Grila Fluide - Întrebări și Răspunsuri PDF

## Întrebări și Răspunsuri ### Întrebări 1. Care dintre următoarele contaminări conduce la creșterea vâscozității și a volumului cumulativ de filtrat? - a. contaminarea cu gips - b. contaminarea cu gaze - c. contaminarea cu apa de zăcământ 2. Considerand criteriul de clasificare dup...

## Întrebări și Răspunsuri ### Întrebări 1. Care dintre următoarele contaminări conduce la creșterea vâscozității și a volumului cumulativ de filtrat? - a. contaminarea cu gips - b. contaminarea cu gaze - c. contaminarea cu apa de zăcământ 2. Considerand criteriul de clasificare după așa-numitul randament al argilelor, humele bune au: - a. R>14 - b. 3<R<9 - c. 9<R<14 3. În același timp cu mărirea debitului de circulație are loc și: - a. creșterea vitezei de avansare a sapei - b. scăderea pierderilor de circulație în spațiul inelar - c. scăderea vitezei de avansare a sapei 4. Vâscozitatea plastică a fluidelor de foraj: - a. dă indicații asupra conținutului total de particule solide din sistem - b. se determină cu ajutorul metodei MBT - c. se calculează cu relația de calcul 0,479(20300 – Ф600) 5. Valoarea factorului apă/ciment pentru o pastă de ciment cu densitatea de 1800 kg/m³ este: - a. m = 0,15 - b. m = 1,2 - c. m = 0,5 6. Cum se numesc produșii rezultați ca urmare a hidratării C3A și C4AF? - a. Hidroaluminați si hidroferiți - b. clincher - c. Hidrosilicați 7. Pentru reglarea timpului de prizare, pentru obținerea prafului de ciment, clincherul trebuie amestecat cu: - a. Apă - b. C4AF - c. Gips - d. Ciment 8. După natura fazei continue, fluidele de foraj se clasifică astfel: - a. cu argilă, fără argilă - b. pe bază de apă, pe bază de produse petroliere, gazoase - c. pe baza de apă cu argilă, pe bază de apă cu polimeri, fără apa 9. Emulsiile inverse conțin o cantitate de apă care: - a. este limitată de pericolul spargerii emulsiei - b. emulsiile inverse nu conțin apă - c. nu influențează reglarea proprietăților structurale și de filtrare 10. Fluidele pe bază de polimeri sunt: - a. fluide pe bază de apă în care se introduc KCI sau NaCl - b. fluide pe bază de apă în care se introduc polimeri - c. fluide pe bază de produse petroliere în care se introduc polimeri 11. Prin peptizare se înțelege: - a. ruperea structurii de gel și revenirea în soluție prin agitare - b. valoarea tensiunii statice de forfecare după o anumită perioadă de repaus - c. gelificarea unei soluții când este lăsată în repaus 12. În cazul contaminării cu sare a noroiului natural se recomandă: - a. continuarea forajului și analiza detritusului - b. precipitarea NaCl și continuarea forajului - c. adoptarea unei metode în funcție de concentrația de sare din fluid 13. Dintre mineralele argiloase întâlnite în natură, se folosesc pentru prepararea fluidelor de foraj: - a. caolinitele - b. illitele - c. cloritele - d. smectitele 14. Gradul de bazicitate al cimenturilor: - a. reprezintă raportul var/silice - b. nu este influențat de temperatura de hidratare - c. trebuie să fie sub 1,2 15. Carotajul electric de rezistivitate este afectat de: - a. fluidele pe bază de KCI - b. fluidele pe bază de CaCl2 - c. fluidele pe bază de NaCl 16. În figura de mai jos este prezentată influența concentrației de Ca²+ din filtrat asupra noroiului tratat în prealabil cu fluidizant și sodă caustică. Porțiunea din stânga curbei reprezintă: - a. creșterea vâscozității noroiului concomitent cu reducerea conținutului de Ca²+ și în acest caz se recomandă adaos de lapte de var - b. creșterea vâscozității noroiului concomitent cu creșterea conținutului de Ca²+ și în acest caz se recomandă adaos de lapte de var - c. creșterea vâscozității noroiului concomitent cu reducerea conținutului de Ca²+ și în acest caz se recomandă adaos de soda caustică 17. Considerand criteriul de clasificare după așa-numitul randament al argilelor, argilele metabentonitice au: - a. R>14 - b. 9<R<14 - c. 3<R<9 18. Bentonita se adaugă în fluidele pe bază de apă pentru: - a. reglarea capacității de coroziune - b. reglarea proprietăților reologice - c. reglarea capacității de colmatare 19. Dacă Tîp este timpul de început de priză, Tsp este timpul de sfârșit de priză, iar Tc este durata operației de cimentare, atunci este adevărată următoarea relație: - a. Tc = Tîp + 45 minute - b. Tc = 0,75Tîp - c. Tc = Tsp+Tîp - d. Tc = 95 ... 140 minute 20. Una dintre funcțiile pe care nu o poate îndeplini fluidul de foraj este: - a. să transporte detritusul de la talpa sondei, la suprafață - b. să asigure stabilitatea sondei în timpul forajului - c. să producă hidrocarburi lichide 21. Cursul de Fluide de foraj si cimenturi de sonda mi-a placut destul de mult! 22. Stabilitatea emulsiilor se poate aprecia prin: - a. separarea de lichid la suprafață - b. stabilitatea electrică - c. segregarea gravitațională 23. Pastele de ciment nu mai sunt pompabile dacă: - a. operația de cimentare durează mai mult de o oră - b. nu se depășește valoarea de 100 UEC - c. se atinge valoarea de 30 – 40 UEC 24. Reducerea vitezei de avansare cu creșterea diferenței de presiune pn-pp se explică prin: - a. creșterea rezistenței rocii și printr-o spălare necorespunzătoare a tălpii - b. creșterea vâscozității fluidului - c. creșterea densității fluidului de foraj 25. Fac parte din categoria fluidelor inhibitive: - a. fluidele naturale - b. fluidele pe bază de KCI - c. fluidele negre 26. Reperele numerice din figură reprezintă: - a. 1 – strat de adsorbţie; 2 – strat difuz; 3 – granulă coloidală; 4 – micelă - b. 1 – nucleu coloidal; 2 – micelă; 3 granulă coloidală; 4 – strat de adsorbție - c. 1 – strat difuz; 2 – granulă; 3 – micelă; 4 – strat de adsorbție 27. Capacitatea de umflare reprezintă: - a. cantitatea de apă adsorbită de plăcuțele elementare de argilă, raportată la greutatea unei probe - b. cantitatea de apă necesară preparării fluidului de foraj - c. proprietatea de răspândire a particulelor elementare de argilă 28. În care dintre următoarele situații se recomandă folosirea fluidelor de foraj naturale? - a. La deschiderea stratelor productive - b. La forajul intervalelor de suprafață - c. La forajul sondelor adânci cu temperaturi și presiuni mari - d. La forajul sondelor dirijate sau orizontale 29. Având în vedere respectarea ordinii de substituire a cationilor conform seriei H+ > Ba2+ Sr2+ > Ca2+ > Mg2+ > Cs+ > Rb+ > NH4+ > K+ > Na+ > Li+, atunci: - a. ionii Ca2+ pot substitui ionii Na+ - b. ionii Na+ pot substitui ionii Ca2+ - c. ionii Na+ pot substitui ionii Mg2+ 30. Capacitatea de filtare și colmatare se măsoară în condiții de laborator: - a. cu presa filtru Baroid, la temperatură ambiantă, 7 Bar și timp de 10 de minute - b. cu presa filtru Baroid, la temperatură ambiantă, 10 Bar și timp de 7,5 de minute - c. cu presa filtru Baroid, la temperatură ambiantă, 7 Bar și timp de 30 de minute 31. Densitatea pastelor de ciment este: - a. 3100 – 3150 kg/m³ - b. egală cu densitatea fluidului de foraj folosit pe intervalul ce urmează a fi cimentat - c. cu 100 până la 300 kg/m³ mai mare decât a fluidului de foraj 32. Factorul m = A/C este: - a. raportul masic dintre apă și ciment - b. raportul volumic dintre apă și ciment - c. raportul masic dintre adaos și ciment 33. Materialele de blocare pot fi grupate în: - a. materiale lichide și solide - b. materiale fibroase, granulare și lamelare - c. substanțe organice și anorganice 34. Sistemele de fluide Flo-Pro: - a. sunt sisteme pe bază de polimeri cu perfomanțe bune, dar care deteriorează stratele productive - b. sunt sisteme pe bază de polimeri care îmbunătățesc proprietățile reologice ale fluidului - c. sunt sisteme pe bază de produse petroliere ce se pot folosi în sondele cu temperaturi și adâncimi mari 35. Clincherul reprezintă: - a. un mineral care reglează timpul de prizare - b. produsul rezultat în urma arderii unui amestec de calcar și argilă - c. materia primă folosită pentru obținerea cimentului praf 36. Răspunsul corect este: - produsul rezultat în urma arderii unui amestec de calcar și argilă 37. Viteza de lunecare a particulelor solide depinde de: - a. debitul de circulație necesar spălării tălpii - b. forma și dimensiunile particulei, densitatea rocii și a fluidului, viscozitatea fluidului și regimul de curgere - c. dimensiunile transversale ale spațiului inelar 38. Răspunsul corect este: - pe bază de apă, pe bază de produse petroliere, gazoase 39. În condiții de şantier, vâscozitatea aparentă se măsoară: - a. în cP (centiPoise) - b. cu pâlnia Marsh - c. în funcție de densitatea fluidului de foraj 40. Pentru reglarea capacității de filtrare se pot folosi: - a. amidon, soda caustică, soda calcinată, varul stins - b. CMC, stearat de aluminiu, polietilena, varietăți de cauciuc - c. amidon, CMC, rășina de Xantan 41. Timpii de prizare se determină în condiții de laborator cu: - a. consistometrul - b. densimetrul - c. acul Vicat 42. Turta de colmatare este: - a. o parte din particulele solide din noroi - b. o altă denumire pentru detritus - c. dăunătoare pentru stabilitatea pereților sondei 43. Metoda de măsurare a capacității totale de schimb cationic este: - a. Metoda titrării cu H2SO4 - b. Metoda MBT - c. Metoda retortei 44. Fluidele pe bază de polimeri depun: - a. turtă de colmatare groasă și permeabilă - b. turtă de colmatare foarte subțire și impermeabilă - c. turtă de colmatare foarte subțire si foarte permeabilă 45. În figură este reprezentată variația căldurii de hidratare în timpul hidratării și întăririi cimentului. Zona III reprezintă: - a. perioada de prizare efectivă a cimentului - b. perioada de creștere a căldurii de hidratare datorită creșterii presiunii - c. perioada de întărire a cimentului 46. Factorii care contribuie la reușita sau nereușita unei cimentări sunt: - a. fizici și chimici - b. mecanici și hidraulici - c. geologici, tehnici și tehnologici 47. Prin folosirea baritei (p = 4400 – 4500 kg/m³), ca material de îngreuiere, se obțin fluide de foraj cu densitatea crescută până la: - a. 2200 ... 2300 kg/m³ - b. 3000 ... 3100 kg/m³ - c. 1500 ... 1700 kg/m³ 48. Porțiunea din stânga curbei reprezintă: - a. creșterea vâscozității noroiului concomitent cu reducerea conținutului de Ca2+ și în acest caz se recomandă adaos de lapte de var - b. creșterea vâscozității noroiului concomitent cu creșterea conținutului de Ca2+ și în acest caz se recomandă adaos de lapte de var - c. creșterea vâscozității noroiului concomitent cu reducerea conținutului de Ca2+ și în acest caz se recomandă adaos de soda caustică 49. Răspunsul corect este: - reprezintă raportul var/silice 50. În condiții de şantier, vâscozitatea aparentă se măsoară: - a. în cP (centiPoise) - b. cu pâlnia Marsh - c. în funcție de densitatea fluidului de foraj 51. Pentru reglarea capacității de filtrare se pot folosi: - a. amidon, soda caustică, soda calcinată, varul stins - b. CMC, stearat de aluminiu, polietilena, varietăți de cauciuc - c. amidon, CMC, rășina de Xantan 52. Răspunsul corect este: - smectitele 53. Răspunsul corect este: - măresc viteza reacțiilor de hidratare, micșorând timpul de prizare 54. Răspunsul corect este: - o parte din particulele solide din noroi 55. Răspunsul corect este: - sunt sisteme pe bază de polimeri care îmbunătățesc proprietățile reologice ale fluidului 56. Răspunsul corect este: - se reglează astfel încât, prin mărimea presiunii hidrostatice, fluidul de foraj ales să prevină pătrunderea fluidelor din formațiunile traversate 57. Răspunsul corect este: - fluide pe bază de apă în care se introduc polimeri 58. Reperele numerice din figură reprezintă: - a. 1 – strat de adsorbţie; 2 – strat difuz; 3 – granulă coloidală; 4 – micelă 59. Răspunsul corect este: - 9<R<14 60. Răspunsul corect este: - Cantitatea de apă adsorbită de plăcuțele elementare de argilă, raportată la greutatea unei probe ### Răspunsuri 1. a. contaminarea cu gips 2. b. 3<R<9 3. a. creșterea vitezei de avansare a sapei 4. a. dă indicații asupra conținutului total de particule solide din sistem 5. c. m = 0,5 6. a. Hidroaluminați si hidroferiți 7. c. Gips 8. b. pe bază de apă, pe bază de produse petroliere, gazoase 9. a. este limitată de pericolul spargerii emulsiei 10. b. fluide pe bază de apă în care se introduc polimeri 11. a. ruperea structurii de gel și revenirea în soluție prin agitare 12. c. adoptarea unei metode în funcție de concentrația de sare din fluid 13. d. smectitele 14. a. reprezintă raportul var/silice 15. c. fluidele pe bază de NaCl 16. a. creșterea vâscozității noroiului concomitent cu reducerea conținutului de Ca²+ și în acest caz se recomandă adaos de lapte de var 17. b. 9<R<14 18. b. reglarea proprietăților reologice 19. b. Tc = 0,75Tîp 20. c. să producă hidrocarburi lichide 21. Cursul de Fluide de foraj si cimenturi de sonda mi-a placut destul de mult! 22. b. stabilitatea electrică 23. c. se atinge valoarea de 30 – 40 UEC 24. a. creșterea rezistenței rocii și printr-o spălare necorespunzătoare a tălpii 25. b. fluidele pe bază de KCI 26. a. 1 – strat de adsorbţie; 2 – strat difuz; 3 – granulă coloidală; 4 – micelă 27. a. cantitatea de apă adsorbită de plăcuțele elementare de argilă, raportată la greutatea unei probe 28. b. La forajul intervalelor de suprafață 29. a. ionii Ca2+ pot substitui ionii Na+ 30. c. cu presa filtru Baroid, la temperatură ambiantă, 7 Bar și timp de 30 de minute 31. c. cu 100 până la 300 kg/m³ mai mare decât a fluidului de foraj 32. a. raportul masic dintre apă și ciment 33. b. materiale fibroase, granulare și lamelare 34. b. sunt sisteme pe bază de polimeri care îmbunătățesc proprietățile reologice ale fluidului 35. b. produsul rezultat în urma arderii unui amestec de calcar și argilă 36. produsul rezultat în urma arderii unui amestec de calcar și argilă 37. b. forma și dimensiunile particulei, densitatea rocii și a fluidului, viscozitatea fluidului și regimul de curgere 38. pe bază de apă, pe bază de produse petroliere, gazoase 39. b. cu pâlnia Marsh 40. c. amidon, CMC, rășina de Xantan 41. c. acul Vicat 42. a. o parte din particulele solide din noroi 43. b. Metoda MBT 44. b. turtă de colmatare foarte subțire și impermeabilă 45. a. perioada de prizare efectivă a cimentului 46. c. geologici, tehnici și tehnologici 47. a. 2200 ... 2300 kg/m³ 48. a. creșterea vâscozității noroiului concomitent cu reducerea conținutului de Ca²+ și în acest caz se recomandă adaos de lapte de var 49. reprezintă raportul var/silice 50. b. cu pâlnia Marsh 51. c. amidon, CMC, rășina de Xantan 52. smectitele 53. măresc viteza reacțiilor de hidratare, micșorând timpul de prizare 54. o parte din particulele solide din noroi 55. sunt sisteme pe bază de polimeri care îmbunătățesc proprietățile reologice ale fluidului 56. se reglează astfel încât, prin mărimea presiunii hidrostatice, fluidul de foraj ales să prevină pătrunderea fluidelor din formațiunile traversate 57. fluide pe bază de apă în care se introduc polimeri 58. 1 – strat de adsorbţie; 2 – strat difuz; 3 – granulă coloidală; 4 – micelă 59. 9<R<14 60. Cantitatea de apă adsorbită de plăcuțele elementare de argilă, raportată la greutatea unei probe