Pregatire Economie Europeana PDF
Document Details
Uploaded by JudiciousCaricature
Tags
Summary
Acest document contine intrebari si raspunsuri despre economia europeana si integrarea europeana, inclusiv tratate si obiective ale procesului de integrare. Include informatii despre Uniunea Europeana.
Full Transcript
**GRILA 1---Statele Membre ale Uniunii Europene** 1952+1957 Franta,Germania,Italia,Benelux 6 1973 Danemarca,Irlanda,M.B. 9 1981 Grecia 10 1986 Portugalia,Spania 12 1995 Austria,Finlanda,Suedia 15 2004 Cehia,Slovacia,Estonia,Letonia, 25 Lituania,Polonia,Slovenia,Ungaria, Cipru,Malta 2007 Bul...
**GRILA 1---Statele Membre ale Uniunii Europene** 1952+1957 Franta,Germania,Italia,Benelux 6 1973 Danemarca,Irlanda,M.B. 9 1981 Grecia 10 1986 Portugalia,Spania 12 1995 Austria,Finlanda,Suedia 15 2004 Cehia,Slovacia,Estonia,Letonia, 25 Lituania,Polonia,Slovenia,Ungaria, Cipru,Malta 2007 Bulgaria,Romania 27 2013 Croatia 28 2021 BREXIT 27 **[CAPITOLUL I:]** **GRILA 2\-\--Obiectivele Procesului de Integrare Europeana** **Dezvoltare economică armonioasă și echilibrată:** Eliminarea diferențelor de dezvoltare între regiuni și susținerea zonelor rurale. ** Creștere durabilă și protecția mediului:** Dezvoltare economică fără inflație, cu un accent pe calitatea mediului (Tratatul de la Maastricht). ** Convergența economică:** Creșterea competitivității mărfurilor și serviciilor pe plan mondial prin coordonarea politicilor economice. **Ocuparea forței de muncă și protecția socială:** Egalitatea între femei și bărbați, combaterea discriminării (Tratatul de la Amsterdam). **Creșterea nivelului de trai și a calității vieții:** Obiectiv principal pentru îmbunătățirea standardului de viață al cetățenilor. **Coeziune economică, socială și teritorială:** Introduse prin Tratatul de la Maastricht și extinse prin Tratatul de la Lisabona. **Solidaritatea între statele membre:** Egalitate de drepturi și obligații între statele membre, acțiuni bazate pe bună credință. **Spațiul libertății, securității și justiției:** Dezvoltarea unui spațiu comun pentru libera circulație, azil, imigrație și cooperare judiciară (Tratatul de la Amsterdam). ** Progres științific și tehnic:** Adăugat prin Tratatul de la Lisabona, cu obiective de incluziune socială și protecția drepturilor copilului. a\) promovarea unei dezvoltări echilibrate şi armonioase a activităţilor economice în ansamblul Uniunii Europene; *b) promovarea coeziunii economice şi sociale;* c\) creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii; d\) creşterea durabilă şi neinflaţionistă. [Încercuiți răspunsul corect]. **Piaţa comună, ca etapă a procesului de integrare economică, implică şi realizarea:** *a) uniunii vamale;* b\) uniunii economice; c\) uniunii politice; d\) niciuneia dintre etapele de mai sus. *a) promovarea coeziunii economice şi sociale;* b\) creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii; c\) dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a activităţilor economice în ansamblul Uniunii Europene; d\) promovarea solidarităţii între generații. **GRILA 3\-\--Obiectivele principalelor tratate ce stau la baza** **procesului de integrare europeana** **1.Tratatul CECO (1951)** a instituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, fiind un prim pas în procesul de integrare europeană. Acest tratat a fost semnat de șase țări (Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și R.F. Germania) și a avut ca obiectiv crearea unei piețe comune pentru cărbune și oțel, cu scopul de a spori cooperarea economică și de a preveni conflictele între statele semnatare. **Obiectivele Tratatului CECO:** 1. **Crearea unei piețe comune** în domeniul cărbunelui și oțelului, pentru a organiza producția și comerțul într-un mod integrat între statele membre. 2. **Stabilirea instituțiilor comune**: - **Curte de Justiție**: Pentru a asigura respectarea legislației și funcționarea corectă a Comunității. - **Adunare Parlamentară**: Cu rol consultativ asupra problemelor economice și sociale. - **Consiliul de Miniștri**: Acorda avizul asupra propunerilor, în unanimitate. 3. **Elaborarea unei politici economice și sociale comune**, care să sprijine dezvoltarea și modernizarea industriilor de cărbune și oțel. 4. **Integrarea sectorială**: Crearea unei formule de integrare în domeniul industriei cărbunelui și oțelului, care putea servi drept model pentru alte sectoare economice. **Care dintre ţările de mai jos este membru fondator al CECO:** a\) Belgia; b\) Germania; c\) Luxemburg; *d) toate țările de mai sus.* **2.Tratatul CEEA (1957) - Comunitatea Europeană a Energiei Atomice** **Înființarea CEEA**\ Tratatul CEEA a fost semnat pe 25 martie 1957 la Roma de șase state fondatoare (Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și R.F. Germania) cu scopul de a dezvolta industria nucleară europeană pentru a combate lipsa de energie „tradițională" și a asigura independența energetică. Tratatul a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 1958. **Obiectivul principal**\ Scopul principal al CEEA a fost dezvoltarea și formarea industriilor nucleare europene, pentru a permite statelor membre să beneficieze de dezvoltarea energiei atomice și să garanteze securitatea aprovizionării cu energie. **Organizarea instituțională** Organizarea instituțională a CEEA este similară cu cea a Tratatului CECO și include următoarele instituții: 1. **Consiliul**: Organismul decizional principal. 2. **Comisia**: Echivalentă cu „Înaltă Autoritate" în CECO, are rolul de a implementa deciziile. 3. **Parlamentul**: Rol consultativ. 4. **Comitetul Economic și Social**: Asistă Consiliul și Comisia, având un rol consultativ. 5. **Curtea de Justiție**: Se ocupă cu soluționarea litigiilor legate de aplicarea tratatului. **Unicitatea CEEA** Spre deosebire de CEE, Tratatul CEEA nu a suferit modificări semnificative și rămâne în vigoare astăzi. CEEA nu s-a fuzionat cu Uniunea Europeană, având o personalitate juridică distinctă, dar continuă să utilizeze instituții comune cu Uniunea Europeană. **Test de autoevaluare 2.2** -- Încercuiți răspunsul corect. **Tratatul privind înfiinţarea CEEA a vizat:** a\) crearea unei pieţe comune; b\) *formarea şi dezvoltarea industriilor nucleare europene, astfel încât toate statele membre să poată profita de pe urma dezvoltării energiei atomice și să garanteze securitatea aprovizionării;* c\) realizarea unei zone de comerţ liber între statele membre; d\) coordonarea politicilor economice ale statelor membre **3.Tratatul CEE (1957) - Comunitatea Economică Europeană** **Înființarea CEE**\ Tratatul de înființare a Comunității Economice Europene a fost semnat la Roma pe 25 martie 1957 de cele șase state fondatoare (Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și R.F. Germania), în același timp cu Tratatul CEEA. **Obiectivul general al CEE**\ Scopul general al CEE era integrarea economiilor statelor membre. Acesta se reflectă în preambulul tratatului, care viza întărirea unității economiilor statelor membre și dezvoltarea armonioasă prin reducerea diferențelor regionale și sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate. **Instrumentele pentru realizarea obiectivului**: 1. **Crearea unei piețe comune**: Cu libera circulație a mărfurilor, lucrătorilor, serviciilor și capitalurilor. 2. **Apropierea progresivă a politicilor economice ale statelor membre**: Prin dezvoltarea unei economii durabile, protejarea ocupării forțate de muncă și a protecției sociale, creșterea nivelului de trai și protecția mediului. **Domenii de intervenție comunitară**: 1. **Politici comune**: Transfer de suveranitate în domenii precum politica agricolă comună, politica comercială și concurența. 2. **Coordonarea politicilor economice**: Consultări între statele membre pentru implementarea unor obiective economice comune. **Obiective specifice**: 1. Eliminarea taxelor vamale și restricțiilor comerciale între statele membre. 2. Instituirea unui tarif vamal comun față de terți. 3. Crearea unor politici comune în domeniul agriculturii și transporturilor. 4. Stabilirea unui Fond Social European și a Băncii Europene de Investiții. 5. Asigurarea unei concurențe echitabile în piața comună și coordonarea politicii economice între statele membre. **Extinderea statelor membre**: De la 1958 până în 2013, numărul statelor membre ale CEE a crescut semnificativ: - 1973: Marea Britanie, Danemarca și Irlanda. - 1981: Grecia. - 1986: Spania și Portugalia. - 1994: Austria, Finlanda și Suedia. - 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. - 2007: Bulgaria și România. - 2013: Croația. **Test de autoevaluare 2.3** -- Încercuiți răspunsul corect. **Tratatul privind înfiinţarea Comunităţii Economice Europene a vizat:** a\) instituirea unui tarif vamal comun și a unei politici comerciale comune față de terți; b\) stabilirea unei politici prin care să se asigure ca în piaţa comună concurenţa să nu fie distorsionată; c\) instituirea unei Bănci Europene de Investiţii cu rolul de a sprijini dezvoltarea economică a Comunităţii; d\) *toate obiectivele de mai sus.* +-----------------------------------------------------------------------+ | **Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2** | +=======================================================================+ | Încercuiți răspunsul corect. | | | | **Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii este falsă:** | | | | a\) Tratatul CECO reprezintă punctul de pornire al procesului de | | integrare europeană; | | | | b\) Tratatul CEE a suferit, de la intrarea sa în vigoare şi până în | | prezent, diverse completări, adaptări sau modificări; | | | | c\) Tratatul de la Paris a permis să se experimenteze formula unei | | integrări sectoriale; | | | | d\) *niciuna dintre afirmaţiile de mai sus.* | | | | **Printre statele membre ale Uniunii Europene de astăzi se numără | | și:** | | | | a\) Norvegia; | | | | b\) Elveția; | | | | c\) *Malta;* | | | | d\) Liechtenstein. | +-----------------------------------------------------------------------+ **GRILA 4\-\--Institutiile Uniunii Europene:principii** Principiile enunțate reflectă modul în care funcționează **Uniunea Europeană**, în contextul unei **organizări instituționale complexe**. Aceste principii sunt fundamentale pentru buna funcționare a instituțiilor UE și pentru procesul decizional eficient: **1. Principiul reprezentării intereselor** Uniunea Europeană nu funcționează pe baza separației stricte a puterilor, ci printr-un **principiu al reprezentării intereselor**. Fiecare instituție acționează în interesul unui sector specific: - **Comisia Europeană** reprezintă „interesul general" -- are rolul de a propune și de a implementa politica comunitară. - **Consiliul Uniunii Europene** reprezintă „interesele statelor membre" -- ia decizii. - **Parlamentul European** protejează „interesele popoarelor statelor membre" -- are rol de deliberare, control și participare activă la procesul legislativ. **2. Principiul echilibrului instituțional** Acest principiu presupune că **fiecare instituție trebuie să își exercite competențele proprii** în conformitate cu tratatele, dar fără a încălca sau afecta competențele celorlalte instituții. Astfel, instituțiile trebuie să coopereze, dar să păstreze un echilibru între puterile lor. **3. Principiul autonomiei instituțiilor** Acest principiu subliniază că **fiecare instituție are dreptul de a adopta propriul regulament intern** de organizare. Totuși, acest principiu presupune și responsabilitatea de a evita acțiuni care ar putea **perturba funcționarea altor instituții**, precum utilizarea excesivă a unor măsuri care ar dăuna obiectivelor tratatelor. **4. Principiul cooperării loiale între instituții** Acest principiu impune ca instituțiile UE nu doar să **respective competențele proprii**, dar și să **colaboreze pentru a asigura o bună desfășurare a procesului decizional**. Instituțiile trebuie să adopte proceduri și practici care să favorizeze cooperarea și să asigure eficiența deciziilor. **Test de autoevaluare 3.1** -- Încercuiți răspunsul corect. **Principiul echilibrului instituțional presupune:** a\) capacitatea fiecărei instituții de a-și adopta propriul regulament intern de organizare; b\) obligația fiecărei instituții de a stabili proceduri care să permită asigurarea bunei desfășurări a procesului decizional; c\) dreptul fiecărei instituții de a-și alege singură membrii; d\) *obligația fiecărei instituții de a-și exercita competențele cu respectarea totală a competențelor celorlaltor instituții.* **GRILA 5\-\--Institutiile Uniunii Europene:aparitie** **GRILA 6-Parlamentul European** **Parlamentul European** a fost inițial cunoscut sub denumirea de „Adunarea Parlamentară" și a fost definit prin tratatele originare ale Comunității Europene. În urma semnării „Convenției relative la unele instituții comune" în 1957, Parlamentul European a devenit instituție comună pentru cele trei Comunități europene. În 1962, a primit oficial denumirea de „Parlamentul European", nume confirmat prin Actul Unic European. Începând din 1979, Parlamentul European a fost ales prin vot universal direct, iar parlamentarii sunt considerați „reprezentanți ai popoarelor" statelor membre. **Componență** Numărul membrilor Parlamentului European este limitat la 750, plus președintele. Reprezentarea cetățenilor este asigurată proporțional, cu un prag minim de șase deputați pentru fiecare stat membru, dar niciun stat nu poate avea mai mult de 96 de locuri. **Sediu** Parlamentul European are sediile repartizate între trei locații: - **Luxemburg** -- unde se află Secretariatul General permanent; - **Strasbourg** -- unde se țin sesiunile plenare; - **Bruxelles** -- unde se află comisiile parlamentare. Această distribuție între locații a fost adesea criticată, fiind descrisă ca o instituție „navetistă", datorită costurilor și complexității logistice. **Președinție** Președinția Parlamentului European este deținută de un deputat ales cu majoritate absolută de voturi pentru o perioadă de doi ani și jumătate. **Organizare și funcționare** Parlamentul European se întrunește în sesiuni plenare în fiecare lună (cu excepția lunii august), la Strasbourg, iar dezbaterile sunt traduse simultan în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Membrii sunt organizați în grupuri politice, în funcție de afinitățile politice. În plus, Parlamentul European are comisii care se întâlnesc la Bruxelles pentru a dezbate detalii specifice. **Atribuții** Parlamentul European deține următoarele atribuții: 1. **Puterea de control politic** -- aceasta include dreptul de a informa și de a sancționa. 2. **Puterea consultativă și de participare la actul legislativ** -- inițial, Parlamentul avea doar dreptul de a fi consultat, dar ulterior a dobândit puterea de a legifera pe egalitate cu Consiliul Uniunii Europene. 3. **Competențe în domeniul bugetar** -- Parlamentul adoptă bugetul Uniunii Europene, iar semnătura președintelui îi conferă acestuia putere executorie. 4. **Alegerea Avocatului Poporului** -- Parlamentul alege Avocatul Poporului, care se ocupă de plângeri legate de administrarea defectuoasă a instituțiilor Uniunii Europene. Aceste atribuții permit Parlamentului European să joace un rol esențial în procesul legislativ, de control și de supraveghere a activităților Uniunii Europene. **Grila 7-Consiliul European** **Consiliul European** Consiliul European a evoluat din conferințele de nivel înalt între șefii de stat și de guvern ale celor șase membri fondatori, începând cu 1961. Un pas decisiv a fost Conferința de la Paris din 1974, unde s-a stabilit crearea acestuia. Consacrat juridic prin Actul Unic European, Consiliul European nu derivă dintr-o structură internațională preexistentă și nu reprezenta o revizuire a tratatelor comunitare, fiind o inovație politică. **Componență - Consiliul European** Consiliul European este format din: - Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, - Președintele Consiliului European, - Președintele Comisiei Europene, - Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. **Sediu - Consiliul European** Toate reuniunile Consiliului European au loc la **Bruxelles**. **Președinție - Consiliul European** Președintele Consiliului European este ales pentru un mandat de **doi ani și jumătate**, cu posibilitatea de reînnoire o singură dată. Acesta este ales cu **majoritate calificată** dintre membrii Consiliului European. **Organizare și funcționare - Consiliul European** Consiliul European se reunește în mod obișnuit în **luni iunie și decembrie**, cu două reuniuni suplimentare în martie și iunie. Dacă este necesar, președintele poate convoca reuniuni extraordinare. **Atribuții - Consiliul European** - Este un forum pentru schimburi de păreri și informări între conducătorii statelor membre. - Poate discuta subiecte de competență comunitară și chestiuni de cooperare politică. - Stabilește orientările și prioritățile politice ale Uniunii Europene. - Oferă impulsuri pentru dezvoltarea Uniunii. - Este o „instanță de apel" pentru dosarele trimise de instanțele inferioare, în special de Consiliul Uniunii Europene. **GRILA 8-Consiliul Uniunii Europene** **Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniștri)** Consiliul Uniunii Europene, cunoscut inițial ca **Consiliul Comunităților Europene**, a fost creat prin **Tratatul de fuziune de la Bruxelles** și a devenit instituția centrală pentru cele trei Comunități europene. Tratatul de la Maastricht a schimbat denumirea în **Consiliul Uniunii Europene**. **Componență - Consiliul Uniunii Europene** Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentanții la nivel ministerial ai fiecărui stat membru, care sunt autorizați să angajeze guvernul pe care îl reprezintă și să voteze în numele acestuia. **Sediu - Consiliul Uniunii Europene** Sediul principal al Consiliului Uniunii Europene este în **Bruxelles**, iar în lunile **aprilie**, **iunie** și **octombrie**, reuniunile se țin la **Luxemburg**. **Președinție - Consiliul Uniunii Europene** Președinția Consiliului Uniunii Europene este exercitată, pe o perioadă de **18 luni**, de grupuri prestabilite de trei state membre, fiecare având responsabilitatea de a asigura președinția pentru **șase luni**. **Organizare și funcționare - Consiliul Uniunii Europene** Consiliul Uniunii Europene se întrunește la convocarea președintelui, al unui membru al său sau al Comisiei Europene. Se reunește sub diferite formațiuni, în funcție de ordinea de zi. **Sistem de vot - Consiliul Uniunii Europene** Există trei modalități de vot: 1. **Votul în unanimitate** -- toate statele trebuie să fie de acord. 2. **Votul cu majoritate simplă** -- se aplică atunci când cel puțin 15 membri au votat favorabil în chestiuni procedurale. 3. **Votul cu majoritate calificată** -- majoritatea este atinsă dacă cel puțin 55% din statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE, susțin decizia. **Atribuții - Consiliul Uniunii Europene** - Exercită împreună cu Parlamentul European funcția legislativă prin **procedura legislativă ordinară**. - Coordonează politicile statelor membre în domenii economice și bugetare, precum și politica de ocupare a forței de muncă. - Adoptă decizii pentru politica externă și de securitate comună, bazate pe orientările Consiliului European. - Coordonează activitățile statelor membre în justiție și afaceri interne. - Decide asupra semnării și încheierii acordurilor internaționale ale Uniunii Europene. - Adoptă **bugetul Uniunii Europene** împreună cu Parlamentul European. ### Comisia Europeană #### Istoria Comisiei Europene Comisia Europeană a evoluat din **Înalta Autoritate** a CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului), creată în 1951. După **Tratatul de la Bruxelles** (1965), Comisia a devenit instituție comună pentru cele trei Comunități Europene, preluând atribuțiile executivelor anterioare. Începând cu 1 noiembrie 2014, Comisia este alcătuită din membri aleși pentru un mandat de 5 ani, incluzând președintele și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe. #### Componență Comisia Europeană este compusă din: - Membri aleși pentru un mandat de 5 ani, inclusiv **președintele** și **Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe**. - Membrii sunt selectați în funcție de competență din rândul specialiștilor sau oamenilor politici din statele membre, respectând un sistem de rotație care reflectă diversitatea geografică și demografică. #### Sediu Sediul Comisiei Europene este la **Bruxelles**. #### Președinția Președintele Comisiei Europene este ales pentru un mandat de **5 ani**, printr-un proces de **investitură democratică** de către Consiliul European și Parlamentul European. #### Organizare și funcționare Comisia se întrunește la inițiativa președintelui, de obicei **miercurea**, întruniri confidențiale. Funcționarea se bazează pe principiul **colegialității**, în care deciziile sunt adoptate în mod colectiv de toți membrii. Președintele poate distribui responsabilitățile între membri și le poate modifica în orice moment. #### Atribuții - **Puterea de inițiativă**: Comisia propune legi și politici, formulând recomandări în domenii reglementate de tratate. - **Puterea de execuție**: Comisia implementează politici în domenii precum concurență, agricultură, transport, politică socială etc. - **Puterea de control**: Supraveghează aplicarea legislației comunitare și buna funcționare a instituțiilor. - **Puterea de negociere**: Reprezintă Uniunea Europeană în relațiile externe și negociază acorduri internaționale, exprimând punctul de vedere comunitar. **Test de autoevaluare 4.1** -- Încercuiți răspunsul corect. **Prin „Convenţia relativă la unele instituţii comune Comunităţilor Europene" (1957) a devenit instituţie comună pentru cele trei Comunităţi Europene şi:** a\) *Parlamentul European;* b\) Comitetul Regiunilor; c\) Comisia Europeană; d\) Consiliul European. **Printre atribuţiile Parlamentului European nu se numără:** a\) examinarea diferitelor documente şi discutarea, în şedinţă publică, a raportului anual pe care îl prezintă Comisia Europeană; b\) puterea de a constrânge Comisia, prin votarea unei moţiuni de cenzură, de a demisiona, în anumite condiţii stabilite; c\) alegerea, pe durata legislaturii sale, a Avocatului poporului; d\) *niciuna dintre atribuțiile de mai sus.* **Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată. Consiliul European:** a\) este locul unor schimburi de păreri libere între statele membre în probleme politice şi activităţi cum sunt mediul, cultura, promovarea principiilor democraţiei, respectarea drepturilor omului etc.; b\) *dispoziţiile adoptate de acesta reprezintă acorduri politice;* c\) reprezintă o instituţie prevăzută de tratatele iniţiale de înfiinţare ale Comunităţilor Europene; d\) devine instituţie comună pentru Comunităţile Europene prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles. **GRILA 10-Organe Consultative ale institutiilor Uniunii Europene** Comitetul Economic și Social (CES) și Comitetul Regiunilor (CR) sunt două organe consultative esențiale în cadrul Uniunii Europene, având roluri complementare în procesul decizional european. **Comitetul Economic și Social (CES)** 1. **Origine și evoluție**: - Instituit prin tratatele CECO, CEE și CEEA pentru a oferi un cadru consultativ reprezentanților mediului socio-economic. - Din 1972, poate emite avize din proprie inițiativă pe teme comunitare. 2. **Componență**: - Include reprezentanți ai organizațiilor patronale, salariale și ai societății civile. - Numărul membrilor este limitat la 350 (Tratatul de la Lisabona), numiți pentru un mandat de 5 ani. **3**.**Președinție**: - Președintele este ales pentru un mandat de 2 ani și jumătate. **4.Atribuții**: - Emite avize obligatorii în cazurile prevăzute de tratate. - Controlează piața internă și semnalează disfuncționalități. - Colaborează cu organisme similare naționale și internaționale. **Comitetul Regiunilor (CR)** 1. **Origine și evoluție**: - Creat prin Tratatul de la Maastricht pentru centralizarea opiniilor regiunilor și entităților locale. - Asigură reprezentarea corectă a realității regionale în UE. 2. **Componență**: - Format din reprezentanți ai colectivităților locale și regionale cu mandat electoral sau responsabilitate politică. - Numărul maxim de membri: 350 (Tratatul de la Lisabona). 3. **Președinție**: - Președintele este ales pentru un mandat de 2 ani și jumătate. 4. **Atribuții**: - Consiliază Parlamentul European, Consiliul și Comisia în cazurile prevăzute de tratate sau privind interese regionale specifice. - Este informat de CES asupra cererilor de aviz. Ambele comitete contribuie la consolidarea procesului decizional prin reprezentarea diversității economice și regionale a Uniunii Europene. **Test de autoevaluare 4.2** -- Încercuiți răspunsul corect. a\) au un mandat de doi ani și jumătate; b\) adoptă decizii numai la cererea instituțiilor comunitare; c\) au apărut mai târziu, ca o necesitate pentru realizarea diferitelor proiecte legislative; d\) *emit recomandări din proprie inițiativă sau la cererea instituțiilor comunitare.* [Încercuiți răspunsul corect.] **Care dintre următoarele instituţii nu a fost prevăzută de Tratatele de la Paris şi Roma:** a\) Comisia Europeană; b\) Consiliul de Miniştri; c\) *Consiliul European;* d\) Curtea de Justiţie. **Prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles (1965) a devenit instituţie comună celor trei Comunităţi Europene şi:** a\) Adunarea Parlamentară; b\) *Comisia Europeană;* c\) Comitetul Economic şi Social; d\) Curtea de Justiţie. **Spre deosebire de Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene:** a\) *se întruneşte mai des;* b\) este compus din şefii de stat şi de guvern ai statelor membre; c\) stabileşte orientările generale ale construcţiei europene; d\) nu exercită atribuții legislative. **Membrii Comisiei Europene:** a\) *se reunesc la Luxemburg;* b\) sunt aleși dintre resortisanții statelor membre în conformitate cu un sistem de rotație strict egal între statele membre; c\) au un mandat diferit de cel al europarlamentarilor; d\) trebuie să reprezinte interesele statelor membre. **GRILA 11-Etape ale edificarii pietei unice interne** #### 1. Uniunea vamală în Tratatul de la Roma (1957) Tratatul de la Roma a fost fundamentul edificării pieței unice interne, stabilind crearea unei uniuni vamale care să elimine barierele comerciale între țările membre ale Comunității Economice Europene. ##### Măsuri prevăzute: - **Eliminarea completă a taxelor vamale** de import și export între statele semnatare: - Atât pentru **produsele industriale**, cât și pentru **produsele agricole**. - Realizare treptată pe parcursul perioadei de tranziție prevăzute. - **Eliminarea restricțiilor cantitative și a barierelor netarifare**: - Liberalizarea comerțului între statele membre. - **Instituirea unui regim fiscal comun**: - Uniformizarea impozitelor interne (indirecte) pentru a preveni discriminarea produselor importate față de cele autohtone. - Elaborarea de **reguli comune privind concurența**. - **Crearea unei politici comerciale comune față de țări terțe**: - Instituirea unui **tarif vamal comun** în locul tarifelor naționale individuale. - Armonizarea legislației vamale pentru aplicare uniformă. ##### Realizare: - Uniunea vamală a devenit realitate la **1 iulie 1968**, cu 18 luni înainte de termenul prevăzut (1 ianuarie 1970). ##### Limitări: - Nu toate obiectivele pieței comune au fost atinse în perioada de tranziție (până la 1970). - Unele probleme au persistat timp de încă 15 ani, întârziind dezvoltarea pieței comune. #### 2. Carta Albă privind definitivarea pieței unice interne (1985) În contextul unor progrese insuficiente, Comisia Europeană a elaborat **Carta Albă** pentru a impulsiona procesul de definitivare a pieței unice interne. ##### Adoptare: - Carta Albă a fost aprobată în **iunie 1985**, în cadrul Consiliului European de la Milano. ##### Obiective: - **Eliminarea frontierelor fizice**: - Îndepărtarea controlului mărfurilor și persoanelor la granițele interne. - Simplificarea formalităților vamale și reducerea costurilor aferente. - **Eliminarea barierelor tehnice**: - Depășirea diferențelor dintre reglementările naționale privind controlul mărfurilor și serviciilor. - Adoptarea principiului **recunoașterii mutuale** sau armonizarea reglementărilor. - **Eliminarea barierelor fiscale**: - Rezolvarea problemelor cauzate de diferențele fiscale dintre statele membre. - Armonizarea fiscalității pentru întreprinderi și impozitele directe. ##### Calendar: - Planul prevedea adoptarea măsurilor legislative necesare între **1985 și 1992**, pentru finalizarea pieței unice. ##### Abordare: - Accent pe **recunoașterea mutuală** în locul armonizării complete. - Excepții: sănătatea publică și securitatea. #### 3. Actul Unic European (1987) Actul Unic European a fost următorul pas decisiv în consolidarea pieței unice interne. ##### Intrare în vigoare: - **1 iulie 1987**. ##### Contribuții cheie: 1. **Introducerea conceptului de piață internă**: - Definirea pieței interne drept un **spațiu fără frontiere interne**. - Asigurarea **liberei circulații a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor**. - Stabilirea datei de **31 decembrie 1992** ca termen limită pentru definitivare. 2. **Reformarea procesului decizional**: - Înlocuirea unanimității cu **votul majorității calificate** în Consiliul de Miniștri pentru majoritatea problemelor legate de piața internă. ##### Impact: - A accelerat adoptarea legislației necesare pentru a elimina barierele rămase în calea pieței unice. #### 4. Consolidarea pieței unice interne după 1993 După finalizarea formală a pieței interne, Comisia Europeană a continuat să remedieze deficiențele și să consolideze cadrul legislativ. ##### Acțiuni întreprinse: - **Rapoarte regulate**: - Evaluarea progreselor realizate în implementarea legislației. - **Planul de acțiune pentru piața unică (1997)**: - Remedierea deficiențelor legate de transpunerea și aplicarea legislației comunitare. - Termen: **1 ianuarie 1999**. ##### Obiectiv major: - Lansarea **monedei unice europene** la 1 ianuarie 1999, ca parte a integrării economice. Această evoluție a pieței unice interne a reflectat un proces complex, etapizat, cu accent pe cooperare și armonizare între statele membre, având ca rezultat crearea unui spațiu economic integrat fără frontiere. **Test de autoevaluare 5.1** -- Încercuiți răspunsul corect. **Actul Unic European:** a\) a identificat trei categorii de bariere ce trebuiau eliminate în vederea definitivării pieţei unice; b*) a înlocuit unanimitatea cu votul majorităţii calificate pentru marea parte a problemelor analizate în Consiliul de Miniştri referitoare la piaţa unică;* c\) a fixat un calendar precis privind examinarea şi adoptarea măsurilor legislative necesare realizării pieţei unice; d\) a pus accent pe recunoaşterea mutuală şi mai puţin pe armonizarea legislaţiilor naţionale în definitivarea pieţei unice. **GRILA 12\-\--Libera Circulatie a Marfurilor** ### **1.Libera circulație a mărfurilor** #### Tipologia barierelor ce afectează libera circulație a mărfurilor: 1. **Bariere fizice**: - Control vamal la frontierele interne. - Diferențe în impozitele indirecte. - Ajustarea prețurilor produselor agricole. - Formalități sanitare și fitosanitare. - Alte formalități administrative la frontieră. 2. **Bariere tehnice**: - Diferențe normative privind calitatea și caracteristicile produselor. - Reglementări tehnice naționale protejând producătorii locali. 3. **Bariere fiscale**: - Diferențe de regim fiscal între statele membre. - Impact semnificativ asupra comerțului intracomunitar. #### Măsuri de eliminare a barierelor fizice: - Simplificarea controalelor administrative la frontiere: - Introducerea unui **document administrativ unic** (1988). - Sistem armonizat de clasificare și codificare a mărfurilor. - Eliminarea completă a formalităților și controalelor la frontierele intracomunitare (1 ianuarie 1993). - Transferul controalelor sanitare și veterinare la locurile de producție și comercializare. #### Măsuri de eliminare a barierelor tehnice: - **Armonizarea tehnică**: - Stabilirea unor standarde minime privind sănătatea și protecția mediului. - Elaborarea de norme europene unice de către organisme de standardizare. - **Recunoașterea reciprocă a standardelor**: - Produsele conforme normelor din statul de origine pot circula liber. - Recunoașterea certificatelor de conformitate emise de alte state membre. - Aplicarea principiului recunoașterii reciproce la produsele pentru care nu există standarde unice europene. #### Măsuri de eliminare a barierelor fiscale: - **Armonizarea TVA**: - Aplicarea TVA la toate tipurile de vânzări, inclusiv pentru comerțul transfrontalier. - Limitarea numărului de rate TVA la două (normală și redusă) în fiecare stat membru. - Stabilirea unei cote minime de TVA de 15% și posibilitatea aplicării unor cote reduse de cel puțin 5%. - Progres insuficient în uniformizarea cotelor de TVA, menținându-se un regim tranzitoriu. #### Regimul TVA: - TVA se aplică la toate vânzările, inclusiv cele între state membre. - Obiective: - Uniformizarea bazei de impozitare a TVA. - Limitarea variației cotelor TVA între statele membre. - Sistem actual: - Cote minime și maxime pentru TVA. - Posibilitatea aplicării a una sau două cote reduse pentru anumite produse sau servicii. **Test de autoevaluare 6.1** -- Încercuiți răspunsul corect. **Eliminarea frontierelor fizice ce afectau libera circulație a măfurilor în cadrul pieței unice a presupus:** a\) *eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele intracomunitare pentru orice marfă, cu excepţia drogurilor şi a armelor de foc;* b\) eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele extracomunitare pentru orice marfă, cu excepţia drogurilor şi a armelor de foc; c\) eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele intracomunitare pentru orice marfă; d\) simplificarea controalelor administrative făcute la punctele de frontieră extracomunitare. **GRILA 13\-\--Libera Circulatie a Persoanelor** **Libera circulație a persoanelor** 1. **Categorii de persoane care pot circula liber în Uniunea Europeană:** - **Persoane inactive**: Acestea includ pensionarii, studenții și rentierii (moștenitorii care primesc venituri din diverse surse). Aceste persoane au dreptul de a se stabili într-un alt stat membru, dar trebuie să asigure resurse financiare suficiente pentru a se întreține și să beneficieze de asistență medicală de urgență. - Exemple: Un pensionar român care se mută în Franța sau un student german care vine să studieze în România. - **Persoane active**: Se referă la persoanele care lucrează: - **Lucrători**: Cei care prestează activitate salariată într-un alt stat membru, indiferent de naționalitatea lor. De exemplu, un român care lucrează în Italia sau un francez care lucrează în Germania. - **Liber-profesioniști**: Persoanele care desfășoară activități independente, precum avocații, contabilii, medici sau arhitecți. De exemplu, un avocat din Spania care își deschide un cabinet în Italia. 2. **Drepturile persoanelor inactive (pensionari, studenți, etc.):** - Dreptul de a se stabili într-un alt stat membru. - Egalitatea de tratament cu cetățenii statului respectiv. - Statul de primire trebuie să le asigure **venituri suficiente** (de exemplu, pensii sau burse) și **asistență medicală de urgență**. 3. **Libera circulație a lucrătorilor (muncitori și liber-profesioniști):** - **Tratatul CEE** definește dreptul de a accesa o activitate salariată în orice stat membru. Un cetățean al unui stat membru poate lucra în oricare dintre celelalte state membre, conform legii și reglementărilor naționale ale acestora. - Exemple: Un muncitor polonez poate lucra în Germania fără a întâmpina restricții, iar un medic francez poate lucra în Spania. - **Principiul non-discriminării**: Lucrătorii din alte state membre nu pot fi discriminați pe bază de naționalitate, ceea ce garantează aceleași drepturi pentru toți muncitorii. De exemplu, un român nu va plăti mai multe taxe decât un italian pentru același tip de muncă în Italia. 4. **Etapele realizării liberei circulații a lucrătorilor:** - **1961-1964**: Permisiunea de a ocupa locuri de muncă într-un alt stat membru doar în lipsa unor lucrători locali calificați. De exemplu, dacă nu există muncitori italieni disponibili pentru un job, un român poate ocupa acel loc. - **1964-1968**: Introducerea egalității de drepturi: orice muncitor poate accesa un loc de muncă în orice stat membru, fără restricții legate de natura muncii sau remunerare. - **După 1968**: Liberizarea deplină a circulației lucrătorilor, fără restricții pe piața muncii. 5. **Excepții de la circulația lucrătorilor:** - **Motiv de securitate publică, ordine publică sau sănătate publică**: Un stat membru poate impune restricții pentru a proteja securitatea națională sau sănătatea publică. De exemplu, în cazul unui risc de epidemie sau în perioade de instabilitate politică. 6. **Recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale:** - **1991**: Recunoașterea automată a diplomelor din învățământul superior (pentru educație de 3 ani sau mai mult), pentru a permite persoanelor să își desfășoare activitatea într-un alt stat membru. Exemplu: un absolvent de facultate din România poate lucra în Germania dacă diploma sa este recunoscută. - **2005**: Consolidarea și extinderea sistemului de recunoaștere a calificărilor profesionale pentru a sprijini mobilitatea profesională. **Acordul Schengen** 1. **Principalele prevederi ale Acordului Schengen:** - **Eliminarea controalelor la frontierele interne**: Odată intrat într-un stat Schengen, poți călători liber în toate celelalte state semnatare. De exemplu, dacă intri în Germania, poți călători fără control suplimentar către Franța sau Italia. - **Regim de vize armonizat**: Viza Schengen este valabilă pentru toate statele Schengen, iar cetățenii țărilor terțe care doresc să călătorească în această zonă au nevoie de o viză unică valabilă 3 luni. - Exemplu: Un turist din India are nevoie de o viză Schengen pentru a vizita Germania, Franța și Spania. 2. **Cooperare polițienească și judiciară**: Acordul Schengen asigură colaborarea între autoritățile polițienești și judiciare din statele membre pentru prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere. De exemplu, poliția germană poate urmări un suspect pe teritoriul Franței. 3. **Sistemul de Informare Schengen (SIS)**: Acesta este un sistem informatic de schimb de informații între polițiile naționale, care permite verificarea persoanelor și vehiculelor în timp real, pentru a preveni infracțiunile și a controla migrarea ilegală. 4. **Extinderea Acordului Schengen:** - **1985**: Inițial, Acordul Schengen a fost semnat de Franța, Germania și Benelux. De-a lungul timpului, s-au adăugat și alte state membre ale Uniunii Europene și chiar state din afacerea Uniunii Europene, precum Elveția și Liechtenstein. - **2007**: Aderarea statelor din centrul și estul Europei (Cehia, Polonia, Ungaria etc.). - **2011**: Liechtenstein a aderat la spațiul Schengen, iar Elveția a devenit complet integrată. 5. **Excepții de la libera circulație a persoanelor**: - **Marea Britanie și Irlanda**: În timpul negocierilor Tratatului de la Amsterdam, acestea au obținut excepția de a nu semna angajamentele privind eliminarea controalelor la frontierele interne și libera circulație a persoanelor. - **Bulgaria, Cipru, Croația și România**: Deși aceste state fac parte din Uniunea Europeană, nu sunt încă membre ale spațiului Schengen, iar controalele la frontierele lor rămân în vigoare până când vor îndeplini condițiile necesare. 6. **Măsuri excepționale:** - În caz de amenințare gravă la securitatea internă sau publică, un stat membru poate reintroduce temporar controale la frontierele interne pentru maximum 30 de zile. Prin urmare, **libera circulație a persoanelor** și **Acordul Schengen** sunt esențiale pentru integrarea și mobilitatea europeană. Fiecare stat are obligația de a respecta drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni, iar mecanismele de cooperare în domeniul securității asigură un echilibru între libertatea de mișcare și protecția securității interne. **Test de autoevaluare 6.2** -- Încercuiți răspunsul corect. a\) garantarea unor venituri salariale suficiente şi a asistenţei medicale la locul de muncă; b\) dreptul la informare, consultare şi participare la locul de muncă; c\) *egalitatea de tratament faţă de cetăţenii statului de primire;* d\) dreptul la protecţia sănătăţii şi securităţii muncii. **GRILA 14\-\-- Libera circulație a serviciilor** **Libera circulație a serviciilor** **Definiție**:\ Serviciile sunt prestații furnizate de obicei contra unei remunerații și includ activități industriale, comerciale, artizanale și profesiuni liberale. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene definește serviciile ca fiind acele activități care nu sunt reglementate de dispozițiile referitoare la libera circulație a mărfurilor, capitalurilor și persoanelor. **Principii ale liberalizării serviciilor:** 1. **Dreptul de stabilire**: Resortisanții unui stat membru pot presta servicii în alt stat membru, prin stabilirea unei prezențe comerciale. Aceasta le permite să participe continuu și stabil la viața economică a statului respectiv. 2. **Libertatea prestării serviciilor**: Prestatorii de servicii au dreptul să-și desfășoare activitatea temporar într-un alt stat membru fără a fi necesară stabilirea unei prezențe comerciale. 3. **Principiul egalității de tratament**: Prestatorii de servicii externi și interni beneficiază de aceleași condiții. O licență de operare din statul de origine este suficientă pentru a furniza servicii pe întreg teritoriul Uniunii Europene. 4. **Restricții**: Liberul acces al serviciilor poate fi restricționat doar pentru motive de interes general, cum ar fi sănătatea publică sau securitatea națională. **Clasificarea serviciilor:** Serviciile se împart în patru tipuri, în funcție de modul în care se realizează prestarea acestora: 1. **Servicii active**: Prestarea serviciilor presupune deplasarea furnizorului de servicii (persoană fizică) într-o altă țară. Acestea includ serviciile profesionale și de afaceri. - Exemple: un avocat din România care prestează servicii în Franța. 2. **Servicii pasive**: Se referă la deplasarea consumatorilor de servicii într-o altă țară pentru a beneficia de un serviciu. Furnizorul rămâne în țara de origine, iar consumatorul se deplasează doar pentru a consuma serviciul. - Exemple: turismul, când un cetățean din Germania călătorește în Italia pentru vacanță. 3. **Servicii de corespondență**: Prestarea serviciilor se face prin deplasarea serviciului dintr-o țară în alta, fără ca furnizorul sau consumatorul să se deplaseze. - Exemple: telecomunicațiile sau serviciile poștale care sunt furnizate la distanță. 4. **Servicii financiare**: Acestea includ serviciile bancare, de asigurări, investițiile și bursele de valori, iar liberalizarea lor presupune utilizarea unui sistem de licențiere unică și supraveghere operațională din partea statului de origine. - Exemple: un bancher din Germania care oferă servicii de creditare în Franța. **Liberalizarea serviciilor active:** - Prestatorii de servicii dintr-un stat membru trebuie să respecte aceleași reguli ca și prestatorii autohtoni din statul în care își desfășoară activitatea. - Este interzisă discriminarea pe motive de naționalitate. - Nu există cerința ca prestatorul de servicii să aibă reședința sau domiciliul în statul în care își prestează serviciile. **Liberalizarea serviciilor pasive:** - Acest concept se aplică în mod similar serviciilor active, însă accentul cade pe deplasarea consumatorului în statul care furnizează serviciul, fără ca furnizorul să fie prezent acolo. **Liberalizarea serviciilor de corespondență:** - Se referă în special la serviciile de telecomunicații și poștale, care au fost liberalizate treptat în cadrul Uniunii Europene: - **Telecomunicațiile**: Liberalizarea a avut loc la 1 ianuarie 2000. - **Serviciile poștale**: Liberalizarea s-a realizat treptat până la 1 ianuarie 2009. **Liberalizarea serviciilor financiare:** - Sectorul financiar a fost liberalizat pe baza principiului **licenței unice**, ceea ce înseamnă că o licență emisă într-un stat membru este suficientă pentru a permite unui prestator să furnizeze servicii financiare pe teritoriul altor state membre. - Autoritățile naționale trebuie să recunoască mutual normele și reglementările autorităților de supraveghere din fiecare stat membru, iar autorizația de operare se bazează pe supravegherea activității din țara de origine. Această liberalizare a serviciilor este esențială pentru crearea unei piețe unice eficiente în Uniunea Europeană, unde prestatorii pot opera liber și concurența este stimulată. **Test de autoevaluare 6.3** -- Încercuiți răspunsul corect. a\) s-a desfăşurat independent de liberalizarea circulaţiei capitalurilor; b\) s-a bazat pe supravegherea activităţii de către statul gazdă; c\) *a presupus eliminarea restricţiilor referitoare la libertatea de stabilire a societăţilor financiare în orice stat membru;* d\) nu poate fi împiedicată prin niciun fel de prevederi. ### GRILA 15\-\-- **Libera circulație a capitalurilor** ### **Principii ale liberalizării capitalurilor**: 1. **Libera circulație a capitalurilor**: Este interzisă introducerea de restricții suplimentare privind mișcările de capital și plățile curente între statele membre ale Uniunii Europene. Aceste restricții nu trebuie să devină mai severe în timp. 2. **Liberalizarea cu țările terțe**: Se dorește menținerea unui grad similar de liberalizare a circulației capitalurilor între statele membre și țările terțe, pe baza unui regim de reciprocitate. 3. **Principiul nediscriminării**: Circulația capitalurilor nu trebuie să fie influențată de naționalitatea sau locul de rezidență al părților implicate, precum și de destinația fondurilor. Restricțiile de capital trebuie eliminate progresiv pentru a asigura un tratament echitabil în cadrul Uniunii Europene. 4. **Clauze de salvgardare**: Pentru a preveni perturbațiile grave ale piețelor financiare, se poate aplica temporar măsuri de protecție, de maximum 6 luni, pentru a face față mișcărilor de capital pe termen scurt. **Restricții privind liberalizarea capitalurilor**: 1. **Prevenirea încălcării legislației naționale**: Statele membre pot aplica măsuri pentru a preveni încălcarea legislației interne, în special în domeniul fiscal și al supravegherii serviciilor financiare. 2. **Proceduri administrative și statistice**: Măsurile de control și declarare a mișcărilor de capital pot fi aplicate pentru scopuri administrative și statistice. 3. **Ordinea publică și securitatea publică**: Măsurile de protecție a ordinii publice și a securității publice pot justifica restricții privind mișcările de capital. 4. **Sancțiuni financiare**: Statele membre pot aplica sancțiuni financiare împotriva persoanelor sau entităților care sunt implicate în activități ilegale, inclusiv terorismul, pentru a preveni și combate astfel de fenomene. De la 1 ianuarie 1993, libera circulație a capitalurilor a fost asigurată în Uniunea Europeană (cu excepția Greciei și Portugaliei), iar Tratatul de la Maastricht a consacrat acest drept, interzicând restricțiile privind plățile și circulația capitalurilor între statele membre și între statele membre și țările terțe. **Test de autoevaluare 6.4** -- Încercuiți răspunsul corect. a\) *eliminarea oricărei restricţii din calea circulaţiei capitalurilor aparţinând rezidenţilor din ţările membre;* b\) menţinerea discriminărilor de tratament în funcţie de localizarea plasamentului de capital; c\) libertatea de stabilire a posesorilor de capitaluri dintr-un stat membru oriunde în spaţiul comunitar; d\) aplicarea de către statele membre a unor măsuri de salvgardare pentru o perioadă de minim 6 luni. +-----------------------------------------------------------------------+ | **Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6** | +=======================================================================+ | Încercuiți răspunsul corect. | | | | **Eliminarea barierelor fiscale pentru liberalizarea circulaţiei | | mărfurilor în cadrul pieţei unice a presupus:** | | | | a\) limitarea listei produselor cărora li se aplică TVA normal; | | | | b\) *limitarea numărului de taxe pe valoare adăugată la două în | | fiecare ţară membră;* | | | | c\) facturarea TVA la cumpărător; | | | | d\) toate măsurile de mai sus. | | | | **Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este falsă:** | | | | a\) pentru a-şi desfăşura activitatea într-un stat membru, | | persoanele care lucrează pe cont propriu trebuie să posede diplome | | eliberate de statul membru unde urmează să-şi presteze activitatea; | | | | b\) *pensionarii statelor membre au dreptul la plata pensiei doar în | | statul în care au muncit pentru obţinerea acesteia;* | | | | c\) orice lucrător al unui stat membru are dreptul să aspire la un | | loc de muncă salariat pe teritoriul altui stat membru doar dacă nu | | există pe piaţa muncii din ţara respectivă un lucrător apt pentru | | ocuparea locului vacant; | | | | d\) toate afirmaţiile de mai sus. | | | | **Precizați care dintre următoarele afirmații este adevărată. Libera | | circulație a serviciilor în cadrul pieței unice interne vizează:** | | | | a\) acele prestaţii furnizate în mod obișnuit contra unei | | remuneraţii, în măsura în care nu sunt guvernate de dispozițiile | | referitoare la libera circulaţie a mărfurilor, capitalurilor şi | | persoanelor; | | | | b\) dreptul de stabilire al resortisanţilor unui stat comunitar pe | | teritoriul altui stat membru în scopul prestării unui serviciu; | | | | c\) libertatea furnizorului de a-și desfășura temporar activitatea | | în statul membru în care prestează serviciul; | | | | d\) *toate afirmațiile de mai sus.* | | | | **Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la | | liberalizarea circulaţiei capitalurilor este adevărată:** | | | | a\) implică dreptul de stabilire al posesorilor de capitaluri | | dintr-un stat membru oriunde în cadrul pieței unice; | | | | b\) *are la bază principiul nediscriminării după origine şi | | destinaţia fondurilor;* | | | | c\) presupune coordonarea legislaţiilor din ţările membre privind | | capitalul minim necesar pentru autorizarea funcţionării unei | | instituţii de credit; | | | | d\) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus. | +-----------------------------------------------------------------------+ **GRILA 16\-\--Uniunea Economica si Monetara** Uniunea economică și monetară europeană (UEM) este un proces complex care a evoluat în mai multe etape pentru a crea o integrare economică și monetară aprofundată în Uniunea Europeană (UE). Iată momentele și etapele cheie în formarea UEM: 1. **Definiție**: UEM presupune o piață comună, o monedă unică (euro) și o politică monetară comună coordonată de Banca Centrală Europeană (BCE). 2. **Etape în realizarea UEM**: - **1950**: Crearea Uniunii Europene de Plăți, care a inclus statele fondatoare CEE. - **Tratatul CEE** (1957): Crearea pieței comune și coordonarea politicilor economice. - **Raportul Werner** (1970): Propune o uniune monetară în zece ani, cu obiectivul final o monedă comună. - **Șarpele monetar** (1972): Mecanism pentru stabilizarea cursurilor de schimb între monedele europene. - **Sistemul Monetar European (SME)** (1979): Stabilizarea monedelor europene, crearea unei unități de cont european (ECU). - **Raportul Delors** (1989): Prevede trei etape pentru introducerea monedei unice și a unei politici monetare comune. - **Tratatul de la Maastricht** (1992): Definitivarea uniunii economice și monetare, cu implementarea monedei euro între 1999-2002. 3. **Criterii de convergență**: Pentru a adera la zona euro, statele membre trebuie să îndeplinească criterii de convergență nominală și reală, cum ar fi inflația scăzută, stabilitatea cursului de schimb, și controlul datoriilor publice. 4. **Zona Euro**: Este zona economică unde moneda euro este folosită, iar în prezent 19 din 28 de state UE fac parte din aceasta. Criteriile de convergență sunt condițiile pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro și a adera la zona euro. Acestea sunt stabilite în Tratatul de la Maastricht și se împart în două categorii: **criterii nominale** și **criterii reale**. ### 1. **Criterii de convergență nominală** (denumite și \"criteriile de la Maastricht\"): - **Inflația**: Rata inflației anualizate nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai bune trei performanțe din UE. - **Ratele dobânzilor pe termen lung**: Dobânda pe termen lung nu trebuie să fie mai mare cu mai mult de 2 puncte procentuale decât dobânda medie din cele mai performante trei state membre. - **Deficitul bugetar**: Deficitul bugetar anual nu trebuie să depășească 3% din PIB-ul național. - **Datoria publică**: Datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB-ul național. - **Stabilitatea cursului de schimb**: Moneda națională trebuie să fi rămas în limitele marjei de fluctuație stabilite de Mecanismul Ratelor de Schimb (MRS II) pentru cel puțin doi ani înainte de aderarea la zona euro. ### 2. **Criterii de convergență reală**: Acestea nu sunt incluse în Tratatul de la Maastricht, dar sunt recomandate pentru a evalua pregătirea economiilor statelor membre: - **Gradul de deschidere a economiei**: Se măsoară ca ponderea schimburilor comerciale externe în PIB. - **Comerțul bilateral cu UE**: Ponderea comerțului cu alte state membre ale UE în comerțul extern total. - **Structura economiei**: Diversitatea economiei în sectoare precum industria, agricultura și serviciile. - **PIB pe cap de locuitor**: PIB-ul ajustat pe cap de locuitor, calculat pe baza parității puterii de cumpărare. Aceste criterii sunt esențiale pentru stabilitatea economică și financiară a zonei euro și pentru succesul integrării economice între statele membre. **Test de autoevaluare 7.1** -- Încercuiți răspunsul corect. **Criteriile de convergență nominală ce trebuie îndeplinite de statele membre care doresc să adere la zona euro stabilesc:** a\) rată scăzută a inflației, care să nu depășească cu mai mult de 2% cele mai bune performanțe ale statelor membre participante; b\) dobânzi scăzute pentru creditele pe termen lung, care să nu depășească cu mai mult de 1,5% dobânzile din cele mai performante state membre participante; c\) *un deficit bugetar care să nu depăşească 3% din PIB;* d\) o datorie publică cumulată care să depăşească 60% din PIB. +-----------------------------------------------------------------------+ | **Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7** | +=======================================================================+ | Încercuiți răspunsul corect. | | | | **Raportul Werner a propus:** | | | | a\) liberalizarea fluxurilor de mărfuri şi servicii și crearea pieţei | | comune în domeniul factorilor de producţie; | | | | b\) elimininarea marjelor de fluctuație ale cursurilor monedelor | | europene și instituirea unei parități fixe; | | | | c\) ***realizarea, în trei etape, a uniunii economice și | | monetare;*** | | | | d\) adoptarea unei politici monetare unice pentru toate statele | | membre ale CEE. | | | | **Moneda unică euro a fost adoptată și de:** | | | | a\) Marea Britanie; | | | | b\) Elveția; | | | | c\) *Slovenia;* | | | | d\) România. | +-----------------------------------------------------------------------+ **GRILA 17\-\--Politica Comerciala Comuna** **[Elemente de bază ale politicii comerciale comune]** Politica comercială comună a CEE se referă la strategia unitară adoptată de statele membre pentru gestionarea relațiilor comerciale cu țările terțe și stabilirea unui cadru unitar pentru schimburile internaționale. Componentele principale ale politicii comerciale comune includ: 1. **Uniunea vamală** - Impune un teritoriu vamal unic pentru țările membre și un tarif vamal comun față de statele terțe. 2. **Apropierea reglementărilor vamale** - Armonizarea legislațiilor vamale între statele membre. 3. **Coordonarea relațiilor comerciale externe** - Gestionarea relațiilor cu țările terțe într-un mod unitar. 4. **Modificarea acordurilor comerciale cu țările terțe** - Adaptarea acordurilor pentru a sprijini implementarea tarifului vamal comun. 5. **Extinderea asupra altor state membre a reglementărilor comerciale** - Eliminarea restricțiilor impuse de un stat membru altora. 6. **Adoptarea unui comportament comun în organizațiile economice internaționale** - Participarea unitară în organizațiile comerciale internaționale. Sfera de competență actuală include: - Schimburile internaționale de produse sub reglementările EURATOM și CECO. - Acorduri comerciale privind mărfuri falsificate, măsuri sanitare și fitosanitare în domeniul agricol. - Schimburi de servicii, drepturi de proprietate intelectuală și investiții străine directe. **Politica comercială a Uniunii Europene:** a*) este o politică comună, fiind de competenţa exclusivă a autorităţilor comunitare;* b\) este o politică coordonată, având la bază consultările dintre statele membre în cadrul instituţiilor comunitare; c\) nu a fost prevăzută iniţial de Tratatul CEE; d\) sfera sa de acoperire nu cuprinde şi aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală. **[Regimul comun aplicabil importurilor din țări terțe]** Regimul comun aplicabil importurilor din țări terțe în Uniunea Europeană se bazează pe liberalizarea importurilor, dar include și măsuri pentru protejarea industriei europene împotriva efectelor negative și a practicilor comerciale neloiale. Iată principalele măsuri: ### 1. **Liberalizarea importurilor** - Principiul general este libertatea de a importa produse din țări terțe, cu excepția unor categorii speciale de produse (ex: textile) care au regimuri proprii de import. ### 2. **Măsuri de supraveghere și salvgardare** - **Proceduri de informare și consultare**: Statele membre notifică Comisia Europeană despre evoluția importurilor și consultă despre măsurile care pot fi necesare pentru protejarea pieței interne. - **Procedura de anchetă**: Comisia poate deschide o anchetă dacă există dovezi că importurile amenință producătorii din Uniune. - **Măsuri de supraveghere**: Comisia poate impune controale prealabile asupra importurilor care amenință producătorii europeni. - **Măsuri de salvgardare**: Acestea pot include restricționarea importurilor în cazuri de daune grave cauzate de importuri masive. Comisia poate impune un sistem de contingente pentru a proteja industria. ### 3. **Măsuri de apărare împotriva practicilor comerciale neloiale** - **Măsuri împotriva dumpingului și subvențiilor**: Uniunea Europeană poate impune taxe antidumping sau compensatorii pentru a proteja producătorii europeni de practici comerciale neloiale. - **Măsuri împotriva importului de produse falsificate**: Acțiuni pentru descurajarea falsificării produselor, inclusiv distrugerea mărfurilor și sancțiuni economice pentru importatori. - **Măsuri speciale**: Acestea includ restricții cantitative impuse din motive de politică externă, securitate comună sau protecția mediului și consumatorilor, precum și reguli de origine care previn importurile frauduloase de produse care beneficiază de tratamente tarifare preferențiale. Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea unei piețe interne protejate și pentru combaterea unor practici comerciale dăunătoare. a\) proceduri de informare și consultare; b\) măsuri de supraveghere; c\) măsuri de salvgardare; d\) *toate acțiunile de mai sus.* ***[Regimul comun aplicabil exporturilor către țări terțe]*** ### Regimul comun aplicabil exporturilor către țări terțe #### 1. Ajutoare publice pentru exporturi - **Credite de export**: Uniunea Europeană a armonizat regulile pentru participarea publică la creditele de export, respectând \"Consensul\" din 1983 al OCDE, care reglementează condițiile și sectoarele ce pot beneficia de astfel de credite. - **Asigurarea creditelor de export**: Statele membre au aliniat legislațiile privind asigurarea și garantarea creditelor de export pentru tranzacțiile pe termen mediu și lung. - **Ajutoare nefinanciare**: Uniunea a alocat resurse pentru promovarea exporturilor prin subvenții la export, sprijinind acțiunile de promovare europeană. #### 2. Acțiuni pentru conformarea regimului comercial aplicabil exporturilor - **Exporturile din Uniunea Europeană**: Deși exporturile sunt liberalizate, statele membre pot impune restricții cantitative sau interzicerea unor exporturi din motive de politică, securitate sau moralitate publică. - **Patrimoniu artistic și cultural**: Exportul acestor bunuri este permis doar pe baza unei licențe de export eliberată de autoritățile competente ale statului membru și valabilă în toată Uniunea. - **Bunuri pentru tratamente inumane**: Exportul bunurilor care pot fi utilizate pentru pedeapsa capitală, tortură sau alte tratamente inumane este interzis. - **Bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară)**: Bunurile care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și în scopuri militare (de exemplu, în fabricarea armelor nucleare) necesită o autorizație de export. Aceste măsuri sunt implementate pentru a asigura un control adecvat al exporturilor și pentru a proteja interesele economice și de securitate ale Uniunii Europene. a\) apărarea împotriva practicilor comerciale neloiale; b\) contracararea efectelor negative ale liberalizării importurilor; c\) *introducerea de restricţii cantitative din motive de moralitate publică;* d\) armonizarea ajutoarelor publice acordate pentru finanţarea şi promovarea importurilor. ***Acorduri comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu țări terțe*** #### #### 1. Caracterizare Uniunea Europeană încheie acorduri comerciale pentru a facilita comerțul și pentru a răspunde intereselor economice ale părților. Aceste acorduri pot include măsuri tarifare și netarifare (proprietate intelectuală, reglementări comerciale, etc.) și sunt adaptate la nevoile fiecărei țări sau grupuri de țări. #### 2. Acorduri nepreferențiale Reglementează comerțul fără a acorda tarife preferențiale, dar stabilesc norme comerciale esențiale pentru relațiile dintre părți. #### 3. Acorduri preferențiale Aceste acorduri permit excepții de la tariful vamal comun al UE, oferind tarife preferențiale pentru produsele provenite din anumite țări: - **AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb)**: Acorduri pentru a elimina barierele comerciale. În 1993 s-a creat Spațiul Economic European. - **Europa Centrală și de Est**: Acorduri de asociere semnate din 1992, sprijinind integrarea acestor țări în economia de piață. - **Țările ACP (Africa, Caraibe, Pacific)**: Preferințe comerciale pentru dezvoltarea economică, prin Convențiile de la Yaoundé, Lomé și Cotonou. - **Țările în dezvoltare**: Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP) din 1971 oferă acces preferențial pentru anumite produse. #### 4. Alte acorduri - **Țările mediteraneene**: Acorduri preferențiale pentru facilitarea comerțului, care au evoluat în 1995 într-un Parteneriat Uniunea Europeană-Țările Mediteraneene. - **MERCOSUR**: Acord cu blocul sud-american pentru liberalizarea schimburilor comerciale din 1995. - **SUA**: Parteneriate comerciale și investiționale începând cu 1998, care includ mecanisme pentru soluționarea disputelor comerciale. **Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:** a\) *bazele relaţiilor comerciale ale Uniunii Europene cu ţările din Europa Centrală şi de Est au fost stabilite în acordurile de asociere semnate cu acestea, ale căror obiective s-au extins, însă, dincolo de cele comerciale;* b\) Acordul-cadru cu privire la relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi MERCOSUR prevede liberalizarea progresivă a schimburilor comerciale de mărfuri între cele două grupări regionale; c\) cooperarea în domeniul comercial dintre Uniunea Europeană şi SUA urmăreşte eliminarea taxelor vamale la importurile de produse agricole originare din cele două părți; d\) Parteneriatul Uniunii Europene cu ţările mediteraneene are la bază doar dialogul politic şi cooperarea financiară. +-----------------------------------+-----------------------------------+ | **Lucrare de verificare Unitate | | | de învăţare Nr. 8** | | +===================================+===================================+ | lucrare de verificare | Încercuiți răspunsul corect. | | | | | | **Stabiliți care dintre | | | următoarele afirmații este | | | falsă:** | | | | | | a\) politica comercială a | | | Uniunii Europene este o | | | politică comună; | | | | | | b\) *măsurile de salvgardare | | | urmăresc să contracareze | | | efectele negative ce ar putea | | | apare cu predilecție în urma | | | liberalizării exporturilor;* | | | | | | c\) statele membre sunt | | | autorizate să introducă | | | restricții cantitative sau să | | | interzică anumite exporturi din | | | motive *de politică, securitate | | | și moralitate public;* | | | | | | *d) niciuna dintre afirmațiile de | | | mai sus.* | | | | | | **Regimul Uniunii Europene | | | aplicabil importurilor din ţări | | | terţe cuprinde şi reguli cu | | | privire la:** | | | | | | a\) importul bunurilor ce ţin de | | | patrimoniul artistic și | | | cultural; | | | | | | b\) *stabilirea originii | | | mărfurilor importate;* | | | | | | c\) asigurarea şi garantarea | | | creditelor de import; | | | | | | d\) aplicarea unor măsuri | | | antidumping provizorii până | | | urmează a se face dovada | | | existenţei dumpingului. | +-----------------------------------+-----------------------------------+ ***GRILA 18\-\--Politica Regioanala a Uniunii Europene*** **[Etape în promovarea politicii regionale în Uniunea Europeană]** Politica regională a Uniunii Europene are ca scop sprijinirea regiunilor defavorizate, prin reducerea inegalităților și prevenirea dezechilibrelor regionale, folosind resurse financiare pentru a ajuta regiunile cu probleme. **Etapele cheie:** 1. **Tratatele fondatoare:** - Tratatul de la Paris (1951) permitea sprijinul financiar pentru regiunile afectate de restructurarea industriei cărbunelui și oțelului. - Tratatul de la Roma (1957) menționa obiectivul de dezvoltare armonioasă între regiuni. 2. **Debutul oficial al politicii regionale:** - Conferința de la Paris (1972) recunoaște politica regională ca esențială pentru consolidarea Comunității, propunând crearea Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). 3. **Actul Unic European (1986):** - Introducerea conceptului de coeziune economică și socială ca obiectiv permanent, inclusiv stabilirea FEDR ca pilon principal al politicii regionale. 4. **Tratatul de la Maastricht (1992):** - Coeziunea economică și socială devine un obiectiv prioritar, iar Fondul de Coeziune este creat pentru statele mai puțin dezvoltate. 5. **Instrumente financiare prestructurale:** - În 1999, crearea instrumentelor ISPA și SAPARD pentru sprijinirea țărilor din Europa Centrală și de Est, înainte de aderare. 6. **Tratatul de la Lisabona (2009):** - Introducerea coeziunii teritoriale ca a treia dimensiune a conceptului de coeziune, dar fără definiții clare pentru punerea în aplicare. Această politică are la bază ideea de a armoniza dezvoltarea regională la nivel comunitar, având un impact semnificativ asupra regiunilor defavorizate. **Coeziunea economică și socială:** a\) devine unul dintre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene prin Tratatul de la Amsterdam; b\) *a fost introdusă pentru prima oară, într-o formă explicită, în Tratatul CEE prin Actul Unic European;* c\) este subordonată sferei de cuprindere a conceptului de politică regională; d\) a fost completată, prin Tratatul de la Maastricht, de conceptul de coeziune teritorială. **[Principii și obiective ale politicii regionale a Uniunii Europene]** Principiile politicii regionale europene se bazează pe **concentrarea resurselor**, **parteneriate** eficiente între autoritățile locale, naționale și europene, **adiționalitatea** resurselor, și **managementul, monitorizarea și evaluarea** corespunzătoare a fondurilor. Obiectivele principale sunt: 1. **Convergența** - sprijină regiunile mai puțin dezvoltate prin investiții în inovare și creșterea ocupării forței de muncă. 2. **Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă** - se concentrează pe sprijinirea regiunilor mai dezvoltate pentru a îmbunătăți competitivitatea și adaptabilitatea la schimbările economice și sociale. 3. **Cooperarea teritorială europeană** - promovează dezvoltarea echilibrată între regiunile Uniunii, încurajând cooperarea transfrontalieră, transnațională și inter-regională. Aceste principii și obiective sunt esențiale pentru promovarea unei dezvoltări economice și sociale durabile în Uniunea Europeană. **Printre obiectivele politicii regionale a Uniunii Europene se numără și:** a\) încurajarea cooperării la toate nivelurile; b\) sporirea atractivităţii şi competitivităţii regionale; c\) stimularea creșterii și ocupării forței de muncă în regiunile mai puţin dezvoltate din Uniunea Europeană; d\) *toate obiectivele de mai sus.* **[!!!Instrumente financiare ale politicii regionale a Uniunii Europene-CLASIFICARE]** **Fonduri structurale** - **Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)**: Principalul instrument pentru reducerea disparităților economice și sociale dintre regiuni, sprijinind dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate. - **Fondul Social European (FSE)**: Sprijină integrarea socială, promovarea educației și formării profesionale, combaterea șomajului și promovarea incluziunii sociale. - **Fondul de Coeziune (FC)**: Vizează consolidarea coeziunii economice și sociale a Uniunii Europene prin sprijinirea proiectelor de mediu și infrastructură în statele cu un PIB/locuitor mai mic de 90% din media Uniunii. **Fonduri complementare** - **Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA)**: A fost utilizat pentru finanțarea politicii agricole comune, acum împărțit în două fonduri. - **Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)**: Susține stabilizarea piețelor și garantarea prețurilor în cadrul politicii agricole comune. - **Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)**: Sprijină dezvoltarea rurală durabilă în Uniunea Europeană. **Fonduri pre-structurale** - **Programul PHARE**: Destinat țărilor din Europa Centrală și de Est pentru reconstrucția economică și integrarea acestora în Uniunea Europeană. - **Instrumentul pentru Politici Structurale pentru Pre-Aderare (ISPA)**: A fost creat pentru a sprijini infrastructura de mediu și transport din țările candidate. - **Programul SAPARD**: Sprijină dezvoltarea agriculturii și a regiunilor rurale ale țărilor candidate. - **Instrumentul de Asistență pentru Pre-Aderare (IPA)**: Înlocuiește PHARE, ISPA și SAPARD, acoperind domenii precum dezvoltarea instituțională, cooperarea transfrontalieră și dezvoltarea regională. **Inițiativele Comunitare** - **INTERREG**: Încurajează cooperarea transfrontalieră, transnațională și inter-regională între regiunile Uniunii Europene. - **LEADER**: Susține dezvoltarea rurală prin proiecte mici și locale, promovând abordări inovative. - **EQUAL**: Sprijină combaterea discriminării și excluziunii sociale, promovând integrarea persoanelor defavorizate pe piața muncii. - **URBAN**: Sprijină regenerarea urbană și dezvoltarea durabilă a orașelor din regiunile mai puțin dezvoltate. **Fondul Uniunii Europene pentru Solidaritate** - Folosit pentru a ajuta regiunile afectate de dezastre naturale majore, oferind sprijin financiar în cazul catastrofelor. **Instrumente speciale de sprijin** - **JASPERS**: Sprijină țările beneficiare în pregătirea și implementarea proiectelor majore de infrastructură. - **JEREMIE**: Susține dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii prin acordarea de credite și garantarea acestora. - **JESSICA**: Finanțează proiecte de regenerare urbană și dezvoltare durabilă prin instrumente financiare. - **JASMINE**: Sprijină IMM-urile, oferind microfinanțare și sprijin pentru dezvoltarea acestora. **Din categoria instrumentelor financiare structurale ale politicii regionale comunitare fac parte şi:** a\) *FEDR și FSE;* b\) PHARE, ISPA şi SAPARD; c\) FEOGA şi IFOP; d\) FC și FEOGA. **[Încercuiți răspunsul corect.]** **Politica regională comunitară:** a\) *este o politică coordonată, având la bază consultările dintre statele membre în cadrul instituţiilor comunitare;* b\) a fost prevăzută, încă de la început, în mod distinct, de Tratatul de la Roma; c\) înlocuiește politice regionale naționale ale statelor membre; d\) principalul instrument financiar cu care operează este Fondul de Coeziune. **Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este falsă:** a\) toate statele membre ale Uniunii Europene au o politică regională; b\) scopul politicii regionale comunitare îl reprezintă reducerea inegalităţilor regionale existente şi prevenirea dezechilibrelor regionale la nivel comunitar; c\) *politica regională comunitară înlocuieşte politicile regionale naţionale ale statelor membre;* d\) unul dintre instrumentele de început pe care se baza politica regională comunitară a fost și Fondul Social European. **GRILA 19\-\--Politica Sociala In Uniunea Europeana** **[Dezvoltarea politicii sociale in Uniunea Europeana]** **Etapele în dezvoltarea politicii sociale în Uniunea Europeană**: 1. **Primii pași**: Politica socială comunitară a fost prevăzută vag în Tratatul de la Roma, fiind considerată necesară pentru coeziunea economică și socială a CEE. Scopul inițial a fost asigurarea unui nivel înalt de utilizare a forței de muncă și protecție socială, dar statele membre își păstrau autonomia totală în politica lor socială. 2. **Scop și obiective**: Politica socială a Uniunii Europene urmărea armonizarea condițiilor de muncă și creșterea standardului de viață pentru lucrători. Obiectivele au fost apropiate de cele ale politicii regionale, vizând reducerea inegalităților și distribuirea echitabilă a beneficiilor pieței comune între toate regiunile și cetățenii. 3. **Aplicarea politicii sociale**: - Funcționarea pieței comune pentru a sprijini circulația liberă a lucrătorilor și armonizarea sistemelor sociale. - Coordonarea politicii economice și sprijinirea creșterii nivelului de trai. - Armonizarea legislației în domeniul social pentru a asigura stabilitatea pieței comune a muncii. 4. **Etape importante**: - **Conferința de la Paris (1972)**: Stabilirea obiectivului fundamental de a asigura locuri de muncă stabile. - **Actul Unic European** (1986): Introducerea conceptului de „coeziune economică și socială". - **Carta Comunitară a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Lucrătorilor (1989)**: Stipularea principiilor fundamentale în cadrul pieței muncii europene. - **Protocolul Social (1992)**: Extinderea votului cu majoritate calificată în luarea deciziilor. - **Tratatul de la Amsterdam (1997)**: Consolidarea politicii sociale, promovarea ocupării forței de muncă și protecției sociale ca obiectiv comunitar și includerea egalității între bărbați și femei. - **Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (2000)**: Consolidarea protecției drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni. - **Tratatul de la Lisabona (2007)**: Includerea Cartei Drepturilor Fundamentale în tratatul Uniunii, conferind acestora forță juridică obligatorie. **Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la politica socială a Uniunii Europene este adevărată:** a\) obiectivele sale sunt complet diferite de cele ale politicii regionale; b\) *a fost vag prevăzută în Tratatul CEE;* c\) principalul instrument financiar cu care operează este Fondul de Coeziune economică şi socială; d\) este o politică comună, fiind de competenţa exclusivă a instituţiilor comunitare. **Obiectivul Fondului Social European vizează:** a\) sprijinirea ţărilor candidate să implementeze în legislaţia naţională acquis-ul comunitar în domeniul politicii sociale; b\) *dezvoltarea economică şi socială echilibrată în cadrul Uniunii Europene, prin susţinerea politicilor naţionale de promovare a deplinei ocupări a forţei de muncă, reducerea excluderii sociale şi a disparităţilor regionale privind angajarea;* c\) implementarea Strategiei „Europa 2020" în domeniile ocupării forței de muncă, afacerilor sociale și incluziunii, prin focalizarea pe proiecte inovatoare cu o dimensiune europeană; d\) corectarea principalelor dezechilibre regionale în Uniunea Europeană, printr-o participare la dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor a căror dezvoltare a rămas în urmă. **[Încercuiți răspunsul corect.]** **Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la politica socială a Uniunii Europene este falsă:** a\) obiectivele sale sunt foarte apropiate de cele ale politicii regionale; b\) scopul său definit prin Tratatul CEE era de a promova condiţii de muncă mai bune şi un standard de viaţă mai ridicat pentru lucrători, astfel încât să devină posibilă armonizarea lor în timp; c\) principalul instrument financiar cu care operează este Fondul Social European; d\) *niciuna dintre afirmaţiile de mai sus.* **Principalele mijloace folosite pentru realizarea politicii sociale comunitare au fost:** a\) funcţionarea pieţei comune; b\) coordonarea politicilor economice şi a altor competenţe în domeniu ale statelor membre de către Consiliul de Miniștri; c\) armonizarea legislaţiei în domeniul politicii sociale; d\) *toate mijloacele de mai sus.* **GRILA 20\-\--Extinderea Uniunii Europene** ![](media/image2.jpg)