LP Fiziologie - Anul I AMG - Exam Questions PDF

LP FIZIOLOGIE – ANUL I AMG EXPLORAREA MOTORIE SI SECRETORIE A STOMACULUI - TUBAJUL GASTRIC (secretia gastrica bazala, stimulata si nocturna) - ENDOSCOPIA - RADIOGRAFIA SI RADIOSCOPIA CU TRANZIT BARITAT EXPLORAREA SECRETIEI BILIARE - TUBAJUL DUODENAL SIMPLU - COLECISTO...

LP FIZIOLOGIE – ANUL I AMG EXPLORAREA MOTORIE SI SECRETORIE A STOMACULUI - TUBAJUL GASTRIC (secretia gastrica bazala, stimulata si nocturna) - ENDOSCOPIA - RADIOGRAFIA SI RADIOSCOPIA CU TRANZIT BARITAT EXPLORAREA SECRETIEI BILIARE - TUBAJUL DUODENAL SIMPLU - COLECISTOGRAFIA - COLANGIOGRAFIA EXPLORAREA MOTORIE SI SECRETORIE A STOMACULUI 1. TUBAJUL GASTRIC definitie- introducerea in stomac prin cavitatea bucala sau una din narine prin miscari de deglutitie a unei sonde de cauciuc (de tip FOUCHER sau EINHORN), urmata de aspirarea sucului gastric cu ajutorul unei seringi de 20 ml atasata de capatul liber al sondei pozitia pacientului- clinostatism - decubit lateral stang sonde folosite- FOUCHER (folosita mai ales la spalatura gastrica) - groasa - lungime de 75 cm - diametru interior de 0,8 cm - EINHORN (folosita si la tubajul duodenal) - subtire - lungime 150 cm - diametru interior 0,5 cm !!!! sondele folosite sunt prevazute la capatul distal (cel care ajunge in stomac sau duoden, cu olive metalice perforate ce pot fi detectate prin radiografie simpla) - este necesar sa se efectueze inhibarea reflexului de voma prin administrarea de substante farmacologice antiemetizante - introducerea sondelor in stomac se face pana la gradatia de 50 cm, lungime masurata de la nivelul arcadelor dentare - stimularea secretiei glandulare gastrice se poate face cu: - stimuli farmacologici- HISTAMINA - HISTALOG (analog de gastrina) - PENTAGASTRINA - vagal prin hipoglicemia indusa prin administrarea exogena de INSULINA ANTIDIABETICE ORALE TESTUL LA HISTAMINA- introdus de Kay în 1953 metoda- cu 24- 48 h inainte de efectuarea testului se suspenda terapia cu- antiacide - anticolinergice - neutralizante - sedative - tranchilizante 1  - dupa un post alimentar de 12 h, dimineata se incepe tubajul gastric cu sonda Einhorn (oliva trebuie sa ajunga radiologic in dreptul vertebrei lombare L2= a ajuns in stomac) - se aseaza pacientul in decubit lateral stang - se ataseaza, de capatul ramas liber al sondei, o seringa de 20 ml si se incepe aspirarea lenta a secretiei de staza gastrica (BAZALA) in esantioane separate colectate timp de 1 h (4 esantioanae a 15 min fiecare) - saliva se elimina la exterior pe tot parcursul efectuarii testului - dupa colectarea primelor 2 esantioane, se administreaza i.m. un antihistaminic (ROMERGAN) pentru a preveni eventualele reactii adverse ce pot fi produse la administrarea histaminei: - eritem cefalic - eriteme la nivelul trunchiului - cefalee - astenie - greturi - testul este contraindicat la persoane cu: - varsta > 60 ani - ateroscleroza - HTA - alergie - nefropatie - AVC - dupa 1 h de la inceperea testului se administreza subcutanat FOSFAT ACID de HISTAMINA CLORHIDRAT de HISTAMINA - se continua aspiratia pentru inca 1 h (secretia STIMULATA) colectata in 4 esantioane a cate 15 min fiecare - se intocmeste un buletin de analiza unde se dozeaza 1. HCl- concentratie si debit 2. aciditatea totala- concentratie si debit - HISTALOGUL- nu are efectele adverse dezagreabile ale histaminei (nu necesita administrare de antihistaminic) - efectul stimulativ asupra secretiei acide gastrice este mai mare pentru histalog - maximul secretiei gastrice apare in a 2 a ora de al administrare - PENTAGASTRINA- produce reactii adverse de tipul: - arsuri gastrice - slabiciune - greturi - hipotensiune arteriala - maximul secretiei apare la 10- 12 min dupa administrare TESTUL LA INSULINA- introdus de Hollander principiu- se bazeaza pe faptul ca hipoglicemia indusa de insulina creste secretia gastrica acida, ca urmare a stimularii nucleului dorsal al vagului metoda- testul este identic cu cel la histamina, incluzand recoltarea secretiei gastrice bazale (4 esantioane a cate 15 min fiecare= 1 ora) - dupa care se administreaza iv 10- 20 U de insulina - se continua aspiratia inca 2 h (4 esantioane a 30 min fiecare) - inainte de administrare si la 1 h dupa administrarea insulinei, se recolteaza sange venos pentru determinarea glicemiei (hipoglicemia este adecvata efectuarii testului la o valoare a glicemiei ~ 50 mg%) importanta- pentru testarea efectelor vagotomiei si ni cazul suspiciunii existentei unui ulcer la un bolnav vagotomizat - pentru evidentierea rolului vagului in patogeneza ulcerelor gastrice si duodenale rezultate- debitul acid orar = [D orar (ml) x aciditatea titrabila (mEg/ l)] / 1000 2 valori normale: - volumul bazal = 60- 80 ml - concentratia HCl = 20- 30 mEg/ l - DAB (debitul acid bazal) = 1,5- 2,5ml/ h - volumul stimulat = 250 ml - concentratia HCl dupa stimulare = 60- 80 mEg/ l - DAM (debitul acid maximal) = 20- 30 ml/ h SECRETIA GASTRICA NOCTURNA - in mod normal, la omul sanatos, exista un repaus secretor nocturn de HCl ( intre orele 02.00-04.00 ) - la pacientul cu ulcer, exista secretie gastrica continua (si nocturn) 2. ENDOSCOPIA- metoda neinvaziva de explorare motorie a tubului digestiv (stomacului in cazul nostru) - foloseste endoscopul rigid (instrument lung si rigid, prevazut la capatul distal, explorator cu o minicamera de luat vederi care vizualizeaza in mod direct la nivel local, si ofera informatii foarte precise in comparatie cu alte metode utilizate in practica curenta) - pregatirea: - pacientul pe nemancate, cu probe de coagulare efectuate inainte - cu premedicatie inaintea testarii (MIDAZOLAM) la pacienti agitati (ex: cei cu abuz de alcool) - administrarea de relaxante musculare pentru relaxarea stomacului (BUTILSCOPOLAMINA) - tehnica: - pacientul este asezat in decubit lateral stang - se efectueaza anestezia locala a faringelui (spray cu lidocaina) - se introduce endoscopul in stomac, prin miscari de deglutitie, si se examineaza - mucoasa (morfologie) - miscarile peristaltice - prezenta eventualelor procese inlocuitoare de spatiu - la extragerea endoscopului se poate preleva biopsie din zonele suspecte - dupa endoscopie, pacientul nu mananca 1- 2 ore - reactii adverse si complicatii: - alergie la premedicatie - pneumonie de aspiratie - complicatii cardiovasculare - hemoragie la efectuarea biopsiei - perforatie (in caz de diverticul esofagian) 3. RADIOGRAFIA CU TRANZIT BARITAT (substanta de contrast folosita este sulfatul de bariu) - tehnica: - dimineata pe nemancate, cu pacientul in pozitie semisezand - sulfatul de bariu se dizolva in apa si se face o pasta pe care pacientul o inghite lent si cu inghitituri mici - pentru o evidentiere mai buna a formei si pozitiei stomacului este necesara umplerea completa a stomacului - pentru evidentierea mucoasei stomacului este necesara tehnica in dublu contrast (cu insuflare de aer) astfel incat sa se poata detecta si leziunile superficiale, care scapa ochiului radiologului - se efectueaza radiografii simple seriate pentru evidentierea stomacului - se evidentiaza astfel: - morfologia stomacului - peristaltica - procesele patologice - ritmul de evacuare gastrica (stomacul trebuie sa evacueze complet pasta baritata la 2- 4 h de la admin) 3  EXPLORAREA SECRETIEI BILIARE 1. TUBAJUL DUODENAL SIMPLU definitie- introducerea in duoden prin cavitatea bucala sau una din narine prin miscari de deglutitie a unei sonde de cauciuc (de tip EINHORN), urmata de aspirarea secretiei duodenale (biliare, pancreatice) cu ajutorul unei seringi de 20 ml atasata de capatul liber al sondei pozitia pacientului- clinostatism - decubit lateral stang urmat de decubit lateral drept sonde folosite- EINHORN - subtire - lungime 150 cm - diametru interior 0,5 cm !!!! sondele folosite sunt prevazute la capatul distal (cel care ajunge in duoden, cu olive metalice perforate ce pot fi detectate prin radiografie simpla) - este necesar sa se efectueze inhibarea reflexului de voma prin administrarea de substante farmacologice antiemetizante - introducerea sondelor in duoden se face pana la gradatia de 70 cm, lungime masurata de la nivelul arcadelor dentare tehnica: - se efectueaza dimineata, pe nemancate - se pozitioneaza pacientul in decubit lateral stang - pacientului i se introduce sonda in stomac (prin miscari de deglutitie) la fel ca si pentru tubajul gastric - dupa care se intoarce pacientul in decubit lateral drept si se continua inghitirea sondei inca 15- 20 cm - prezenta sondei in duoden se poate verifica prin metode: - radiologice- radiografia abdominala simpla evidentiaza prezenta olivei metalice radioopace - clinice- introducerea, cu ajutorul seringii atasate de capatul liber al sondei, de lapte sau apa in tubul digestiv: - daca prin reaspirare se recupereaza lichidul introdus – ne aflam inca in stomac - daca nu se mai recupereaza lichidul – ne aflam in duoden Se recolteaza in ordine: 1. bila A (coledociana)- culoare galbena - pH neutru sau usor alcalin - cantitate de 5- 10 ml - timp de eliminare 5- 7 minute - se administreaza o substanta colecistokinetica (sulfat de magneziu 33%, încălzită la 37 °C),apoi se recolteaza: 2. bila B (veziculara)- culoare brun- verziue - pH alcalin - cantitate de 50- 70 ml - timp de eliminare 20 minute 3. bila C (hepatica)- culoare galben- aurie - pH alcalin - eliminata continuu 1 ml/ min variatii patologice: - modificari de culoare a secretiei biliare - bila cu sange- clar (traumatisme de cai biliare) – sange proaspat = biliragie - coagulat (litiaza )- prin stagnare indelungata a sangelui in caile biliare - bila B (veziculara) de culoare- galben clar = deficit de concentrare a veziculei biliare - brun- negru = concentrare exagerata prin stagnare indelungata 4 - modificari in evacuarea secretiei biliare - absenta bilei A = spasm la nivelul sfincterului Oddi - absenta bilei B = obstructie pe canalul cistic - absenta bilei A + B + C = obstructie pe canalul coledoc 2. COLECISTOGRAFIA- metoda de explorare a cailor biliare extrahepatice (secretie si excretie biliara) prin administrare orala de substante radioopace (RAZEBIL) - se obtin date referitoare la - pozitia, forma veziculei biliare - puterea de concentrare a veziculei biliare (concentratia substantei de contrast ce se afla local) - permeabilitatea veziculei biliare - decelarea proceselor patologice si calculilor (radiotransparenti) cu localizare colecistica -tehnica: - dimineata, pe nemancate, i se efectueaza pacientului o radiografie abdominala simpla pentru decelarea eventuallilor calculi existenti in aria de proiectie radiologica a colecistului - dupa care se administreaza pe cale orala o substanta de contrast radioopaca (RAZEBIL) la intervale egale in 4- 6 prize - daca in colecist exista procese inlocuitoare de spatiu, zonele respective vor aparea necolorate prin efectuarea a inca unei radiografii abdominale simple (tumori, calculi radiotransparenti) - cantitatea de substanta de contrast se reduce cantitativ la 1/ 2 la 30 min dupa administrare se elimina complet din colecist la 90 min de la administrare 3. COLANGIOGRAFIA- metoda clinica de explorare a functiei veziculei biliare - consta in injectarea intravenoasa a unei substante de contrast intimpul interventiei chirurgicale de colecistectomie laparoscopica pentru a exclude eventuale concremente coledociene (calculi migrati pe caile biliare) - cand bilirubinemia este peste 3 mg/ dl nu se poate efectua - are o durata de efctuare mai mica 5