Capitolul 6 - Procesul Decizional PDF

# Capitolul 6 - Procesul Decizional ## 6.1. Conceptul de decizie și cerințele de raționalitate ale acesteia ### 6.1.1. Definirea deciziei ca proces - O caracteristică a oricărui sistem socioeconomic este finalitatea. - Aceasta înseamnă că sistemul tinde să evolueze în vederea realizării anumitor...

# Capitolul 6 - Procesul Decizional ## 6.1. Conceptul de decizie și cerințele de raționalitate ale acesteia ### 6.1.1. Definirea deciziei ca proces - O caracteristică a oricărui sistem socioeconomic este finalitatea. - Aceasta înseamnă că sistemul tinde să evolueze în vederea realizării anumitor obiective. - Realizarea acestor obiective nu are loc automat. - Legea entropiei demonstrează că ordinea tinde să se transforme în dezordine. - Sistemele socioeconomice sunt supuse unor factori perturbatori. - Acești factori pot fi exogeni sau endogeni. - Cei exogeni se opun sau îngreunează realizarea obiectivelor. - Cei endogeni sunt interni sistemului. - Activitatea managerilor constă în a adapta, autoregla funcționarea sistemului. - Această activitate se concretizează într-o înlănțuire de decizii interdependente. ### Definirea deciziei în general A decide înseamnă a alege dintre mai multe variante, cea mai avantajoasă pentru atingerea unor obiective. ### Definirea deciziei de management - Decizia de management reprezintă procesul de alegere a unei căi de acțiune. - Această acțiune este aleasă din mai multe posibile. - Aplicarea acțiunii influențează activitatea sau comportamentul a cel puțin unei alte persoane decât decdentul. - Decizia este un instrument de management, întrucât se regăsește în toate funcțiile procesului de management. - Decizia este importantă, deoarece integrarea organizației în mediul extern depinde de calitatea deciziilor. - Deciziile influențează reducerea costurilor, eficiența, profitul și toate rezultatele economico-financiare ale organizației. - Decizia nu reprezintă o funcție a managementului, ci se concretizează în cadrul fiecărei funcții. #### Decizia de management presupune: - O mulțime de variante formată din cel puțin două elemente. - Existența unei finalități. - Influențarea acțiunilor și comportamentului a cel puțin unei alte persoane. #### Reprezentarea grafică a procesului decizional de management: - Procesul decizional se declanșează de o acțiune din sistemul condus. - Sistemul condus furnizează date, care sunt prelucrate și transmise sistemului de management. - Sistemul de management ia decizii, care sunt transmise sistemului condus. - Sistemul condus le convertește în acțiune. - Procesul cuprinde mai multe categorii de timp: - Timp de reacție al sistemului de management. - Timp de reacție al sistemului condus. - Durata acțiunii. ## 6.1.2. Componentele procesului decizional #### Alegerea unei variante din mai multe posibile se face pe baza unor criterii. - Criteriile ierarhizează variantele pe baza consecințelor care le caracterizează. - Consecințe pot varia în funcție de starea naturii. #### Criteriile decizionale pot prezenta mai multe niveluri. - Aceste niveluri pot constitui tot atâtea obiective decizionale. #### Orice proces decizional are următoarele componente: - Decidentul. - Mulțimea variantelor decizionale. - Mulțimea criteriilor decizionale. - Mediul ambiant. - Mulțimea consecințelor. - Obiectivele decizionale. **Decidentul** este persoana sau mulțimea de persoane care alege varianta cea mai avantajoasă. - Calitatea deciziei depinde de calitățile decidentului. - Evoluția decidentului se datorează creșterii complexității activității de management. - Evoluția decidentului se datorează îmbunătățirii pregătirii de specialitate și extinderii participării la decizie în toate organizațiile. **Mulțimea variantelor decizionale** este ansamblul alternativelor posibile pentru realizarea unui obiectiv. - Variantele sunt căile de acțiune prin care se poate atinge un obiectiv. **Criteriile decizionale** sunt punctele de vedere ale decidentului, cu ajutorul cărora se izolează aspecte ale realității în cadrul procesului decizional. - Criteriile sunt specifice fiecărui domeniu. - Criteriile se caracterizează prin mai multe niveluri, corespunzătoare variantelor și stărilor condițiilor obiective. - Criteriile pot prezenta mai multe niveluri, care pot constitui tot atâtea obiective decizionale. **Obiectivele decizionale** sunt nivelurile criteriilor, care se pot realiza prin aplicarea variantelor decizionale în fiecare stare a naturii sau a condițiilor obiective. - Obiectivele se pot diviza, grupa și fi independente. - Se folosesc criterii ca: profit, cost, rentabilitate. **Mediul ambiant** este ansamblul condițiilor interne și externe organizației care sunt influențate și influențează decizia. - Mediul ambiant se manifestă cu una sau mai multe stări ale condițiilor obiective. - Mediul ambiant se caracterizează prin mobilitate. - Mediul ambiant se schimbă în funcție de: - Perfecționarea pregătirii personalului. - Perfecționarea sistemului informațional. - Legislația țării. - Relațiile cu guvernul. - Mediul ambiant are influență variabilă, determinată de creșterea complexității și creșterea pregătirii de specialitate a personalului. **Consecințele decizionale** cuprind ansamblul rezultatelor potențiale ce s-ar obține potrivit fiecărui criteriu decizional și fiecărei stări a condițiilor obiective prin aplicarea variantelor decizionale. - Consecințele se stabilesc prin previziune. - Previziunile sunt rareori exacte, din cauza incertitudinii cauzelor care le determină. ## 6.1.3. Cerințe de raționalitate a deciziei de management - Deciziile de management trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de raționalitate: - Fundamentarea științifică. - Împuternicirea deciziei. - Formularea clară. - Oportunitatea deciziei. - Eficiența deciziei. - Formularea completă. **Fundamentarea științifică** presupune ca decizia să fie luată conform cu realitățile din cadrul organizației, pe baza unui instrumentar științific. - Se evită practicismul, improvizația, rutina și voluntarismul. **Împuternicirea deciziei** constă în adoptarea deciziei de către managerul în ale cărui sarcini este înscrisă, și în faptul ca managerul dispune de cunoștințele, calitățile și aptitudinile necesare fundamentării. - Împuternicirea presupune apropierea sau suprapunerea autorității formale și a autorității informale. **Formularea clară** a deciziei presupune claritate, concizie și non-contradicție. - Se precizează conținutul situației decizionale pentru toate persoanele participante la fundamentarea deciziei. **Oportunitatea deciziei** presupune ca decizia să se încadreze în perioada optimă de elaborare și operaționalizare. - Este preferabilă o decizie bună luată la momentul potrivit, decât o decizie mai bună luată cu întârziere. **Eficiența deciziei** impune obținerea unui efect sporit la un anumit efort dat. - Decizia se apreciază prin prisma efectelor rezultate din implementarea ei. **Formularea completă** a deciziei presupune ca aceasta să cuprindă toate elementele necesare înțelegerii și implementării. - Deciziile se formulează cu claritate și precizie. ## 6.2. Clasificarea deciziilor - Se grupeaza situațiile decizionale din cadrul organizațiilor în mai multe categorii. - Clasificarea are importanță teoretică și practică. #### Importanța practică: - Elaborarea și fundamentarea deciziilor se poate face cu metode, tehnici și instrumente specifice fiecărei categorii. - Se clasifică deciziile după: - Orizontul de timp și implicația asupra firmei. - Gradul de cunoaștere a mediului de către decident. - Numărul de persoane participante la procesul decizional. - Periodicitatea. - Numărul de criterii decizionale. ### 6.2.1. Clasificarea deciziilor după orizontul de timp și implicațiile asupra firmei - Se deosebesc: - Decizii strategice. - Decizii tactice. - Decizii curente. **Deciziile strategice** vizează orizonturi mari de timp (mai mult de un an). - Se referă la probleme majore ale activității. - Influențează întreaga activitate sau principalele componente. - Se adoptă în cadrul centrelor de decizie de la nivelurile superioare. - Se referă la soluționarea unor probleme majore de perspectivă. - Se caracterizează prin: - Antrenarea unor mijloace considerabile. - Răspundere mare a celor cu competență formală și informală. **Deciziile tactice** se adoptă pentru o perioadă relativ mai scurtă (un an). - Se referă la domenii importante. - Influențează numai o parte a activității. - Se bazează pe informații cunoscute. - Prezintă un număr redus de alternative. - Se concretizează liniile de dezvoltare generale stabilite prin deciziile strategice. - Se implementează într-o decizie strategică. - Prezintă o probabilitate mai mare de obținere a rezultatelor potențiale decât deciziile strategice. **Deciziile curente** se adoptă cu frecvență mare, pe un interval de timp foarte redus. - Afectăază un sector restrâns al activității. - Au un caracter operativ, repetitiv. - Văzează domenii foarte restrânse. - Antrenează resurse reduse. - Reprezintă ponderea cea mai mare a deciziilor. - Au o influență redusă asupra activității. #### Raportul dintre deciziile strategice, tactice și curente: - Se poate reprezenta grafic. - Se alege varianta în funcție de orizontul de timp și probabilitatea obținerii rezultatelor. ### 6.2.2. Clasificarea deciziilor după gradul de cunoaștere a mediului de către decident - Gradul de cunoaștere a mediului ambiant de către decident exprimă și nivelul certitudinii cu care se obțin rezultatele potențiale. - Se deosebesc: - Decizii în condiții de certitudine. - Decizii în condiții de risc. - Decizii în condiții de incertitudine. **Decizii în condiții de certitudine** se caracterizează prin manifestarea unei singure stări a condițiilor obiective, cu probabilitate de manifestare 1. - Se conosc variantele de realizare a obiectivelor. - Variabilele cu care se operează sunt controlabile. - Există date măsurate. - Se definește o strategie de găsire a optimului. - Se creează condiții pentru a obține rezultatele potențiale. - Se definește o singură consecință pentru fiecare variantă. **Decizii în condiții de risc** se caracterizează prin manifestarea, cu o anumită probabilitate ce poate fi determinată obiectiv, a mai multor stări ale condițiilor obiective. - Se influențează nivelul consecințelor ce caracterizează variantele decizionale. **Decizii în condiții de incertitudine** se caracterizează prin existența a deux sau mai multe stări ale condițiilor obiective, pentru care nu se cunoaște probabilitatea de manifestare. - Se operează cu variabile necontrolabile. - Evoluția variabilelor nu poate fi previzionată. - Certitudinea privind obținerea rezultatelor este nulă. - Grad de cunoaştere a mediului ambiant se poate reprezenta grafic. - Gradul de informare se corelează la nivelul de incertitudine: - Informare perfectă - certitudine. - Probabilități obiective - risc. - Probabilități subiective- incertitudine extremă. - Nici o informare - incertitudine extremă. ### 6.2..3. Clasificarea deciziilor după numărul de persoane participante la procesul decizional - Numărul de persoane care participă la procesul de fundamentare a deciziei reprezintă un criteriu de clasificare a deciziilor. - Se deosebesc: - Decizii unipersonale. - Decizii de grup. **Deciziile unipersonale** se caracterizează prin participarea unei singure persoane la fundamentarea și elaborarea deciziei. - Se referă la problemele curente. - Numărul scade odată cu creșterea complexității. **Dechizii de grup** se caracterizează prin participarea mai multor persoane. - Membrii unui grup decident pot participa la toate sau unele etape. - Participarea la etapa de alegere a variantei optime transformă decizia într-o decizie de grup. - Variata optimă trebuie sa fie rezultanta opțiunii tuturor membrilor. **Fundamentarea deciziilor de grup**: - Se poate reprezenta grafic. - Se identifică problemele. - Se stabilesc criterii și obiective. - Se stabilesc variante. - Se caracterizează variantele. - Se alege varianta optimă. - Se aplică varianta aleasa. - Se evaluează rezultatele. ### 6.24. Clasificarea deciziilor după periodicitate. - Se deosebesc: - Decizii unice. - Decizii repetitive. **Decizii unice** se fundamentează și se elaborează o singură dată. - Se pot elabora de mai multe ori. - Intervalul de timp între ele este mare. **Decizii repetitive** se fundamentează și se elaborează de mai multe ori. - Se grupează în : - Decizii periodice. - Decizii aleatorii. **Decizii periodice** se elaborează la intervale de timp determinate. **Decizii aleatorii** se repetă în mod neregulat, iar necesitatea fundamentării lor este determinată de factori necontrolabili. ### 6.2.5. Clasificarea deciziilor după numărul de criterii decizionale - Se deosebesc: - Decizii unicriteriale. - Decizii multicriteriale. **Decizii unicriteriale** se fundamentează și se elaborează pe baza unui singur criteriu decizional. - Ponderea este din ce în ce mai mică. - Se datorează complexității și interdependenței activităților. **Decizii multicriteriale** se fundamentează și se elaborează pe baza mai multor criterii decizionale. - Se aplică în cadrul organizațiilor complexe. - Exemple: - Decizii de risc. - Decizii aleatorii. - Decizii de grup. ## 6.3. Structura procesului decizional #### Structura procesului decizional strategico-tactic: - Se bazează pe numărul, ordinea, conținutul etapelor de fundamentare. - Diferențele se datorează: - Tipului abordării. - Caracteristicilor situației. - Condițiilor organizației. - Cunoștințelor, calităților și deprinderilor managerilor. #### Potrivit abordării normative de fundamentare și elaborare a deciziilor strategice și tactice, procesul decizional cuprinde: - Identificarea si definirea problemei. - Stabilirea variantelor posibile. - Stabilirea criteriilor si obiectivelor decizionale. - Caracterizarea variantelor decizionale. - Alegerea variantei optime. - Aplicarea variantei alese. - Evaluarea rezultatelor. #### Etapele procesului decizional se parcurg într-o anumită ordine: - Identificarea și definirea problemei. - Stabilirea variantelor posibile. - Stabilirea criteriilor și obiectivelor decizionale. - Caracterizarea variantelor prin prisma obiectivelor și evaluarea consecințelor. - Alegerea variantei optime. - Aplicarea variantei alese. - Evaluarea rezultatelor. **Etapa 1. Identificarea și definirea problemei**: - Constată existența mai multor căi de acțiune pentru a realiza un obiectiv. - Se diferențiază de o problemă nedecizională. - Este esențială pentru: - Definirea problemei. - Alocarea resurselor. - Ghidarea procesului decizional. **Etapa 2. Stabilirea variantelor posibile**: - Constată existența alternativelor de realizare a obiectivelor. - Se inventariază alternativelor. **Etapa 3. Stabilirea criteriilor și obiectivelor decizionale**: - Se definesc puncte de vedere ale decidentului. - Se izolează aspecte ale realității. - Exemple: profit, calitate, capacitate de producție, durata de realizare, volumul de investiții. - Criteriile se caracterizează prin mai multe niveluri. **Etapa 4. Caracterizarea variantelor decizionale**: - Se stabilesc consecințele pentru fiecare variantă. **Etapa 5. Alegerea variantei optime**: - Se alege varianta din mai multe, care corespunde cel mai bine criteriilor. - Se definesc consecințele variantelor. - Se alege varianta optimă. **Etapa 6. Aplicarea variantei alese**: - Se redactează, transmit și aplică decizia. **Etapa 7. Evaluarea rezultatelor**: - Se compară rezultatele obținute cu obiectivele. - Se identifică abaterile. - Se trag concluzii în baza rezultatelor.