de vară; b) de pasaj şi oaspete de iarnă; c) sedentară. 381. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 382. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare? a) A; b) B; c) C. A B C 383. Raţa cu cap negru este specie: a) exclusiv sedentară; b) oaspete de iarnă; c) oaspete de vară. 384. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este : a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) inexistent. 385. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru? a) A; b) B; c) C. A B C 386. La gâsca de vară dimorfismul sexual este: a) slab pronunţat; b) pronunţat; c) puternic pronuntat. 387. Gâsca de vară este specie: a) poligamă; b) monogamă; 41 c) rareori monogamă. 388. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot: a) membrană interdigitală; b) lobi digitali; c) degete lungi. 389. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România? a) gâsca de vară; b) gâsca de semănătură; c) gârliţa mare. 390. Gâsca de vară este specie: a) sedentară; b) de pasaj şi oaspete de vară; c) oaspete de iarnă. 391. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna: a) aprilie; b) iunie; c) septembrie. 392. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară? a) A b) B c) C A B C 393. Gâsca de semănătură este specie: a) sedentară; b) de pasaj; c) oaspete de vară. 394. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură? a) A; b) B; c) C. A B C 42 395. Gârliţa mare este specie: a) sedentară; b) de pasaj şi oaspete de iarna; c) oaspete de vară. 396. Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică: a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare; b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică; c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică. 397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare? a) A; b) B; c) C. A B C 398. Găinuşa de baltă este specie: a) sedentară ; b) sedentară şi oaspete de iarnă; c) oaspete de vară. 399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare? a) A; b) B; c) C. A B C 400. Becaţina comună este specie: a) de pasaj; b) oaspete de vară; c) sedentară. 401. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună? a) A; b) B; c) C. 43  A B C 402. Sitarul de pădure este specie: a) de pasaj şi oaspete de vară; b) oaspete de iarnă; c) sedentară. 403. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure? a) A; b) B; c) C. A B C 404. Cocârlia de câmp este specie: a) oaspete de vara şi de pasaj; b) oaspete de iarnă; c) sedentară. 405. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp? a) A; b) B; c) C. A B C 406. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)? a) A; b) B; c) C. A B C 407. Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie: a) de pasaj; b) oaspete de iarnă şi sedentară; 44 c) oaspete de vară. 408. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc? a) A; b) B; c) C. A B C 409. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor? a) A; b) B; c) C. A B C 410. Porumbelul gulerat este specie: a) eratică; b) oaspete de vară şi de pasaj; c) sedentară. 411. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat? a) A; b) B; c) C. A B C 412. Porumbelul de scorbură este specie: a) eratică; b) oaspete de vara si de pasaj; c) sedentară. 413. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură? a) A; b) B; c) C. 45  A B C 414. Porumbelul gulerat se mai numeşte: a) porumbel popesc; b) porumbel de scorbură; c) porumbel de stâncă. 415. Porumbelul de scorbură se mai numeşte: a) porumbel popesc; b) porumbel gulerat; c) golumb. 416. Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în: a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri; b) arbori izolaţi; c) poduri de clădiri părăsite. 417. Porumbeii sălbatici sunt specii: a) sedentare; b) migratoare; c) eratice. 418. Turturica este specie: a) oaspete de iarnă; b) oaspete de vară; c) sedentară. 419. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica? a) A; b) B; c) C. A B C 420. Guguştiucul este specie: a) oaspete de iarnă; b) oaspete de vară; c) sedentară. 421. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul? a) A; 46 b) B; c) C. A B C 422. Cioara grivă este specie: a) oaspete de iarnă; b) oaspete de vară; c) sedentară. 423. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă? a) A; b) B; c) C. A B C 424. În România, cioara de semănătură este specie: a) exclusiv oaspete de iarnă; b) exclusiv oaspete de vară; c) sedentară şi oaspete de iarnă. 425. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură? a) A; b) B; c) C. A B C 426. Gaiţa este specie: a) sedentară; b) oaspete de iarnă; c) oaspete de vară. 427. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa? a) A; 47 b) B; c) C. A B C 428. Coţofana este specie: a) sedentară; b) oaspete de iarnă; c) oaspete de vară. 429. Prepeliţa are ciocul: a) scurt; b) mediu; c) lung. 430. Sitarul are ciocul: a) scurt; b) mediu; c) lung. 431. Raţa lingurar are ciocul: a) drept; b) încovoiat; c) turtit dorso-ventral. 432. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot: a) membrană interdigitală; b) lobi digitali; c) degete lungi. 433. Găinuşa de baltă are penajul: a) negru complet; b) negru mat cu o pată albă pe frunte; c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă. 434. Ierunca trăieşte în: a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc.; b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini; c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte. 435. Ierunca este specie: a) migratoare; b) sedentară; c) eratică. 436. Ierunca cuibăreşte în: a) cuiburi sumar amenajate pe sol; b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri; 48 c) cuiburi amenajate în scorburi. 437. Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate: a) pe ramuri; b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.; c) pe sol. 438. Graurul este specie: a) migratoare, oaspete de vară; b) migratoare, oaspete de iarnă; c) sedentară. 439. Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în: a) familii; b) stoluri familiale mici; c) stoluri mari. 440. Ciorile grive cuibăresc: a) în colonii; b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi; c) în poduri de clădiri părăsite. 441. Cioara de semănătură cuibăreşte: a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte; b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri; c) în podurile clădirilor părăsite. 442. Stăncuţa este pasăre: a) granivoră; b) carnivoră; c) omnivoră. 443. Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în: a) păduri; b) vii şi livezi; c) parcuri şi grădini din localităţi. 444. Stăncuţa este specie: a) sedentară; b) oaspete de iarnă; c) oaspete de vară. 445. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa? a) A; b) B; c) C. A B C 49 446. Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul? a) A; b) B; c) C. A B C 447. Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul? a) A; b) B; c) C. A B C 448. Hrana cormoranului mare este compusă din: a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti; b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti; c) exclusiv din peşte. 449. Cormoranul mare cloceşte: a) solitar; b) în familii; c) în colonii. 450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de: a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase; b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate; c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi. 451. Fazanul este specie: a) autohtonă; b) alohtonă; c) migratoare. 452. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după: a) lungimea penelor din coadă; b) forma şi mărimea ciocului; c) mărimea şi forma pintenilor. 453. Activitatea fazanului are caracter preponderent: a) auroral şi nocturn; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 50 454. Dimorfismul sexual la fazan este: a) slab pronunţat; b) puternic pronunţat; c) inexistent. 455. Constituirea “haremurilor” la fazan are loc: a) primăvara, devreme; b) vara; c) tot timpul anului. 456. Fazanul este specie: a) poligamă; b) monogamă; c) rareori poligamă. 457. Hrana fazanului este de origine: a) vegetală şi animală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 458. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan: a) A; b) B; c) C. A B C 459. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de: a) cocoş de munte; b) raţă; c) potârniche. 460. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an? a) 1; b) 3; c) 5. 461. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după: a) forma şi mărimea pintenilor; b) lungimea ciocului; c) forma capului. 462. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt: a) mirosul şi văzul; b) văzul şi auzul; c) mirosul şi auzul. 463. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este: 51 a) puternic pronunţată; b) pronunţată; c) puţin pronunţată; 464. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului? a) 5-6 luni; b) 10 luni; c) 16 luni. 465. Unde îşi face făzăniţa cuibul? a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat; b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii; c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene. 466. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib ? a) 10 – 12; b) 4 - 6; c) 2 - 4. 467. Cât durează incubaţia la fazan? a) 24 de zile; b) 36 de zile; c) 48 de zile. 468. La fazan, clocirea o face : a) femela; b) femela ajutată de mascul; c) masculul. 469. La fazan, creşterea puilor o face : a) femela; b) femela ajutată de mascul; c) masculul. 470. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă: a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate; b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic; c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb. 471. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de: a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase; b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse; c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi. 472. Arealul potârnichii, în România, este: a) din zona de câmpie până în golul alpin; b) doar în zonele de câmpie; c) doar în zonele de câmpie şi deal. 473. Nuanţa generală a potârnichii este: a) cenuşie; b) ruginie; c) ruginie – marmorată. 52 474. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin: a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă; b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale; c) coada vizibil mai lungă a masculului. 475. La potârniche cloceşte: a) numai femela; b) numai masculul; c) ambele sexe. 476. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an: a) o singură pontă; b) două ponte; c) 3-4 ponte. 477. Activitatea potârnichii are caracter preponderent: a) auroral şi nocturn; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 478. Dimorfismul sexual la potârniche este: a) slab pronunţat; b) puternic pronunţat; c) inexistent. 479. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche: a) A; b) B; c) C. A B C 480. Potârnichea este specie: a) poligamă; b) monogamă; c) rareori poligamă. 481. Hrana potârnichii este de origine: a) vegetală şi animală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 482. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de: a) cocoş de munte; b) raţă; c) fazan. 53 483. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent: a) vegetală; b) animală; c) minerală şi vegetală. 484. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt: a) mirosul şi văzul; b) văzul şi auzul; c) mirosul şi auzul. 485. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este: a) pronunţată; b) puţin pronunţată; c) nu este fidela locului de trai. 486. Potârnichea este o specie a) sedentară; b) migratoare; c) oaspete de vară. 487. Potârnichea îşi face cuibul: a) în arbori; b) în scorburile arborilor bătrâni; c) pe sol. 488. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii? a) 5-6 luni; b) 10 luni; c) 14 luni. 489. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel: a) individual; b) în perechi; c) în stoluri. 490. Hrana prepeliţei este de origine: a) vegetală şi animală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 491. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa: a) A; b) B; c) C. A B C 492. Prepeliţa este specie: 54 a) migratoare; b) sedentară; c) eratică. 493. Prepeliţa îşi face cuibul: a) în arbori; b) în scorburile arborilor bătrâni; c) pe sol. 494. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an? a) 1-2; b) 3-4; c) 4-5. 495. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de: a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti; b) păduri întinse din zona de deal; c) păduri situate în zona de munte. 496. Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna: a) iulie; b) septembrie; c) noiembrie. 497. Activitatea prepeliţei are caracter preponderent: a) auroral şi nocturn; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 498. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel: a) în perechi; b) în stoluri; c) nu rămâne peste iarnă în România. 499. Prepeliţa mai poartă denumirea populară de: a) cocoşar; b) găinuşă ; c) pitpalac. 500. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de: a) pădurile întinse de răşinoase ; b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate; c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi. 501. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent: a) auroral şi nocturn; b) crepuscular şi nocturn; c) diurn. 502. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este: a) slab pronunţat; b) puternic pronunţat; c) inexistent. 55 503. Cocoşul de munte este specie: a) poligamă; b) monogamă; c) rareori poligamă. 504. Hrana cocoşului de munte este de origine: a) animală şi vegetală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 505. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte: a) A; b) B; c) C. A B C 506. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de: a) imprimarea a trei degete; b) imprimarea a cinci degete; c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”. 507. Ce reprezintă „vârzobii” la cocoşul de munte? a) lamele cornoase crescute pe degete; b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor; c) smocul de pene ce atârnă sub cioc. 508. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt: a) mirosul şi văzul; b) văzul şi auzul; c) mirosul şi auzul. 509. Cocoşul de munte este specie: a) migratoare; b) sedentară; c) eratică. 510. Cocoşul de munte are ciocul: a) drept; b) încovoiat; c) turtit dorso – ventral. 511. Vârzobii la cocoşul de munte sunt: a) permanenţi; b) temporari, doar în perioada de iarnă; c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne. 512. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de: 56 a) învârtit; b) alergat; c) rotit 513. Câte ouă depune găina cocoşului de munte? a) 6 – 10; b) 2 – 4; c) 16 - 18. 514. Rotitul cocoşului de munte are loc: a) în februarie - martie ; b) în septembrie – octombrie; c) în aprilie – mai. 515. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada : a) martie – aprilie; b) aprilie – mai; c) octombrie – început de noiembrie. 516. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este: a) slab pronunţat; b) puternic pronunţat; c) inexistent. 517. Cocoşul de mesteacăn este specie: a) poligamă; b) monogamă; c) rareori poligamă. 518. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine: a) animală şi vegetală; b) exclusiv vegetală; c) exclusiv animală. 519. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn: a) A; b) B; c) C. A B C 520. Cocoşul de mesteacăn este specie: a) migratoare; b) sedentară; c) eratică. 521. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în: a) păduri de mesteacăn; b) păduri de fag; 57 c) jnepenişuri şi golul alpin. CAPITOLUL II - LEGISLAŢIE ÎN DOMENIUL CINEGETIC 522. Este permisă fotografierea sau filmare exemplarele de faună de interes cinegetic? a) da, numai de pe trasee turistice sau căi de comunicaţii ; b) da, fără restricţii; c) nu, fără excepţii. 523. Pot fi situaţii în care se permite practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare? a) da, pentru păsările migratoare ; b) da, pentru exemplarele din speciile de mamifere care produc pagube, în condiţiile aprobării administratorului ; c) nu, fără excepţie. 524. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de vânătoare? a) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare ; b) nu, fără excepţie ; c) da, numai pentru paznici de vânătoare. 525. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de armă categoria B? a) Nu, fără excepţii; b) da, numai personalul de conducere al gestionarului fondului ; c) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare. 526. Este permisă practicarea acţiunilor de vânătoare de către vânători fără că aceştia să posede asigurare obligatorie împotriva accidentelor? a) nu, fără excepţie; b) da, elevi, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare; c) da, dacă sunt însoţiţi de personal tehnic de vânătoare. 527. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este impus, în prezent, prin: a) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) Legea fondului cinegetic şi a protecţei vânatului nr. 103/1996, republicată; c) statutele asociaţiilor care gestionează fonduri cinegetice în Romania. 528. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut de cetăţenii cu vârsta peste: a) 16 ani; b) 18 ani; c) 20 ani. 529. Candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare permanent trebuie să depună cerere la: a) asociaţia de vânătoare care gestionează cel puţin un fond cinegetic; b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; c) ocolul silvic cel mai apropiat de domiciliu. 530. Permisul de vânătoare permanent se eliberează candidaţilor care au promovat examenul, de către: 58 a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; b) orice asociaţie de vânătoare care deţine licenţă şi gestionează fonduri cinegetice; c) asociaţia de vânătoare la care a efectuat stagiatura. 531. Participarea la examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este legal condiţionată de: a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de înstituţii de învăţământ; b) executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective; c) efectuarea unei perioade de stagiatură la o asociaţei care gestionează fond cinegetic. 532. Cota de recoltă se aprobă anual pentru: a) deţinătorul, cu orice titlu, al terenului; b) gestionarul fondului cinegetic; c) administratorul fondului cinegetic. 533. Ce categorii de persoane au dreptul de a practica vânătoarea în România ? a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România; b) vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor cinegetice şi studenţii unităţilor de învăţământ unde se studiază ca disciplină vânatul și vânătoarea; c) exclusiv vânătorii şi paznicii de vânătoare. 534. Permisul de vânătoare se retrage şi se anulează dacă posesorul acestuia : a) a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) a fost exclus dintr-o organizatie vânătorească gestionară de fonduri cinegetice; c) a săvârşit o faptă sancţionată contravenţional de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 535. Unităţile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, poartă denumirea de: a) fonduri cinegetice; b) cantoane de vânătoare; c) ocoale cinegetice. 536. Este admisă utilizarea, la vânătoare, a steguleţelor şi a gardurilor pentru dirijarea vânatului? a) nu; b) da, la lup, vulpe si mistreţ; c) da, numai la lup. 537. Nu este legal să se tragă: a) în iepuri, la sărite; b) în urşi la nadă; c) în şacali, la nadă. 538. Cine este administratorul fondului cinegetic naţional? a) autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare; b) administratorul pădurilor proprietate publică; c) asociaţia naţională de profil. 539. Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii? a) nu, fără excepţie; b) da, în scopul cercetării ştiinţifice, cu acordul administratorului fondului cinegetic naţional; 59 c) da, pentru capturarea exemplarelor bolnave. 540. Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii? a) nu, fără excepţie; b) da, numai a celor autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; c) da, doar pentru capcanele care nu ucid animalul. 541. Ce reprezintă braconajul cinegetic în accepţiunea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare? a) acţiune de vânătoare care se desfăşoară de la apusul până la răsăritul soarelui; b) tentativa sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată ca rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi; c) acţiune de vânătoare care se desfăşoară noaptea, fără participarea paznicului de vânătoare. 542. Este permisă depăşirea cotei de recoltă aprobată pe un fond cinegetic? a) nu, este strict interzisă; b) da, cu aprobarea gestionarului; c) da, cu aprobarea asociaţiei naţionale de profil. 543. Cine are dreptul de a gestiona fauna de interes cinegetic? a) orice organizaţie neguvernamentală care are membri vânători; b) orice persoană juridică română licenţiată în acest scop; c) orice organizaţie nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor. 544. Cine stabileşte şi aprobă anual cotele de recoltă pentru vânătoare? a) asociaţia naţională de profil; b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului; c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. 545. Cine are drept de control asupra activităţii cinegetice la toate nivelurile? a) Consiliul Naţional de Vânătoare; b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului; c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. 546. Cine stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România? a) Asociaţia Chinologică Română; b) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. 547. Cine stabileşte tipurile de arme şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România? a) Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor; b) Autoritatea publică centrală care răspunde de justiţie; c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor. 548. Vânătorul poate să împuşte pisici sălbăticite sau câini hoinari? a) da, oricând are posibilitatea; b) nu; c) da, cu ocazia vânătorilor organizate pentru specii de vânat. 549. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele de linişte a faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice? 60 a) nu, deoarece acestea sunt zone de protecţie a faunei cinegetice; b) da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic; c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. 550. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naţionale? a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; b) da, numai de către personalul angajat al administraţiei parcurilor naţionale; c) da, numai de către vânătorii care domiciliază în raza parcului naţional. 551. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naturale? a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; b) da, cu avizul administraţiei/custodelui parcului natural şi cu respectarea prevederilor planurilor de management ale parcului natural; c) da, de către personalul angajat al administraţiei parcului natural. 552. Acţiunile de capturare a vânatului viu se pot desfăşura de către: a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. b) gestionarii fondurilor cingetice, în cadrul cotei de recoltă aprobate. c) persoanele fizice autorizate. 553. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din crescătoriile din România? a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar; b) da, numai pe baza certificării calităţii genetice; c) nu, deoarece pot fi provocate daune efectivelor naturale de vânat. 554. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din import? a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar; b) da, în baza avizului sanitar veterinar şi a certificării calităţii genetice; c) nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene. 555. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de munte, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice? a) da în număr de maxim 5, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător; b) da, fara restricţii în afara fondului forestier; c) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător. 556. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de deal, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice? a) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător; b) da, fara restricţii în afara fondului forestier; c) da în număr de maxim 2, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător. 557. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de câmpie, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice? a) da în număr de maxim 2, vaccinati, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător; b) da, fara restrictii în afara fondului forestier; c) da în număr de 1, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător. 558. Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate vânatului? a) nu, este strict interzisă; b) da, de către personalul autorizat; c) da, de către membrii vânători cu ocazia acţiunilor de vânătoare. 61 559. Este permisă însuşirea de către vânători a coarnelor lepădate de cervide, găsite în fondul cinegetic? a) da, doar de către membrii grupei de vânătoare; b) nu; c) da, cu acordul proprietarului de teren. 560. Este permisă practicarea vânătorii fără autorizaţie eliberată de gestionar, dacă acesta şi-a exprimat acordul telefonic? a) nu, fără excepţii; b) da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului; c) da, pentru vânătorii străini însoţiţi de paznicul de vânătoare. 561. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare se desfăşoară în baza Regulamentului aprobat prin ordin al: a) autorităţii publice centrale care răspunde protecţia mediului; b) autorităţii publice centrale care răspunde de afacerile interne; c) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. 562. Organizatorul acţiunii de vânătoare are obligaţia: a) să urmărească vânatul mare rănit; b) să completeze cu pix, citeţ, în autorizaţie, numele altor vânători decât cei trecuţi iniţial, care doresc să participe la acţiunea de vânătoare respectivă; c) să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor. 563. Practicarea vânătorii este permisă cu: a) arme de vânătoare şi arbalete; b) arme de vânătoare şi arme de tir omologate; c) arme de vânătoare şi capcane autorizate. 564. Pentru exercitarea vânătorii este legal a fi folosite următoarele categorii de arme: a) arme de pază şi arme de vânătoare; b) arme de vânătoare şi arme de tir; c) doar arme de foc admise la vânătoare. 565. În baza legii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate autoriza practicarea vânătorii cu: a) arme de foc de autoaparare; b) capcane; c) arme cu aer comprimat. 566. Sunt situaţii în care se pot recolta păsări admise la vânătoare în afara perioadei legale de vânătoare? a) nu, fără excepţii; b) da, în cazul nerealizării cotei de recoltă; c) da, în condiţiile derogării acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului. 567. Este permisă comercializarea cărnii de vânat? a) da, fără restricţii; b) da, de către gestionarul fondului cinegetic şi alte persoane juridice autorizate; c) da, de către vânătorul care a dobândit legal vânatul. 62 568. Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe autorizaţia de vânătoare? a) da, dacă vânătorul/vânătorii în cauză participă la o singură vânătoare într-un sezon; b) nu; c) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare. 569. Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este autorizat să vâneze? a) da, cu acordul paznicului fondului cinegetic; b) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare; c) nu. 570. Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizată acţiunea de vânătoare? a) da, dar nu la mai mult de 500 m de limita fondului cinegetic; b) nu, fără excepţii; c) da, prin excepţie, pentru recuperarea acestuia, cu acordul gestionarului fondului cinegetic. 571. Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea? a) da, în afara căilor de comunicaţie; b) nu; c) da, dacă arma este neîncărcată. 572. Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice? a) da, dacă acestea au participat la vânătoare în calitate de gonaci; b) nu, fără excepţii; c) da, dacă acestea au calitatea de vânător şi au dobândit-o legal. 573. Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vânătoare se efectuează: a) la sediul gestionarului fondului cinegetic, imediat după desfăşurarea vânătorii; b) în fondul cinegetic, înainte de părăsirea acestuia; c) la centrul de taxidermie, după prepararea trofeelor. 574. Este permisă vânătoarea în rezervaţiile ştiinţifice? a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; b) da, cu acordul verbal al administraţiei rezervaţiei sau al custodelui acesteia; c) da, cu acordul Academiei Române. 575. Este permisă vânarea urşilor la bârlog? a) da, în condiţiile legii; b) da, dacă produc pagube; c) nu, fără excepţii. 576. Este permisă comercializarea, de către persoane fizice, a trofeelor de vânat? a) da, numai în interiorul ţării; b) nu, fără excepţii; c) da, numai de către vânătorii care le-au recoltat. 577. Este permisă comercializarea de către persoane fizice a produselor de carmangerie rezultate din vânat? a) da, cu respectarea normelor sanitar veterinare; b) nu, fără excepţii; 63 c) da, numai de către vânătorii care le-au produs conform standardelor alimentare. 578. Cui aparţin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic? a) paznicului de vânătoare; b) gestionarului fondului cinegetic; c) vânătorului care le-a găsit. 579. Este permisă vânătoarea cu ogari sau metişi de ogari? a) da, la vânătorile autorizate; b) da, dacă poartă jujeu; c) nu, fără excepţii. 580. Este permisă vânătoarea pe timp de noapte din autovehicule? a) da, pe fondurile cinegetice greu accesibile; b) nu; c) da, când vânătorii sunt însoţiţi de paznicul de vânătoare. 581. Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric? a) da, dacă nu există vizibilitate; b) da, dacă acestea sunt omologate; c) nu, fără excepţie. 582. Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole? a) da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole; b) da, dacă acestea sunt autorizate pentru comercializare; c) nu, fără excepţii. 583. Este permisă vânătoarea cu arbaleta? a) da, pentru a lovi vânatul la distanţe mai mici de 100 m; b) nu, fără excepţii; c) da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme şi muniţii autorizate. 584. Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru vânătoare în România? a) da, dacă sunt autorizate pentru comercializare în alte ţări din Uniunea Europeană; b) nu; c) da, dacă au calibrul corespunzător speciei la care se doreşte folosirea lor. 585. Ce se întâmplă cu armele care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune? a) se confiscă de către paznicul de vânătoare; b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării; c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic. 586. Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune? a) se confiscă de către paznicul de vânătoare; b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării; c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic. 587. Din ce este constituit fondul cinegetic naţional? a) totalitatea fondurilor cinegetice din România; 64 b) totalitatea faunei de interes cinegetic din România; c) totalitatea suprafeţelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice. 588. Ce reprezintă un fond cinegetic? a) totalitatea faunei de interes cinegetic din România; b) resursa financiară pentru gestionarea vânatului; c) unitatea de gospodărire cinegetică formată dintr-o suprafaţa de teren bine delimitată împreună cu fauna de interes cinegetic care se află pe aceasta. 589. Este legal să se tragă în guguştiucii aflaţi în localităţi? a) da, dacă vânătoarea este asistată de reprezentantul primăriei; b) nu; c) da, numai cu armă cu aer comprimat. 590. Pentru paza unui fond cinegetic, legislaţia în vigoare impune: a) cel puţin un paznic pentru fiecare fond cinegetic; b) cel puţin un paznic pentru fiecare 5000 ha; c) cel puţin un paznic pentru fiecare 10.000 ha. 591. Vânarea vulpilor care produc pagube în gospodării poate fi realizată cu: a) otravă; b) ogari; c) capcane autorizate. 592. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerată: a) proprietatea unităţilor administrativ teritoriale; b) proprietatea deţinătorilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic; c) resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional. 593. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de către: a) statul român, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; b) statul român prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; c) proprietarii terenurilor pe care sunt constituite fondurile cinegetice. 594. Efectivele optime pentru principalele specii de interes vânătoresc se stabilesc şi se aprobă de: a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; b) Academia Română; c) fiecare gestionar de fonduri cinegetice în parte. 595. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de câmpie este, în România, de: a) 5.000 ha; b) 7.000 ha; c) 10.000 ha. 596. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de deal este, în România, de: a) 5.000 ha; b) 7.000 ha; c) 10.000 ha. 597. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de munte este, în România, de: a) 5.000 ha; b) 7.000 ha; c) 10.000 ha. 65 598. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de câmpie, este de: a) 150 ha; b) 250 ha; c) 350 ha. 599. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de deal, este de: a) 150 ha; b) 200 ha; c) 350 ha. 600. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de munte, este de: a) 150 ha; b) 250 ha; c) 250 ha. 601. Vânătoarea se poate exercita legal de către vânători numai dacă posedă: a) permis de vânătoare şi autorizaţie de vânătoare; b) permis de vânătoare, permis de armă şi autorizaţie de vânătoare; c) permis de armă, permis de vânătoare, autorizaţie de vânătoare şi asigurare obligatorie pentru accidente de vânătoare. 602. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut legal în România, de către: a) cetăţenii care au domiciliul sau rezidenţa în România; b) cetăţenii români cu domiciliul în România sau în străinătate; c) cetăţenii ţărilor U.E. care au calitatea de vânători în ţara de origine, dacă sunt veniţi la vânătoare în România. 603. Permisele de vânătoare temporare pot fi obţinute, la cerere, de: a) cetăţenii ţărilor U.E, dacă în ţările de origine nu posedă permis sau licenţă de vânătoare; b) cetăţenii străini care în ţara de origine au calitatea de vânător, dacă sunt invitaţi în România pentru acţiuni de vânătoare; c) cetăţenii români cu rezidenţa în străinătate, care nu posedă permis sau licenţă de vânătoare din ţara de rezidenţă. 604. Autorizaţiile de vânătoare, individuale sau colective, pot fi obţinute de vânători de la: a) gestionarii fondurilor cinegetice; b) administratorul fondurilor cinegetice; c) atât de la gestionarii fondurilor cinegetice, cât şi de la administratorul fondurilor cinegetice. 605. Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ? a) da, deo