Digestia la Animale PDF

DIGESTIA LA ANIMALE I. Digestia intracelulara Se realizeaza in int. celulelor Intalnita la PROTOZOARE, la SPONGIERI, la CELENTERATE si la unele celule din corpul organelor superioare repr. de LEUCOCITE Particulele nutritive patrund in citoplasma celulelor prin FAGOCITOZA si...

DIGESTIA LA ANIMALE I. Digestia intracelulara Se realizeaza in int. celulelor Intalnita la PROTOZOARE, la SPONGIERI, la CELENTERATE si la unele celule din corpul organelor superioare repr. de LEUCOCITE Particulele nutritive patrund in citoplasma celulelor prin FAGOCITOZA si formeaza niste VACUOLE DIGESTIVE Acestea se cupleaza cu un lizozom ce contine ENZIME HIDROLITICE →particulele nutritive sunt descompuse in subst simple ce trec in citoplasma→resturile nedigerate sunt eliminate II. Digestia extracelulara Se realizeaza inafara celulelor Intalnita de la CELENTERATE pana la cele mai evoluate MAMIFERE Se desfasoara la nivelul unor structuri ce alcatuiesc un sistem digestiv SIST DIGESTIV LA MAMIFERE  Are o structura complexa si este alcatuit din TUB DIGESTIV si GLANDE ANEXE  TUBUL DIGESTIV este alcatuit din cav bucala, fasringe, esofag, stomac, intestin subtire/gros  GLANDELE ANEXE sunt repr de glandele salivare, ficatul si pancreasul  La nivelul componentelor tubului digestiv au loc transf. mecanice, fizice si chimice ce alcatuiesc DIGESTIA. Cele mai imp transformari sunt cele chimice realizate sub actiunea unor numeroase si variate enzime digestive secretate de GLANDE ANEXE/GLANDE DIN PERETII UNOR ORGANE DIGESTIVE  Aceste enzime se gasesc in sucurile digestive repr de SALIVA, SUCUL GASTRIC, BILA/FIERE, SUCUL PACREATIC, SUCUL INTESTINAL  Dupa substratul asupra carora actioneaza, enzimele sunt: A. Enzime GLICOLITICE/AMILOLITICE→glucide B. Enzime LIPOLITICE→lipide C. Enzime PROTEOLITICE→proteine  CAVITATEA BUCALA SI DIG BUCALA Repr segmentul de receptie al hranei Hrana sufera transformari mecanice, fizice si chimice ce repr DIGESTIA BUCALA A. Transf. mecanice Taierea/maruntirea alimentelor solide si semisolide si amestecarea lor cu saliva pana la formarea BOLULUI ALIMENTAR Realizate cu ajutorul dintilor si limbii. Dintii sunt piese osoase. Sunt infipti in ALBEOLELE DENTARE si sunt dif in functie de tipul de hrana si modul de nutritie in incisivi, canini, premolari si molari B. Transf. fizice Inmuierea hranei si dizolvarea unor componente Realizate sub actiunea apei din saliva secretata de cele 3 perechi de glande salivare mari: GL. SUBLINGUALE, GL. SUBMANDIBULARE, GL. PAROTIDE Saliva este un SUC DIGESTIV cu o comp chimica complexa: 99,5% apa, subst anorganice(numerosi ioni), subst organice(mucus, lizozim-rol bactericid, enzime) C. Transf. chimice Realizate sub actiunea unicei enzime din saliva AMILAZA SALIVARA=PTIALINA. Enzima glicolitica/amilolitica ce actioneaza asupra amidonului preparat pe care il desompune pana la DEXTRINE SI MALTOZA AMIDON PREPARAT----(Ptialina)---->DEXTRINE+MALTOZA In urma transf. se formeaza bolul alimemtar care prin DEGRUTITIE=INGHITIRE trece din cav bucala in faringe si prin esofag ajunge in stomac  STOMACUL SI DIG GASTRICA Cel mai voluminos component al tubului digestiv Localizat in cav abdominala subdiafragmatic Are dimensiune variabile la dif grupe de mamifere (dupa natura hranei si modul de nutritie): 1. Este f voluminos la mamifere IERBIVORE, relativ luminos la mamifere CARNIVORE si are cele mai mici dimensiuni la OMNIVORE 2. La maj mamiferelor stomacul este UNICAMERAL, cu exceptia mamiferelor rumegatoare ierbivore la care stomcul este TETRACAMERAL (ierbar/burduf, ciur, foios si cheag). La om stomacul are forma literei j si comunica cu esofagul prin CARDIA si cu intestinul subtire prin SFINTERUL PILORIC Hrana este depozitata temporar si supusa unor multiple transf mecanice, fizice si chimice care repr DIGESTIA GASTRICA A. Transf. mecanice Desfacerea bolurilor alimentare, amestecarea lor cu sucul gastric si conducerea treptata a continutului spre SFINTERUL PILORIC Realizate sub actiunea MUSCULATURII NETEDE din peretele stomacului B. Transf. fizice Inmuierea si mai puternica a hranei realizate sub actiunea APEI din sucul gastric SUCUL GASTRIC este un suc digestiv secretat de glande din mucoasa gastrica. Are o comp chimica compleza: apa 99%, ioni minerali, acid clorhidric, mucus, numeroase si var enzime C. Transf. chimice Realizate sub actiunea enzimelor din sucul gastric: PROTEOLITICE, LIPOLITICE EN PROTEOLITICE Sunt repr de PEPSINA, LABFERMENT, GELATINAZA  Pepsina= secretata sub forma inactiva de PEPSINOGEN si este activata in int stomacului de acidul clorhidric/pepsina anterior formata. Actioneaza asupra mol proteice mari pe care le degradeaza pana la peptide mai mici de tipul ALBUMOZELOR/PEPTONELOR Labfermentul= actioneaza la organismele tinere asupra unei proteine din lapte=CAZEINOGEN, care este transf in PARACAZEINA. In prezenta calciului devine PARACOZEINAT DE CALCIU (coagularea laptelui) Gelatinaza= lichifiaza/hidrolizeaza gelatina EN LIPOLITICE Sunt repr de LIPAZA GASTRICA care actioneaza asupra lipidelor emulsionate(fragmentate, maruntite) care le descomp pana la ACIZI GRASI SI GLICEROL In urma tuturor transf, hrana devine o pasta semilichida=CHIM GASTRIC. Mici cantitati trec cu intermitenta prin ORIFICIUL PILORIC in duoden unde incepe digestia intestinala  INTESTINUL SUBTIRE SI DIG INTESTINALA Cel mai lung segment al tubului digestiv. Are lungimi dif in functie de natura hranei si modul de nutritie : mai lung→ierbivore ; dim medii→omnivore ; cel mai scurt→carnivore Format dintr-o portiune fixa repr de DUODEN si o portiune mobila repr de JEJUN SI ILEON sub forma unor anse intestinale La nivelul INTESTINULUI SUBTIRE, hrana sufera numeroase transf mecanice, fizice si chimice ce repr DIGESTIA INTESTINALA A. Transf mecanice Amestecarea f puternica a continutului intestinal cu sucurile digestive si sunt realizate sub actiunea MUSCULATURII NETEDE din peretele intestinal B. Transf fizice Inmuierea f puternica a hranei si se realizeaza sub actiunea APEI din cele 3 sucuri digestive ce actioneaza la acest nivel: BILA, SUCUL PANCREATIC, SUCUL INTESTINAL BILA Secretata de ficat Este preluata si condusa prin CANALE HEPATICE pana in duoden Secretata permanent de FICAT, dar este depozitata intre mese in VEZICA BILIARA, iar in timpul meselor deversata direct in DUODEN Are o comp chimica complexa: apa, ioni, acizi biliari, saruri biliare, pigmenti biliari, lecitina, colesterol etc !!NU CONTINE ENZIME, DAR INTERVINE IN EMULSIONAREA GRASIMILOR SI IN ABSORBTIA ACIZILOR GRASI!! FICATUL Glanda exocrina, dispusa in cav abdominala sub diafragma Indeplineste mai multe roluri metabolice, realizandu-se reactii biochimice Format din lobi, segmente si lobuli hepatici alcatuiti din HEPATOCITE, CANALICULE BILIARE SI O VASTA RETEA VASCULARA Vascularizatia este dubla: nutritiva→ARTERA HEPATICA ; functionala→VENA PORTA SUCUL PANCREATIC Secretat de ACINII PANCREATICI, partea exocrina a pancreasului Este preluat de CANALE PANCREATICE ce se deschid in duoden ca si canalele hepatice Comp chimica complexa: apa, ioni, bicarbonati, mucus, num si var enzime digestive  PANCREASUL Glanda mixta avand atat secretie exocrina si endocrina (hormoni) Dispus in cav abdominala in spatele stomacului Format din CAPUL PANCREASULUI (DISPUS IN POTCOAVA DUODENALA), CORPUL PANCREASULUI SI COADA PANCREASULUI SUCUL INTESTINAL Secretat de GLANDE INTESTINALE, dispuse dupa peretele intestinal Comp chimica complexa: apa, ioni, bicarbonati, mucus, num si var enzime C. Transf chimice Realizate sub actiunea sucului pancreatic si intestinal Sucul pancreatic contine EN PROTEOLITICE, GLICOLITICE SI LIPOLITICE EN PROTEOLITICE Sunt repr de TRIPSINA, CHIMOTRIPSINA, CARBOXIPEPTIDAZELE SI ELASTAZA Actioneaza asupra proteinelor atacate/neatacate de pespina gastrica, pe care le degradeaza pana la OLIGOPEPTIDE EN GLICOLITICE Sunt repr de AMILAZA PANCREATICA care este mai puternica decat amilaza salivara, putand actiona asupra amidonului crud pe care il degradeaza pana la DIZAHARIDE EN LIPOLITICE Sunt repr de LIPAZA PANCREATICA care degradeaza lipidele pana la ACIZI GRASI SAU GLICEROL In sucul intestinal se gasesc EN PROTEOLITICE, GLICOLITICE SI LIPOLITICE  EN PROTEOLITICE Repr de PEPTINAZE care actioneaza asupra oligopeptidelor, pe care le degradeaza pana la aminoacizi EN GLICOLITICE Repr de DIZAHARIDAZE care actioneaza asupra dizaharidelor→lactoza, maltoza, zaharoza, care sunt degradate pana la monozaharide EN LIPOLITICE Repr de LIPOZA INTESTINALA, care degradeaza lipidele pana la ACIZI GROSI(GLICERINA)  In urma transf, rez: o pasta semilichida=CHIL INTESTINAL ce contine apa, ioni mucus, vitamina; produsii finali ai digestiei repr de aminoacizi, monozaharide, acizi grasi, glicerina etc  O mare cantitate de apa, vitamina, ioni si produsi finali ai dig trec din LUMENUL INTESTINAL in SANGE SAU LIMFA=ABSORBTIE INTESTINALA  Procesul este fav de adaptari ale peretului int: suprafata f mare de absorbtie det de cute sau plieri repr de VALVULE CONIVENTE, VILOZITATI INTESTINALE SI MICROVILI ; grosimea redusa a mucoasei int ; vascularizatie f puternica  Anumite componente de la nivelul chilului int care un sunt absorbite trec prin VALVULA ILEOCECALA in int gros. Acolo au loc procese de reabsorbtie a apei si a unor ioni, procese de fermentatie si putrefactie→MATERIILE FECALE, care sunt eliminate prin defecatie