Studiu Ciment și Fluide de Foraj

Răspunsuri Corecte la Întrebări de Studiu

• Întrebare 36: Produșii rezultați din hidratarea C3S și C2S sunt hidrosilicați.
• Întrebare 45: Zona III din grafic reprezintă perioada de prizare efectivă a cimentului.
• Întrebare 9: Fluidele de foraj și cimenturi de sondă.
• Întrebare 38: Modelul reologic care nu descrie comportarea pastelor de ciment este modelul Pascal.
• Întrebare 7: În aceste teste, este important să se folosească termenul corect din fiecare răspuns pentru a obține un scor complet.
• Întrebare 44: Fluidele pe bază de polimeri depun o turtă de colmatare foarte subțire și impermeabilă.
• Întrebare 32: Factorul m = A/C reprezintă raportul masic dintre apă și ciment.
• Întrebare 28: Pentru fluidele de foraj naturale, este recomandat să se folosească la deschiderea stratelor productive.
• Întrebare 29: Ionii Ca2+ pot substitui ionii Na+.
• Întrebare 10: Fluidele pe bază de polimeri, sunt fluide pe bază de apă în care se introduc polimeri.
• Întrebare 20: Fluidul de foraj nu poate produce hidrocarburi lichide.
• Întrebare 10: Viteza de avansare a sapei creşte atunci când fluidul are o viteză iniţială de filtare mare şi un cumulativ total de filtrat mic.
• Întrebare 3: Suma forţelor care tind să îndepărteze particula de detritus de pe talpa sondei este mai mare decât suma forțelor care tind să rețină particula de detritus pe talpa sondei.
• Întrebare 22: Stabilitatea emulsiilor se poate aprecia prin stabilitatea electrică.
• Întrebare 28: În situații de foraj intervale de suprafață este recomandată folosirea fluidelor de foraj naturale.
• Întrebare 19: Dacă Tîp este timpul de început de priză, Tsp este timpul de sfârșit de priză, iar Tc este durata operației de cimentare, atunci Tc = 0.75Tîp.
• Întrebare 25: Fluidele pe bază de KCI fac parte din categoria fluidelor inhibitive.
• Întrebare 46: Factorii care contribuie la reușita unei cimentări sunt: geologici, tehnici și tehnologici.
• Întrebare 9: Emulsiile inverse conţin o cantitate de apă care este limitată de pericolul spargerii emulsiei.
• Întrebare 12: În cazul contaminării cu sare a noroiului natural, se recomandă adoptarea unei metode în funcție de concentrația de sare din fluid.
• Întrebare 4: Vâscozitatea plastică a fluidelor de foraj dă indicii asupra conținutului total de particule din sistem
• Întrebare 11: Prin peptizare se înţelege ruperea structurii de gel și revenirea în soluție prin agitare.
• Întrebare 2: La clasifiicarea argilelor, humele bune au un raport 3 < R < 9
• Întrebare 18: Bentonita se adaugă în fluide pe bază de apă pentru reglarea proprietăților reologice.
• Întrebare 35: Clincherul reprezintă produsul rezultat din arderea unui amestec de calcar și argilă.
• Întrebare 8: Clasificarea fluidelor de foraj, după natura fazei continue, se împarte în: fluide cu argilă, fără argilă, pe bază de apă, pe bază de produse petroliere și gazoase, fluide pe bază de apă cu argilă, cu polimeri și fără apă.
• Întrebare 24: Din aceste rezultate, viteza de avansare scade cu creșterea diferenței de presiune pn-pp din cauza creșterii rezistenței rocii și a spălării necorespunzătoare a tălpii.
• Întrebare 31: Densitatea pastelor de ciment este de 100 până la 300 kg/m³ mai mare decât a fluidului de foraj.
• Întrebare 21: Acest curs este pentru fluide de foraj și cimenturi de sondă.
• Întrebare 6: Produșii rezultați din hidratarea C3A și C4AF sunt hidroaluminați și hidroferiți.
• Întrebare 43: Metoda MBT este metoda pentru măsurarea capacității totale de schimb cationic
• Întrebare 34: Sistemele de fluide Flo-Pro sunt sisteme pe bază de polimeri care îmbunătățesc proprietățile reologice ale fluidului.
• Întrebare 8: În timpul forajului, densitatea fluidului trebuie reglată, prin mărimea presiunii hidrostatice, pentru a preveni pătrunderea fluidelor din formațiunile traversate.
• Întrebare 5: Vâscozitatea plastică a fluidelor de foraj indică conținutul total de particule solide din sistem .
• Întrebare 40: Pentru reglarea capacităţii de filtrare se pot folosi amidon, CMC, răşină de Xantan.
• Întrebare 1: Contaminarea cu gips conduce la creşterea vâscozităţii şi a volumului cumulativ de filtrat.