CURSURI ISTORIE PDF

CURSURI ISTORIE CURS 1 STIL ELENISTIC(CLASICIZANT) -anatomie corecta, dinamic, idealizat STIL ITALIC(autohton, alternativ,etrusc,mediteran) – veridic, izocefalia, ca arta egipteana, ochi din profil, ierarhia scalei Etruscii: oamenii care au fost in peni...

CURSURI ISTORIE CURS 1 STIL ELENISTIC(CLASICIZANT) -anatomie corecta, dinamic, idealizat STIL ITALIC(autohton, alternativ,etrusc,mediteran) – veridic, izocefalia, ca arta egipteana, ochi din profil, ierarhia scalei Etruscii: oamenii care au fost in peninsula italica inainte DEXTRALEVATA – deget ridicat Mana ridicata- ADLOCUTIE Compoztitie lambrizata – linii care seprata registrul, lambriu CELE 4 STILURI 1 - Stilul constructiv - imitarea prin culoare a obiectelor din materiale prețioase De ex marmura, aurul (sec II i.Hr) 2 - Stil arhitectural - trompe l`oeil - pervazuri și coloane pictate in asa felincat creaza un efect tridimensional (80-20 i.Hr) Peisajele erau realizate astfel incat sa imite scena reala 3 - Stil 3 - accentueaza imaginile liniare fantastice, bidimesionale si peisajele marine cu ajutorul compozitiei ornametale (20 i.Hr - 60 d.Hr) 4 - o combinatie eclectica intre 2 si 3 - formele solide ale stil 2 au reaparut, iar peretele a fost impartit pe diferite niveluri spatiale pt a permite pictarea unor panorame asupra unor peisaje indepartate. ( 60-79 d.Hr )  Sarcofagul Portonaccio c. 180-190 d. Hr. -Fetele din colturi: protome, decoratie in forma de om/animal, zeul Janus (zeul cu doua fete, zeul usilor, trecerilor, timpului dar si al inceputului si al sfarsitului) -Registrul de sus este static, in centru este defunctul care nu are capul sculptat deoarece nu se stia cui ii este destinat sarcofagul+ sotia sa, se tine de mana dreapta -in stanga sotia educandu-si copiii -in dreapta sotul accespta supunerea dusmanilor barbari -tema familiala in arta+ propaganda romana -insemne militare -Registrul de jos este dinamic, scena batalista haotica Atentie la detaliu, armura, coifuri -posibil MORMANTUL UNUL GENERAL ROMAN, CAMPANIA LUI MARCUS AURELIUS -sculptura privata -influenta din columna lui Marcus Aurelius -Figuri ecvestre -marmura Mozaicul porumbeilor, vila lui Hadrian, sec 2 d.hr. Sala Porumbeilor din Palazzo Nuovo (Muzeele Capitoline) își ia numele de la un mozaic din Vila lui Hadrian (Tivoli), reședința construită de împăratul Hadrian în prima jumătate a secolului al II-lea d.Hr. Inițial, mozaicul se afla în centrul etajului unei camere din vilă. Caracteristica principală a artei antice era imitarea realității; cu cât subiectul părea mai real (pictură, sculptură și artă mozaic), cu atât artistul era mai apreciat. În realizarea unui mozaic dificultățile cresc, totuși acești porumbei par pictați. Îndemânarea artistului poate fi apreciată și mai mult observând cum alegerea plăcilor, unele mai deschise, altele mai închise, a făcut tridimensional micul Telamon(erou din mitologia greaca) în relief care pare să susțină mânerul vazei de bronz. -mozaic din piatra colorata fara sticla cum obisnuiau sa se faca -reprezentare ideoplasta dar totusi realista -unul bea restal stau -veristi (realisti) -decoratia abstractizata pe margine -vaza sta pe un stilobat Sarcofag, Cerveteri, c. 525 i.hr Stil etrusc, barba triunghiulara Se aseamana cu tratarea din arta orientala Fetele idealizate, ideoplast, nu este anatomic corect Recompus din aproximativ patru sute de fragmente, Sarcofagul soților este de fapt o urnă destinată să adăpostească rămășițele materiale ale defunctului. Modelată rotund, lucrarea reprezintă un cuplu căsătorit întins pe un pat (kline) cu bustul ridicat frontal în poziția tipică de banchet. Bărbatul își pune brațul drept în jurul umerilor femeii, astfel încât fețele acestora cu tipicul „zâmbet arhaic” să fie foarte apropiate; aranjarea mainilor si a degetelor sugereaza prezenta originala a unor obiecte acum pierdute, precum o cana pentru a bea vin sau o mica vaza din care sa se toarne un parfum pretios. Etruscii au luat ideologia banchetului de la greci ca un semn de distincție economică și socială și au reamintit aderarea la această practică și în context funerar, dovadă fiind desele scene de banchet pictate în mormintele etrusce și numărul mare de obiecte legate de consumul de vin și carne găsite în el. Prezența femeii alături de bărbat într-o poziție complet egală este cu siguranță o noutate față de obiceiurile grecești; într-adevăr, cu eleganța vestimentației și imperiozitatea gesturilor ei, figura feminină pare să domine scena, surprinzând atentia noastra. -material terracota policroma Relieful cu „collocatio” mormantul lui Haterii, c. 90-100 d.hr. Ierarhia scalei Figuri schematizate Tratarea simpla a drapajului Anatonomie lipseste In partea de sus este o tentativa de perspectiva Ritual funerar -descrierea lamentarii unui decedat -intins pe pat inconurat de 4 candele cu flacari aprinse -in jururl patului: 2 jelitori care insotesc o femeie cu o coroana, un flautist si figuri mici de slujitori sau persoane in rugaciune Antonina, c. 160-190 d.hr. -dinastia antoninilor -PORTRETE FUNERARE DE LA FAYUM -Stil elenistic -Continua traditia de portret funerar -facut in timpul vietii pt a se folosi la moarte PORTRETUL FUNERAR ROMAN-După cum știm din surse scrise, portretele erau răspândite în toată zona mediteraneană, unde erau folosite atât ca obiecte casnice (culte sau ornamentale), cât și ca obiecte publice. Arta romană și-a găsit expresie într-un mod deosebit în portret, mai ales începând din epoca republicană. Portretul a fost rezultatul unor nevoi comunicative și auto-reprezentative și al unui mod de a concepe viața publică, marcant romană și a găsit o formă expresivă completă într-o limbă originală la a cărei definiție au contribuit atât portretul italic mijlociu, cât și mai ales portretul grecesc. Portretul roman și-a avut rădăcinile în sfera privată, în cultul strămoșilor și în riturile funerare și, în sfera oficială, în practicile onorifice care vizează celebrarea bărbaților iluștri ai orașului. În Roma antică, de fapt, s-a răspândit în rândul patricienilor practica de a obține măști de ceară ale strămoșilor lor din ghipsul prelevat de pe chipul defunctului, pentru a le fixa fizionomia, iar apoi de a le conserva în atriul domestic, în edicule speciale din lemn. (armaria), fiecare identificat cu numele strămoșului (titulus). Acest obicei, după cum ne spune Polibiu în secolul al II-lea î.Hr. (Povești, VI, 53), era reglementată de o lege specifică, ius imaginum, care își limita privilegiul doar la clasa patriciană, făcând din posesia măștilor un semn distinctiv al apartenenței sociale. Conform acestor reguli, fiecare descendent, inclusiv femeile, putea aduce portretele strămoșilor lor în noua casă și le putea expune în timpul anumitor ceremonii publice care aveau loc în domusul roman, cum ar fi ceremoniile de nuntă. Cicero, în Orația Pro C. Rabirio Postumo, enumerand cele mai prestigioase onoruri de care se putea bucura un cetățean roman, pe lângă sella curulis, provinciale și triumfuri, menționează dreptul de a înmâna propriul portret (imago) viitorului. generații («imago ipsa ad posteritatis memoria prodita. Se poate afirma, așadar, că portretul realist s-a născut la Roma într-un context privat, și a găsit o răspândire larg răspândită și datorită necesității de a reproduce imagini de cult domestic pentru a fi încredințate moștenitorilor, adesea în numeroase exemplare. -Proportiile: exprima expresia unica a unei persoane, caracterul specific reseteaza antropomertia (respecta proportiile) pt a reda varsta frageda capteaza privirea -mimetic(aproape de realitate) Orfevrarie- Tezaurul Mildenhall, sec. 4 d.hr. MAREA PLACĂ DE BACCHUS Componentele tezaurului Mildenhall au fost expuse permanent la British Museum, în galeria romano-britanică a muzeului. Placa de deasupra este unul dintre cele mai bune exemple de artă minoră din antichitatea romană târzie, cu un chenar de 135 de margele, pe un inel circular vertical poziționat exact la o treime de margine. Toată suprafața superioară este decorată în relief cu detalii gravate, împărțite în 3 zone decorative într-un aranjament circular. Farfuria Mildenhall este realizata din argint reliefat, cu marginea cu margele in interiorul caruia danseaza si se misca personaje dionisiace, precum menadele si silenienii care danseaza cu chimvale, cu fauni si cratere pe pamant pline cu vin, lastari de struguri, litui, flaute noua trestie, ghivece de flori și pantere, iar în vârf în mod ciudat se află Neptun. La urma urmei, Venus s-a născut din mare. Este o capodoperă a lucrării de aurară, cântărește mai mult de 8 kg și reprezintă scene bacchice cu zeul cu barbă Neptun în centru. Ce legătură are Neptun cu Bacchus sau Dionysos, cum vrei să-i spui? De fapt, scene marine au loc în cel mai interior cerc al plăcii, cu nereide, tritoni și căluți de mare, în timp ce în ultimul cerc, cel mai interior, se află capul unui zeu nordic al naturii. -2 registre concentrice -entusiasm diosiniac -Ocheanos in centru -fiasus- procesiune cu figuri marine -miscarea drapajului -siluete serpante -miscare dansanta -ocheanus in mijloc, barba din alge-delfini in par, inconjurat de o friza interioara de decor populata de nereide (nimfe marine), tritoni si alte creaturi marine mitice si naturale -zona exterioara:imagini ale tiasosului bacchic: dansul, muzica si bauturi ale zeului Baccchus -este infatisat triumful lui bacchus asupra lui hercule -Hercule in stanga-beat sprijinit de 2 satiri (picioare de capra) -Bacchus apare cu pantera si era -zeul Pan (infatisat ca satir)- dansand si tinand in mana naiul​ Vespasian, c. 95 d.hr. -pozitie contraposto -marmura -infatisare de eroi Statuia, susținută de un soclu, îl reprezintă pe împăratul Vespasian în nuditate eroică. Corpul atletic al princepsului pare să reproducă un model chiastic: piciorul drept, pe care se sprijină în principal trunchiul, acționează așadar ca suport, în timp ce cel stâng este întors spre exterior, cu o ușoară răsucire. În sens invers, brațul drept se desfășoară liber de-a lungul corpului, de care este conectat printr-o recuzită grea; brațul stâng, însă, se sprijină pe lateral, aproape ca pentru a descărca greutatea. Pelerina se sprijină ușor pe humerusul stâng, în timp ce la înălțimea antebrațului corespunzător pare înfășurată în pliuri groase; apoi coboară rigid de-a lungul piciorului liber, de care este întotdeauna legat printr-o recuzită. Suportul lateral, de forma unei armuri, prezinta, pe fata, un gorgoneion cu trasaturi profund marcate; spatele insa nu este lucrat. Capul, finisat doar pentru partea care ar fi fost vizibilă, dă imaginea unui împărat de o vârstă sigur înaintată, dar ale cărui trăsături par atenuate de o redare lină; de fapt, ridurile apar „înmuiate și tonificate”. Sculptura Miseno reprezintă un caz exemplar, deoarece este singura statuie completă a lui Vespasian care a supraviețuit. Portretul „idealizat” al împăratului corespunde atât cu cel al fiului său, ambele ar fi trebuit să înalțe „tânăra” dinastie Flavian, cât și cu schema eroică aleasă pentru trup, care ar fi rezultat în contrast clar asociat unui chip. cu cădere accentuată. Villa farnesina, c. 15 i.hr. Trompe l’oeuil (stil 2) – pacaleste ochiul, convinge ca este un spatiu real, o alta camera, are ca scop iluzia de spatiu arhitecturala, imita arhitectura, coloane Frescele, exemplare ale marii picturi a epocii imperiale din Roma, sunt o combinație între stilul 2 și 3 de pictură murală romană. Sunt parțial compuse din scene mitologice centrale pe un fundal alb, care sunt înconjurate de benzi roșii. Pe fundal sunt reprezentate coloane și alte elemente arhitecturale, cum ar fi festone, plante, păsări și animale mitologice. Coloane cu femei: cariatida Hercule in Gradina Desperidelor – perpectiva atmosferica -evolueaza arta sticlariei: - rafinament al formei ​​ ​ - stilul elenistic- linii curbe -imitarea realitatii, contraposto - stilul clasicizant- volumetrie, linii etc -Villa Farnesina este din epoca lui Augustus -printre cele mai luxoase resedinte suburbane ale epocii augustane, xomparata cu vila misterelor din popmei -scene cu influenta elenistica -pe peretii colorati apar picturi rafinate care infatiseaza cu gust monumente din viata de zi cu zi sau teme de la mitologie la teatru si chiar erotism -scene cotidiene -peretele era impartit in 3 parti asa cum era obisnuit in epoca, dar fara perpectiva iluzionista -partea centrala prezinta o edicula pictata cu un tablou, in partea de jos este pictat un soclu, iar panelurile sunt rosii -in centru registrului superior fresca prezinta un fundal intunecat pe care sunt reprezentatre victoriile (fiinta mitologica) filiforme -scena din tabloul central este un episod din copilaria lui Dionysos preluata dintr-un original grecesc din sec 4 i.hr.. Registrele simetrice din st si dr tabloului prezinta un cadru sustinut de o femeie geniu (creatura mitologica) inaripat care infatiseaza desene pe un fundal alb cu scene de gineceu(spatiu rezervat femeilor in casele antice grecesti) care fac trimitere la un stil arhaic. -este izbitoare folosirea eclectica a decoratiunilor: suprafete mari de culoare, cadru arhitectural svelt tipic stil 3, decoratii neo-atice (genii,victorii,acrotere) “Cei sapte contra Tebei”, c. 460 i.hr. Opera de arta este traditie etrusca, mostenita Fizionomie si anatomie smplificata Mai mult ideoplast decat fizioplast Atena poarta capul lui medusa, functie apotropaica, protejeaza de rau Scena dinamica Una dintre încăperile noii amenajări a Muzeului Etrusc din Villa Giulia prezintă descoperirile din Sanctuarul din Pyrgi (greacă Pyrgoi, latină Pyrgi), portul anticului Cerveteri, aflat pe coasta de la sud de castelul Santa Severa, cca. Sanctuarul emporic, frecventat de etrusci, greci, fenicieni și apoi de romani, a fost unul dintre cele mai importante din Etruria și a fost faimos în lumea antică deoarece, printre alte ceremonii, se practica Jerodoulìa sau prostituția sacră. În stânga încăperii găsim câteva elemente arhitecturale ale templului „B”, în special decorațiunile în înalt-relief ale plăcilor de fronton de teracotă, dintre care una înfățișează isprava lui Hercule împotriva Hidrei Lernaeane. Celebrele plăci de aur găsite în așa-numita „zonă C” sunt atribuibile fazei templului B, unde au fost îngropate în secolul al III-lea î.Hr. De la templul „A”, dedicat Leucotei-Ilizia, (Unii etrusce), sunt expuse câteva elemente decorative de o importanță excepțională, în special înalt relieful din teracotă policromă care împodobea inițial frontonul din spatele templului, datând din jur. 460 î.Hr Relieful arată două momente distincte dintre cele mai dramatice din saga celor Șapte împotriva Tebei: un episod, în prim plan, înfățișează duelul fatal dintre Tydeus și Melanippus în prezența Atenei care, îngrozită de ferocitatea lui Tydeus care devorează. creierul rivalei ucise, ea se retrage, negând eroul, favoritul ei, darul nemuririi, conținut într-o fiolă pe care o ține în mână. Celălalt episod îl vede pe Zeus aruncându-și fulgerul în Capaneus, care este, de asemenea, vinovat de „hùbris” (mândrie) că a încercat să atace zidurile Tebei cu o scară, ridicându-se mai sus decât zeii înșiși. Hercule in Gradina Hesperidelor, -maniera iluzionistica -epoca imperiala timpurie -folosirea elementelor rafinate -spumato si clar-obscur -peisajul din spate este blurat -plan esalonat si plan frontal -stil pictural 2? În calidarium de la Villa di Poppea din Oplontis există o frescă înfățișând una dintre cele douăsprezece munci ale lui Hercule: culesul merelor de aur din grădina Hesperidelor. Figura lui Hercule este o figură importantă pentru orașele cu vedere la Golful Napoli. Gândiți-vă doar la faptul că orașul Herculaneum își datorează numele celebrului erou, care, potrivit mitului, a trecut pe aici în timp ce își desfășura munca. Sala de la Vila Campolieto din Herculaneum are fresce dedicate lui Hercule. A unsprezecea muncă a lui Hercule a constat în a reuși să ia cele trei mere de aur: Merele de aur au fost găsite în grădina Hesperidelor locuită de fiicele nopții, patru frumoase nimfe. Dificultatea pentru Heracles a fost că trebuia nu numai să ia merele, dar să afle unde se afla această grădină secretă. Sarcofagul cu Dionisos si Anotimpurile, c 220-235 d.hr. Sarcofag de marmură pentelic decorat pe trei laturi cu o procesiune dionisiacă (thiasos). Tema frontală a sarcofagului, încadrată de rame elegante cu motive vegetale, este cea a tiasosului dionisiac, în ciuda absenței lui Dionysos, în mod normal în centrul compoziției. Acolo sunt înfățișate grupuri de Satiri și Menade pe jumătate goi, intenționați să culeagă niște ciorchini de viță de vie din pergola, care ocupă spațiul de deasupra capetelor lor, în extazul dansului. La picioarele lor, în fundal, se zăresc heruvimi și animale mici. Figurile ocupă întregul câmp figurativ cu înălțimea lor: Menadele și Satirii se împletesc, dansând în extazul mișcării, în timp ce draperiile, mai degrabă decât să ascundă trupurile, le subliniază senzualitatea. Procesiunea continuă și pe partea stângă a singurului sarcofag parțial păstrat. Sarcofagul poate fi datat în jurul anilor 230-240 d.Hr. -marmura -Dionisos este pe pantera in centru -cele 4 figuri umane reprezinta anotimpurile (iarna, primavara, vara, toamna) -figuri in inalt relief -la capatul sarcofagului rotunjit alte grupuri de figuri mare, inclusiv personificari ale pamantului si apei -anotimpurile de obicei portretizate ca femei, aici insa sunt barbati -exemplu rafinat de arta romana -subiectul este triumful lui dionisos si anotimpurile Grupul tetrarhiilor, Constantinopol, c. 300 d.hr. -grup statuar dublu -4 fig in relief inalt -figurile varsnice si tinere, imbratisate cate 2 simbolizeaza concordia si fraternita dintre augusti si cezari care au trebuit sa garanteze succesiunea in imperiu dupa ciocnirile tumultoase il urma mortii imparatilor in sec trecut -aceeasi imbracaminte de armura -sabie bogat impodobita cu cap de vultur Grupul statuar din porfir roșu egiptean înfățișează patru tetrarhi, și anume doi Augusti și doi Cezari, care au împărțit Imperiul Roman de Răsărit și Apus între secolele III și IV. Figurile se îmbrățișează două câte două, simbolizând astfel fraternitas dintre Cezari și Augusti, care urma să garanteze guvernarea pașnică a imperiului. Cele patru figuri de împărat au aceeași rochie, cu coafa, armura, centura militară și sabia împodobite cu un mâner în formă de cap de vultur. În cupluri, împăratul care își sprijină mâna dreaptă pe umărul stâng al celuilalt este bărbos, întrucât îl reprezintă pe bătrânul Augustus în comparație cu tânărul Cezar. Capetele sunt asemănătoare, cu ochii scobiți pentru a găzdui pasta de sticlă. Grupul este atribuit statuarii orientale antice târzii și provine din Constantinopol. A fost jefuită în 1204 în timpul celei de-a patra cruciade. Sarcofagul Ludovisi, c.260 d.hr. Marele Ludovisi” Sarcofag colosal cu scene de luptă între romani și barbari. Sarcofagul a fost construit între mijlocul secolului al II-lea și începutul secolului al III-lea d.Hr. Reprezintă o scenă de luptă între romani și barbari. Compoziția este aranjată pe trei nivele: romanii victorioși în vârf, bătălia în centru, barbarii învinși în partea de jos. În centru, decedatul ca general. Ar putea fi unul dintre fiii împăratului Decius, Erennio Etrusco, care a căzut în 251 d.Hr. luptând împotriva goților. Sarcofagul a fost găsit în 1621 în afara Ușei Tiburtina și a fost donat cardinalului Ludovico Ludovisi. Este cunoscut pentru compoziția sa dens populată, anti- clasică , de „învârtire și foarte emoționantă” romani și goți și este un exemplu al scenelor de luptă favorizate în arta romană în timpul crizei secolului al treilea. Sarcofagul măsoară 1,53 m înălțime și este realizat din marmură proconneziană , un mediu caracterizat prin dungi gri închis și o granulație medie spre grosieră. Acesta a fost importat din Proconnesus și a fost cea mai comună sursă de marmură importată în Italia în perioada imperială. Este decorat într-un foarte înalt relief cu multe elemente ale compoziției tăiate complet liber de fundal. Cifrele suprapuse umplu în întregime spațiul imaginii, permițând niciun spațiu pentru a descrie un fundal. În multe sarcofage de luptă, panourile laterale arată scene mai liniștite, dar aici bătălia continuă în jurul ambelor părți. Capacul sarcofagului are o placă centrală pentru inscripție și este flancat de două măști care arată profilul lateral al bărbaților. Trăsăturile lor faciale sunt idealizate, asemănătoare cu romanii din scena de luptă, dar părul și bărbilele lor sunt neîmblânzite ca barbarii. Placa de inscripție este acum goală, dar se credea că este inscripționată cu vopsea. Scena din stânga plăcii înfățișează copii barbari predați unui general roman de bărbați, probabil tații lor. Acest act a fost denumit clemență, unde copiii erau uneori luați în custodia romanilor ca gaj de pace și puteau fi reeducați ca romani. Partea dreaptă a capacului arată un portret de jumătate de lungime al unei femei, purtând o tunică și palla și ținând un sul. O perdea este drapată deasupra ei, fiind susținută de două figuri. Capul femeii este întors brusc spre dreapta, reflectând generalul în centrul panoului frontal al sarcofagului, sugerând că ea este fie soția, fie mama lui. Capacul a fost rupt în 1945 în timp ce era expus în Mainz. Din partea stângă a panoului frontal scena de luptă începe cu un roman în plină dragoste militară care se îndreaptă spre luptă. În dreapta lui se află un soldat roman care a capturat un barbar și i-a legat mâinile, dar își ridică bărbia și își legănă capul. Această acțiune descrie un sentiment de milă între romani și barbari care sunt învinși și îi oferă soldatului roman posibilitatea de a alege dacă să-și omoare adversarul sau să acționeze cu milă. -compozitie pe 3 registre: 1-romanii victoriosi, 2-barbarii invinisi, 3-batalia -anticlasica -principala diferenta dintre acest sarcofag si sarcofagul portonacchio este simbolismul:barbarii par inghetati in clipa de dinaintea dezastrului si inainte ca moartea sa-I copleseasca, atitudini teatrale -tema principala: nu mai este glorificarea cu transcenderea luptei, triumful asupra mortii -durerea: parul dezordonat, ochii chinuiti, gura rasucita Ambrogio Lorenzetti, efectele bunei guvernari, 1338-9 Alegoria și efectele guvernării bune și rele este un ciclu de fresce de Ambrogio Lorenzetti, păstrate în Palazzo Pubblico din Siena și datate între 1337–1340. Frescele, care trebuiau să inspire acțiunile guvernatorilor orașului care se întâlneau în aceste încăperi, sunt compuse din patru scene dispuse de-a lungul întregului registru superior al unei încăperi dreptunghiulare, numită Sala Sfatului celor Nouă sau a Păcii. Frescele au un efect didactic clar, comparând alegoriile Guvernului Bun și Rău (populate de personaje alegorice ușor de identificat datorită legendelor), care sunt urmate de două peisaje ale aceluiași oraș (Siena), cu efectele acțiunilor lor respective. În Efectele bunei guvernări în mediul rural și în oraș, de exemplu, cetățenii trăiesc în ordine și armonie, în timp ce în Efectele bunei guvernări în mediul rural și în oraș (mai deteriorat) vedem un oraș în ruine. În Alegoria Bunului Guvern (foto sus), Justiția este așezată pe tronul din stânga, cu o scară mare, pe brațele căreia doi îngeri administrează recompense și pedepse: de exemplu, cel din stânga decapită un om cu o mână. , cu celălalt încununează pe altul. Dreptatea ridică privirea, unde zboară Înțelepciunea, care o instruiește. Sub Justiție, Concordia stă la o bancă, o consecință directă a primei, care le oferă cetățenilor frânghiile pentru a muta cântarul justiției. Procesiunea cetățenilor se îndreaptă apoi spre simbolul Sienei, lupoaica cu gemeni, deasupra căreia emană Buna Guvernare, reprezentată de un monarh în maiestate. Cetăţenii îi oferă frânghia pentru a manevra Justiţia. Buna Guvernare este ocrotită de cele trei Virtuți Teologice (Credința, Speranța și Caritatea), în timp ce pe părțile laterale ale tronului, pe un scaun acoperit cu țesături splendide, sunt așezate în diverse ipostaze, personificările Justiției, Cumpătării, Magnanimității, Prudenței. Forță și pace. Figura păcii este celebră, semiînclinată moale într-o ipostază sinuoasă, cu o ramură de măslin în mână. În colțul din dreapta pictorul a așezat, cu un desen acut realist, o serie de prizonieri escortați de paznici călare. Ei rămân în afara zidurilor care stau alături de lupoaică. Fresca Alegoriei și efectele proastei guvernări este mai deteriorată, cu mai multe zone afectate de căderea suprafeței picturale. Pictată într-o imagine în oglindă a celei a Bunului Guvern, a avut scopul de a permite compararea didactică directă cu fresca de pe peretele opus. Un diavol simbolizează Tirania, peste care zboară Avariția, Mândria și Gloria deșartă; curtea sa bestială include furie, diviziune, război, fraudă, trădare și cruzime. La picioarele sale, Justiția legată este ținută de un singur individ (nu de comunitate). Orașul Bad Government se prăbușește și este plin de moloz, pentru că cetățenii săi distrug mai degrabă decât construiesc, au loc crime, nevinovați sunt arestați, activitățile economice sunt mizerabile. Peisajul este incendiat și armatele mărșăluiesc spre ziduri. Sinistra Frica zboară pe cer. Mona Lisa, 1503-1506 -zambet arhaic -Pictura reprezinta unul dintre primele portrete pe fondul unui peisaj imaginar. O caracteristica interesanta este fundalul neuniform, partea stanga fiind la un nivel evident mai jos decat cea drepta, adaugata probabil mai tarziu decat restul compozitiei. Analizele cu raze Rontgen au revelat inca trei straturi de pictura sub cel vizibil. Mona Lisa înfățișează un portret în jumătate de lungime al unei tinere cu părul lung și negru. Este încadrat din trei sferturi, bustul este întors la dreapta, fața spre observator. Mâinile lui sunt încrucișate în prim plan și se sprijină cu brațele pe ceea ce pare a fi brațul unui scaun. Poartă o rochie subțire întunecată care se deschide la piept într-un decolteu larg. Capul este acoperit de un voal transparent si foarte delicat care cade peste umeri intr-un drapaj. Părul este lasat și pieptănat cu o despărțire centrală, buclele delicate cad pe gât și pe umeri. Ochii mari și adânci întorc privirea privitorului cu o expresie dulce și senină. Buzele sugerează un zâmbet. Nu poartă nicio bijuterie, nu apare nicio broderie prețioasă pe haine. Simplitatea cu care este prezentat îi sporește frumusețea naturală care, evident, nu necesită bibelouri. În spatele lui se vede linia dreaptă a balustradei. Balconul are vedere la un peisaj limpede și îndepărtat. În stânga tabloului se vede un drum care șerpuiește o vale, flancat de munți abrupți, apoi un corp de apă, probabil un lac judecând după modelul reflexiilor, apoi mai multe formațiuni montane în fundal. Pe partea dreaptă a Mona Lisei încă o linie serpentină descrie cursul unui râu năvalnic, sunt vizibile repezire și cascade și un pod pe trei arcade. Cursul râului dispare într-un platou dincolo de care se vede un alt lac, situat la o altitudine mai mare decât primul. Deci din nou munți care se ridică treptat până ajung la ghețari foarte înalți. Linia orizontului taie figura la aproximativ înălțimea frunții, care, prin urmare, pare a fi aproape complet cufundată în peisaj. Pathetica c. Peter P. Rubens, copie dupa copie a batalliei de la Anghiari, 1603 Mulți cred că Bătălia de la Anghiari a lui Leonardo Da Vinci este o compoziție în care un grup de soldați este văzut luptând pentru posesia unui steag cu doi cai mari în prim plan. Cel mai faimos desen al Bătăliei este cel al lui Rubens, realizat în 1603. Unii chiar confundă acest desen cu opera lui Leonardo. În realitate, este posibil ca Bătălia lui Rubens să fie ea însăși o copie a unei copii a unei părți a picturii originale (sau a oricărui desen animat pregătitor) de Leonardo din 1505. -tablou pierdut- se crede ca este ascuns sub unele fresce ulterioare din “salone del anquecento” -scena centrala- 4 barbati calare pe cai de razboi -sunt angajati intr-o batalie pt detinerea stindardului (simbol/steag) -lucrare comandata de la leonardo d v pt comemorarea victoriei din 1940 -lucrata in paralel cu fresca lui michelangelo care infatisa batalia de la Cascino, ambele lucrari abandonate -tehnica experimentala inspirata din pictura romana etruscica -a utilizat pamant de ceara de albine incalzita si pigmenti de ulei -pigmentii s au topit, lucrarea s-a deteriorat Appasionata historica, Leonardo c.1499-1500​ The Virgin and Child with St Anne and St John the Bastist Dextralevata-deget ridicat -tablou cerut de Ludovic al Frantei -schita originala este pierduta -pictura neterminata, combina mai multe genuri: peisaj, portrete si religii- fuzionate armonios -inceputul sec al 16lea – Da Vinci ajunge la a patra incercare pt figura sfintei Ana -s-a pastrat un desen in carbune ce se crede a fi portretul sfintei Ana (lipseste legatura mama-fiu si desenele cu cele doi femei una langa alta) Compozitia -fecioara maria se intinde spre prunc care se joaca cu un miel- simbol pt patimile sale -fundal dramatic de munti in juxtapunere cu scena centrala cu atmosfera vesela -Fecioara Maria imbracaminte albastra folosita pt a identifica in picturile renascentiste -fecioara maria incearca sa-l desparta pe hristos de miel , sf ana reprezinta biserica incurajund-ul pe copil sa continue Lucrarea, înfățișând cele trei generații ale familiei lui Hristos, prezintă pe Sfânta Ana, pe fiica ei Maria și pe Pruncul Isus. Madona, stând în brațele Sfântului, este înfățișată în timp ce se întinde, cu o dulceață extremă în mișcări, spre Pruncul intenționat să se joace cu un miel mic. În chipul femeii, stăpânul conține toată puterea iubirii materne. Sfânta Ana, adevăratul pivot în jurul căruia se învârte acțiunea, se înalță cu capul peste întregul grup până la generarea unei structuri piramidale. Și întotdeauna Sfânta Ana este cea care asigură echilibrul, compromis de mișcarea înainte a Mariei. În timp ce Fecioara îl ține în brațe pe Fiul care a îmbrățișat mielul, prefigurare a viitoarei Patimi și a jertfei voluntare a lui Isus, mama zâmbește cu o dulceață melancolică. Fundalul este caracterizat de o vedere la munte care se estompează în tonuri foarte deschise datorită perspectivei aeriene. Culoarea ternă și ceață amplifică plasticitatea grupului central, unde gesturile și privirile ies în evidență și, de asemenea, se dezvoltă în profunzime, într-un echilibru dificil între diagonale și linii opuse. Primele informații sigure de pe panou datează din vremea lui Ludovic al XIII-lea, când în 1629 a fost găsită de cardinalul Richelieu la Casale în timpul războiului din Monferrato și a fost oferită de acesta regelui Franței în 1636. Din colecțiile regale a trecut la Luvru în 1801. În decembrie 2008, un conservator de la muzeul francez a descoperit, pe spatele panoului, mai multe schițe care au scos la iveală trei desene: un cap de cal, o parte dintr-un craniu uman și un prunc Iisus cu un miel. Realizate din piatră neagră sau cărbune, ele aparțin cel mai probabil mâinii lui Leonardo. Vila misterelor de la pompei, 79 d.hr. – panel central - sona decorativa superioara - lambrisare (lambriu) a compozitiei parietale - stil avansat, anatomie a pers. exceptionale ​ -se afla in Triclinium (camera unde se lua masa care este cea mai importanta camera) -fresca face parte dintr-o serie ce descrie un ritual de initiere destinat exclusiv femeilor, moarte si renastere simbolice -ritualul se desfasoara in jurul lui Dionysos -preoteasa: ajuta tanara sa treaca prin procesul de initiere, are capul acoperit si poarta o ghirlanda de mirt -Silenus- insotitorul si tutorele lui dionysos si canta la lira acestia 3 simbolizeaza leg -satir-canta la nai cu natura a tinerei care -nimfa- da de mancare unei capre trece prin ritual de initiere -muzica marcheaza trecerea fetei la o noua stare de spirit -tanara speriata- priveste catre stanga si are corpul intors catre dreapta, este speriata de ce o asteapta(sanctuarul interior in care va avea loc coborarea ei in lumea de dincolo) -personajele sunt aranjate in picioare sau asezate pe diferite tipuri de mobilier cum ar fi pervaz, asta ajuta la crearea senzatiei de scena si le scoate in evidenta -personajele in marime naturala sunt redate colosal astfel incat sa pana superioare oamenilor -sunt plasate pe un perete rosu printre coloane pictate si asta creaza iluzia ca personajele se afla in aceeasi incapere cu privitorul -perioada de maxima splendoare in epoca augustana -plan patrat, panel central, zona decorativa superioara, stil avansat si anatomie exceptionala -stil 2 tropme l'oeil spre stil 3 -perioada republicii Octavian Augustus la prima porta: - figura orator , 14-20 d.hr. -schema de ad locutio(salutul militar) :imparatul in ipostaza de general suprem -adlocutio(mana ridicata),salut militar- inspiratie pt nazisti - DEXTRALEVATA – deget ridicat -platosa cu zeitati (Uranus) = primeste de la ei semne imperiale: vulturul = insemn al armatei romane -patronat de zeita Diana si Neptun -descendent din zei, glorificat -legatura cu Venus deoarece este descult->origine divina, el merge pe alt plan, cel al zeilor -2 sfinxi pe umeri- semn ca a invins-o pe Cleopatra -figuri feminine care personifca victoriile pe lateralul platosii -delfinul care reprezinta victoria naval al lui Augustus -stil idealizant, mai viril -corp idealizat, in realitate era slab si bolnav -tineretea era egala cu puterea -pozitie contra posto​ -parcu breton, leonid, luat de la romani -descrierea caracterului psihologic prin trasaturi fizionomice particulare -asemanat cu statuia lui Doryphoros,aceeasi pozitie, idealizare-stil elenistic -corpul perfect ca al unui grec in ciuda varstei sale -cuirasa sau pieptar – armura de pe piept- este acoperita cu figuri care comunica mesaje propagandiste suplimentare -MOARTE LUI BAMBULEA -nu este doar un portret, exprima relatia imparatului cu trecutul -rol de invingator militar, legatura cu zeii si rol de adicator al pacii romane Copa lui Claudiu- simplificarea a fiz. Faciale (c 50 d.hr.) Portretistica- participa la eternitate, ipostaza rederanjata, separat de lumea ceea Nero – portret realist, conventie Augustava-idealizat, nas spart, barbie “grasa” - pe masura ce se succeda oamenii la tron, reprezentatia devine din ce in ce mai verista dar se pastreaza totusi niste elemente de idealism -reprezinta privirea temporala serioasa -tineretea eterna deoarece are un chip tanar -este reprezentat tanar dar este verist deoarece are urechile mari -dinastia Iulio-Claudiana , dinastia lui Augustus -simplificarea fizionomiei faciale Panteonul (templul tuturor zeilor)126 d.hr. - Nerva Autonomilor -columinare a arhitecturii - nou sentiment al existentei, al religiei - Hadrian- privitor de elenitate -zeii greci au fost asimilati -edificii de plan centrat cu dom casetat pe interior si prevazut cu..... -apex= punct de maxima h. a cupolei -calota- jum din sfera -portic- frontar triunghiular - a influentat : Sf Sofia, Sinagoga din Ungaria -cel mai extraordinar, singurul care a ramas un loc de devotiune -transformat in biserica la inc erei crestine si asta l-a salvat de la ruine -interiorul sau este o imensa sala rotunda -are o bolta ce prezinta in centru o deschizatura spre cer- Occulus -nu exista ferestre -deschizatura din bolta raspandeste lumina egal -dedicat tuturor zeilor- apare o noua conceptie asupra religiei -edificiu cu plan central -la intrare o absida (misa semicirculara care inchidea nava centrala a unei bazilice) -motive grecesti antice pe fatada -2 randuri de coloane concentrice -interiorul: aerisit, acoperit de o cupola, -betonul- inventia romana -fatada- 16 coloane corintice Columna lui Traian (113 d.hr.) -stil clasicizant -mormant:cenusa lui Traian si al sotiei sale depus acolo -vultur:simbol imperial -185 frize -23 spirale care inconjoara -2650 figuri umane + reprezentare de scene agresive de razboi in arta romana -Danubius- barci, apa, alegoria Dunarii -daci, traco-daci -maniera clasica, stil nobil -tridimensionalitate,perspectiva,adancime,corporalitate,anatomie,dinamica,sugestie a volumetriei, evazeaza pe adancime - naratiune in spirala de jos in sus -in centrul unui forum -124 de episoade -scene derulate cu rapiditate -reda caracterul local -atentia la detalii -expresivitatea figurilor, diversitate -basorelief (sculptura in piatra) -perpectiva -din epoca imperiala -in varf e statuia lui Traian -prezinta detalii depsre imbracaminte, armament, fortificatii, harnasament si figurile persoanelor  Constantin cel Mare, Naissus, c. 325-330 d.hr. Epoca lui Constantin cel Mare – sec 4 d. Hr. -Rev. in sec 4- aparitia crestinismului in imp. Roman odata cu Constantin cel Mare – il accepta -rev sociala, economica, de mentalitati -sec 4-5 – tranzitie la Antichitatea Tarzie la Evul Mediu Timpuriu -476- Roma cade sub dominatia barbara ​ -lenta abandonare a modelului clasic in favoarea modelului italic -continua totusi modelul din sec 3=> emergenta modelului italic in repr. artistica ​ ​ ​ ​ ​ -formula pastrata este cea ideoplasta- icoana -portret: fizionomie+ ideologia ideoplasta (stilul italic)-> se renunta la stilul elenistic ​ -fizionomie frontala, turtita, formala -barba elenistica lipseste -par scurt cu breton- element italic -nas proeminent -ochii itens exprimati, pupila sculpturala -fizionomie abstactizata -model preluat de la Traian Mareea Camee, c 50 d.hr. 24 personaje în trei registre. -Sus, în registrul eroilor(zona celesta): Octavian Augustus (cu sceptru) şi Germanicus (călare pe Pegas). ​ -figuri ale membrilor disparuti si figuri comventionale ​ -prezenta lui cupidon semnaleaza ca sunt prezenti in alt plan ​ -cultul stramosilor -Registrul de mijloc: împăratul Tiberiu (cu un sceptru lung); mama sa, Livia (aşezată). În faţa lor, în picioare: Antonia Minor şi nepotul ei, fiul cel mare al lui Germanicus. În partea opusă, fiul mai mic al lui Germanicus, ridicând un trofeu spre tatăl său. În extrema strângă: Agripina, soţia lui Germanicus, cu fiul ei cel mai mic, Caligula. ​ -apare motivul tronului dublu, mostenitorul -Registrul inferior: cel al învinşilor captivi (parţi, germani). -apar elemente elenistice evidenta anatomice, izocefalia si preferinta pt linii curbe, musculatura bine definita -veridicitatea si ideea mimesis de a imita dupa natura -toate registrele sunt dinamice, oarecum circulare -50 d.hr. , dinastia Iulio-Claudiana in vremea lui tiberiu L. D. V. Ginevra di Benci (stanga)- numele ei inseamna „ienupar” pe care l-a reprez in spatele femeii- stangaci insa Pare să ne ofere respirația tinerei fiice a bancherului bogat, poate un prieten al tatălui lui Leonardo, care era căsătorit. în 1474 lui Luigi di Bernardo di Lapo Nicolini. Dar, printr-un expedient ingenios, pe care doar un maestru precum Leonardo da Vinci l-ar fi putut realiza, aduce trista poveste a unei fete nevoită să se căsătorească cu un bărbat pe care nu l-a iubit , cu 15 ani mai în vârstă decât ea. -o față gânditoare, concentrată, cu pielea foarte netedă, și cu efectul luminii de fundal care vine din spate, restabilind acea perfecțiune - Frunzele verzi ale ienupărului, așezate de pictor chiar în spatele femeii, și care fac aluzie la numele acesteia prin paronomazie, întăresc identitatea fetei. Frunzele groase par să-i mângâie părul, strâns la ceafă, lăsând libere buclele încadrate pe frunte, creând o coafură populară în Florența secolului al XV-lea. - Parcă pentru a se rupe de tradiția portretelor clasei superioare, femeia, imortalizată într-un spațiu deschis și nu între zidurile familiei, cum era obiceiul, nu se etalează cu accesorii sau bijuterii.​ Pielea perfectă descrie mai degrabă trăsături foarte albe, precum porțelanul, ale cărui nuanțe delicate sunt afectate de atingerea directă a vârfurilor degetelor. O expresie de nepătruns pe un chip înțepenit în distanța sa melancolică , reflectă rafinamentul și educația Ginevra de' Benci , în vârstă de șaisprezece ani , portretizată, cu o alegere hotărât inovatoare pentru epocă, într-un portret în jumătate de lungime de trei sferturi, ușor întors la dreapta. - Privirea femeii scapă observatorului, dorind parcă să o izoleze pe fata în propria ei dimensiune privată, îndepărtată de privitor.​ Bustul este strans intr-o rochie cu decolteu inchis cu sireturi si o camasa alba foarte subtire. O eșarfă neagră se înfășoară pe jumătate în jurul gâtului ei, încadrându-i pieptul și umerii. Mainile separate: Panoul a fost tăiat cu cel puțin o treime în partea inferioară. Nu știm când a avut loc tăierea, dar s-a folosit, probabil, expedientul pentru a elimina mâinile care au fost probabil deteriorate. Potrivit unor mărturii ale vremii, mâinile - pe care ni le putem imagina însă printr-un desen păstrat în Biblioteca Regală a Castelului Windsor - trebuie să fi semănat, în poză, cu cele ale Doamnei cu buchetul lui Verrocchio sau ale Mona Lisei însăși. Fundal: În spatele femeii, în depărtare, se deschide un peisaj presărat cu elemente dragi pictorului: un corp de apă foarte limpede însoțește privirea către clopotnițe și turnuri ascuțite, până se contopește cu munții.​ Tonurile de albastru se supun regulilor perspectivei aeriene. -I portret din iatoria artei nereligioasa -carlionti maniera Leonardo -planul acvatic- planul secund -pictura taiata la maini- dar mainile se regasesc in schite- delicate VS Lorentzo di Credi (dreapta) -in acelasi an face o similare a aceleiasi formule a picturii Adoratia magilor Leonardo d v 1481 -cea mai influenta pictura neterminata din istoria artei -comanda pt niste calugari dintr-o regiune de langa Florenta -un vartej in jurul Fecioarei -siluete marcate de lumina pruncului -scarile nu sunt in acelasi plan cu cel din spate=> templu daramat- lumea veche, pagana -arcele reprez in Renastere arhitectura antica vs Lumea Noua a mantuirii -batranul profet-mediteaza asupra venirii Domnului cu secole in urma (stanga de tot) Vs pictorul care isi vede lucrarea (se regaseste si la Boticelli) Întreaga scenă are o religiozitate profundă și o semnificație simbolică, precum și câteva elemente arhitecturale care amintesc cu siguranță de trecut. Compoziție: Întreaga scenă se învârte în jurul unui nucleu central compus din Madona dar mai ales din Iisus. Tehnica pe care Leonardo o folosește de obicei în picturile sale, așa-numitul „Sfumato Leonardo”, este prezentă și în această lucrare, dând imaginii linii nu bine definite și un dinamism notabil. Toate figurile din tablou sunt îndreptate către Isus, forțe centripete, și toate caută Mântuirea în copilul mic. Pe fundal, nu bine delimitate, sunt elemente arhitecturale care amintesc de trecut, inclusiv Templul Ierusalimului acum în ruine. Din punct de vedere simbolic, aceasta înseamnă probabil că nu se poate agăța de lumea păgână, ci trebuie să aibă credință, să crezi în Dumnezeu și în Isus. Numai așa ne putem salva de trecerea inexorabilă a timpului. Emoțiile de pe chipurile personajelor individuale sunt foarte puternice, departe de acele canoane clasice atât de dragi artiștilor dinaintea lui Leonardo: oameni reprezentați în momente de bucurie și suferință extremă care se contrastează cu imaginea curtenească și calmă a lui Isus, împreună cu cea a lui Iisus. Madonna. -personajele interactioneaza -sunt in mai multe planuri -naratiune complexa -lumina complexa, gradata, neuniforma, dar obscur (spre deosebire de Boticelli)  -Boticelli- coventional, static 1440 1460 -Fra Angellico- compozitie complexa dinamica vs Leonardo -cea mai influenta pictura neterminata din istoria artei -comanda pt niste calugari dintr-o regiune de langa Florenta -un vartej in jurul Fecioarei -siluete marcate de lumina pruncului -scarile nu sunt in acelasi plan cu cel din spate=> templu daramat- lumea veche, pagana -arcele reprez in Renastere arhitectura antica vs Lumea Noua a mantuirii -batranul profet-mediteaza asupra venirii Domnului cu secole in urma (stanga de tot) Vs pictorul care isi vede lucrarea (se regaseste si la Boticelli) Fecioara intre stanci- Leonardo d v -legenda:moment de calatorie spre Egipt a familiei sfinte -+ 2 versiuni, una cu mana ridicata- a renuntat la mana ingerului, il pune in valoare pe Ioan Botezatorul in defavoare pruncului -studiu al geologiei(relief corstic specific toscan), florei(generic tratate), clar-obscur -chipuri expresive inca=> a lasat lucrarea mai mult in mainile ucenicilor -fluiditatea genului- ambiguitatea genurilor pers. Lui Istoricii spun că Fecioara între stânci face referire la o legendă care recreează întâlnirea dintre Sfântul Ioan Botezătorul și Isus în timpul fugii sale în Egipt. Cum Sfântul Ioan Botezătorul era orfan, Dumnezeu i l-a dat pe arhanghelul Uriel ca protector. Întâlnirea lor a avut loc într-o peșteră, moment în care arhanghelul Uriel i-a cerut Mariei să-l ia pe Sfântul Ioan Botezătorul sub ocrotirea ei. Sfântul Ioan Botezătorul iese în evidență pe panou, semnalat de arhanghelul Uriel și situat exact alături de Maria. Veșmântul Ei în prima pânză este de culoare neagră. Aceasta este o aluzie la imensa necesitate de A MURI psihologic pentru a putea ajunge la miracolul încarnării Cristosului intim. Acest Cristos apare în ambele picturi însoțit de Ioan Botezătorul –alt Cristos–, care poartă cu sine o mică cruce. În prima pânză, îngerul Uriel –Logosul Iubirii– îl indică pe Ioan Botezătorul și, pe de altă parte, Ioan Botezătorul îl recunoaște în celălalt copil pe viitorul Kabir din Galileea, motiv pentru care stă ca și cum s-ar ruga la el și l-ar venera, căci știa că el avea să fie precursorul lui Isus, dar mai apoi Nazarineanul va culmina opera pe care trebuia să o cunoască umanitatea. Este bine să vedem că dacă Ioan Botezătorul poartă crucea, copilul Isus poartă pe capul său o aureolă care îl califică drept Mesia. Să adăugăm în cele din urmă că, pe a doua pânză, tunica sacră a Stellei Maris este de o culoare albăstruie, clară aluzie la faptul că Ea este Regina Cerurilor sau supradimensiunilor spațiului. Doamna cu Hermina- Leonardo d v -Cecilia Galerani- amanta conducatorului de la Milano -1459- avea 15 ani -hermina = puritatea, nu isi murdareste blana ​ =greaca(gale)- trimite la numele ei -Ludovico Sportza (hermina alba)- ordinul herminei, poate o mangaiere senzuala -contraposto, capul ei si al herminei- orientate spre stapanul lor -Rochia Ceciliei e simpla, relevand faptul ca nu facea parte dintr-o familie de nobili. Coafura ei, cunoscută sub numele de "coazone", se limitează la două şuviţe prinse sub barbie, restul părului fiind lăsat liber pe spate, acoperit de un voal cu marginea brodată aurie, fixat cu o panglică neagră. La gat poartă un şirag lung de margele negre. -Hermina simbolizează puritatea datorită blanii sale albe, foarte preţuită ca şi accesoriu vestimentar. Totodată, cuvantul grec pentru hermină este "galen", permiţand astfel un joc de cuvinte, tipic renascentist, cu numele de familie al Ceciliei.​ ​ -Ochii fetei, sclipind de inteligenţă, privesc dincolo de cadrul tabloului, de parcă tocmai s-ar fi întors să privească pe cineva. Leonardo considera că ochii erau "oglinda sufletului".​ -Un zambet abia conturat apare pe buzele sale. Artistul lasă viaţa interioară a modelului să transpară, preferand să sugereze emoţiile, decat să le înfăţişeze.​ -Mainile deosebit de graşioase sunt reprezentate în detaliu, trădand sensibilitatea tinerei.​ -Compoziţia este piramidală, iar poziţia uşor întoarsă a modelului arată preocuparea lui Leonardo pentru redarea corpului uman în diverse poziţii. Frumoasa fierarita – Leonardo d v -urmasa a Ceciliei ca amanta -modelaj anatomic, lumina, anticipeaza Mona Lisa Cina cea de taina- Leonardo d v -anumita coregrafie, dramatism, stop-cadru, mai multe momente succesive- in lateralele lui Iisus se propaga emotia -miscare afectiva- intrebarea fiecarui apostol daca este el cel ce il va trada si vinde pe Iisus -i-a grupat cate 3 -naratiune psihlologica -grupurile laterale corespund lunetelor de deasupra -perspectiva accelerata- inclusiv la panouri -1450?- lucrarea este deja reinoita -compozitie muzicala- miscarea manilor -Iuda(judas)- pas la aceeasi masa -reflecta mai mult psihologia decat euharistia(transpunerea painii si a vinului in trupul si sangele domnului) care era repr in celelalte lucrari din istorie -un celebru regizor il va imita intr-o fotografie -comanditarul picturii era o fire speriata de tradare=> o posibila comanda cu mesaj evident -Tabloul contine mai multe aluzii aduse numarul 3 (care probabil simbolizeaza Sfanta Treime). Discipolii sunt asezati in grupuri de cate 3; sunt trei fereste, in timp ce forma mantuitorului este triunghiulara. -Leonardo a folosit tehnici noi pentru a comunica ideile sale privitorului. În loc să se bazeze exclusiv pe convențiile artistice, el folosea „modelele” obișnuite ce le intalnea pe strada, precum și gesturile derivate din limbajul semnelor folosit de surdo-muti și gesturile oratorice folosite de vorbitorii publici. In cele mai multe versiuni a “Cinei cea de Taina”, Iuda este singurul discipol ce nu are o aureola in jurul capului, sau este asezat separat de ceilalti apostoli la masa. Fata de alti artisti, Leonardo Da Vinci ii aseaza pe toti pe aceeasi parte a mesei cu fata spre privitor. Chiar si asa, Iuda ramane “marcat”. In primul rand tine in mana o punga micuta, ce simbolizeaza cei 30 de arginti primiti ca sa-l tradeze pe Isus; al doilea semn este ca a varsat solnita, ce este alt semn e tradare, iar capul sau este pozitionat intr-o pozitie mai joasa decat a celorlalti din tablou, ceea ce ar vrea sa simbolizeze vina si rusinea. Ca și în toate picturile religioase pe această temă, Isus însuși este centrul dinamic al compoziției. Mai multe caracteristici arhitecturale converg asupra figurii sale, în timp ce capul său reprezintă punctul de dispariție pentru toate liniile de perspectivă – un eveniment care face din “Cina cea de Taina” rezumatul perspectivei liniare a Renașterii. Între timp, gestul său expansiv – care indică sfântul sacrament al pâinii și vinului – nu este destinat apostolilor săi, ci pentru călugării și călugărițele mănăstirii Santa Maria delle Grazie. Nathan & Zollner, Taschen -Omul Vitruvian-relatie om-patrat-cerc ​ ​ -patrat-simbol pamant ​ ​ -cerc-simbol cer ​ ​ -om-microcosmos ​ -analogie om-pamant ​ Scoarta terestra-corp ​ Apele-sangele ​ Flux/reflux-circulatia sangelui  CURS 2 Anamneza = rememorarea sistematica (flashback) Arta romana reprezinta veriga ulterioara si cea urmatoare -mosteneste elementele artei grecesti -dezvolta o traditie paralela-mostenirile din Pen. Italica- etresei? Confruntari -jocuri in amintirea celui decedat -traditia luptelor cu gladiatori -goi (context religios) -Influenta greaca si in sculptura -linii sinuoase (serpuite) - membrele inferioare, coloana=> statuie cu leu -influenta elenismului -Cista, Preneste- influenta elenistica Aulic= referitor la curtea unui rege -ceramica cu protome (bust de om sau animal care impodobeste un obiect din ceramica sau metal)–animale simbolice, fantastice, sacre Arta romana in perioada regalitatii:  1.​ Etrusci 2.​ Epoca regalitatii 3.​ Republica timpurie si Rep. Tarzie 4.​ Epoca lui Augustus,”de aur” (31-14 I.Hr. ) 5.​ Primele 2 secole crestine 6.​ Imperiul Epoca regalitatii - reconstituire dupa Templul lui Zeus -...... tripartita III. Roma Rebublicana Context: 509 i.hr. - romanii renunta la monarhie – abuzuri Adopta republica => Augustus => Iulius – epoca de cristalizare a civilizatiei romane Cultura : etrusco- italica (1) greco- romana (2) --> modelul grecesc este preluat de republica a)​ Urbanistica + arhitectura -sanctuare impunatoare – Terracina --> limbaj arhitectural clasic grecesc -elemente ft. Importante pt. astfel de realizari: -betonul – descoperit de romani-> betonul armat -> ajuta la........ cladirilor -> PODURI -> depasirea barierelor naturale pt cuceririle teritoriilor – ex: Apolodor din Damasc - izolarea sanctuarelor de restul peisajului - cripto-portic = prin care nu se poate trece - peripter = coloanele erau pe jumatate angajate in zid (pseudo-pteripter) - Sanctuarul de la Palestina - pt, Fortuna – zeita norocului -scari si rampe- solutii pt terenul accidentat, denivelat - portic semicircular ( intrarea ) - punct de fuga: templu de rang circular ( de tip tollos) - Interes masiv pt ORGANIZAREA URBANA = necesitatea pt intalnirile cetatenilor => FORUM = piata imensa cu edificii de uz nobil Forumul lui Iulian (sec. I i.Hr.) = se inspira din Forumul lui Pompei -simetrie absoluta - tema cetatii ideale pt renascentisti - piatra imensa, portic , Templul lui Venus,Basilica (cladire de for. Unde erau prez. Publica, de piata magistrat), statuia lui cezar T. V. B S. Cezar -constructii pastrate: Templul lui Portunus: soclu inalt, portic adanc, stil grecesc - se renunta la frontalitatea templelor: - templu circular 12 coloane corintice - capitel stil cos Basilica = sala de audienta (utilizare) , de for. Basilica din Pompei= constructie de tip nava spatii laterale- nava centrala ​ Amfiteatrul din Pompeii (sec I i.hr.) (Fabricius) Podul - Pos. Fabricius (cel mai vechi)  - forta de sustinere a arcelor, suport central - stabiliment central adanc infipt in albia raului Tema privilegiata -​ Procesiunea “Adventus” unui general primit cu ovatii, care a facut fapte eroice 4 stiluri: 200 i.hr. - 80 i.hr. ****August Maii= a stabilit 4 stiluri in pictura murala: STILURI PICTURALE 1. Tendinta de a imita prin culoare anumote materii pretioase, obiecte, de ex marmura Imitarea prin gips a elem artistice ale coloanelor 2. Imitarea de unitati arhitecturale, iluzionistica de forme geometrice inselatoare- prin policromie= adancirea Origine: decorul de teatru ( Teatrul din Ne......) - scene “froncs?” = backround arhitectural permanent - iluzia optica a adancimii, a elem. arhitecturale, reprez. Pe un zid - oblice care avanseaza spre adancime. Avansuri si retrageri arhitecturale, umbre, lumini, tendinte perspectivala prin culoare, volumetrie (linii oblice) 3. Lambriu, panou central, panou superior decorativ 4. sinteza dintre cele 3 de sus Sarcofagul lui Scipio Barbatus (200 i.hr.) - friza de metope si triglife - denticuli si volute - sculptura decorativa imprumuta stilul arhitectural -thiasus: procesiuni cu nimfe in caruri trase, triumfale -Carul lui Arhenobahes? : 3 paneluri ​ intanirea a 2 traditii, etrusca geaca (100 i.hr.)==> -iesirea pe diagonala a planurilor -miscarile si expresiile=> interioritate -carlionti: model elenistic -al 2lea stil: autohton- plata impositului tema locala- purificarea poporului -scena statica, ierarhia scalei, isocefalia= acelasi nivel, aceeasi inaltime, INALTIMEA SIMILARA A SILUATELOR Statuara: promoveaza portretul ( in Epoca Tarzie) -reprez ideala, cu forme universal umane(greci) -hiperrealism- venism, mai exagerat (tendinta veriste) STILUL IDEALIST+VERIST=>portret ideal al unui individ particular=> renasterea unui portret in sculptura -idealizarea corpului, stil verist al portretisticii  4. Epoca de Aur (a lui Octavian Augustus) - a dat numele epocii, a asigurat dezv. Artelor - Triumvirat : Cezar, Marc Antonio +.... Cezar i a asasinat a instaurat PRINCIPATUL (princeps) Epoca Augustiana: modelil Ateniana, elenistica 2)​ Portretistica = idealizata (stil grecesc), tinerete eterna, stil verist italian Augustus in maniera Capite velato- cu capul acoperit - proportii tipic grecesti -contra-posto -suvite pe frunte -stil italic -maniera serioasa​ ​ 2. Urbanism, Arhitectura si sculptura decorativa - a resistematizat struct. Romana - a proiectat Mansoleul: structura circulara din beton, model, cel din Halicarnas, de tip Tollos -parc public in fata -struct de dom – Templul lui Mercur din Baiae –acoperis calota -oculus= deschizatura in partea superioara, unde se filtreaza maxim lumina -betonul a permis inovatii vaste -podul lui Irod de la Cezareea Templul pacii Aropaci? Augusta – Romulus is Remus - Italia- alegorizata ca o fig feminina - fig alegorice masculine- aerul si apa - elem de peisaj pt a contextualiza scena STIL ELENISTIC – proportii idealizate+elem. fabuloase STIL ITALIC – ierarhia scalei - ochi, frontalitate (traditiei locale) IZOCEFALIE – capetele sunt la acelasi nivel Templul lui Marte – sumei virus = statuete de barbati importanti relief algers? Iulius Cezar ca o figura semi-divina= APOTEOZAT (conditia divina a imparatului) Templul lui Apollo Palatin – Diana si Letro -elem arhaice: - fig statice - andularea vesmintelor – kore -grafism, stilizarea, elem. Vegetale = VALOAREAREL? - rafinament, gratie - templul era decorat cu statui de Danoide- marmura neagra (trimite la egist, Cleopatra, la infrangerea ei, la moartea lui Marc Antonio) CURS 3 Placa turuata? A culturii Europei- Grecia Modul de transmitere a culturii grecesti – Roma Epoca Imperiala- se manifesta STILUL ALTERNATIV STILUL ITALIC (autohton) -mosteneste traditii istorice de la etrusci -ideoplat- nu imita realitatea, nu este veridic EPOCA lui O. Augustus III Preia trasaturile celorlaltor 2 stiluri Considerat excesiv- Vitruviu Fol. Lombriul din I stil in zona inferioara- LAMBRISAREA cu efecte iluzioniste, se imita soclul(suport care sustine o coloana, statuie etc) -> Vila Farmesina Tabula Ansata- motiv--> codrau cu manere in forma de coada de randunica, folosite pt inscriptii ARTA IN PERIOADA IMPERIALA Marcus Aurelius- a instaurat PRINCIPATUL Titlurile imparatului roman: -IMPERATOR (general) - AUGUSTUS -CEASAR- mostenitor al tronului -Princeps Civitatis -Dominus – dominatul Diocletian -se continua traditia dinastica dupa moartea lui Augustus *Aureola sfintilor reprezinta sufletul care a iesit din corp Perioada Imperiala 27 i.hr. - ulyimul imperiu roman -inceutul sec 4- ARTA PROTOCRESTINA SI IMPERIALA -vulturul- simbolul puterii romane SPQR- senatul si poporul roman- surse de autoritate in i. roman Portretistica Augustus- nobila Tiberiu- stilul nobil al statuarei+figura calma, trasaturi idealizate Caligua -reprez mai verist varsta Bustul- in continuare caract idealizante Titus (statuia fara cap) imita Doriforul Sec II- revenire ;a portretistica Augustiana- filoelena- renastere pt gustul si traditia greaca Traian- echipat cu cuirasa( armura) -extinde imp roman Hadrian- trasaturi clasice Marcus Aurelius -​ Formula ECVESTRA- Marcus Aurelius Comorus?- caract. Lui Hercule+ ppielea leului din Nemeea -par leonid -imparatul pozeaza ca un leu Sec III – sec de criza(invazii asasinari etc) - imparati autoritari, autocrati, apeleaza la trecutul roman -adaptarea stilului italic, autohton DIN. SEVERILOR , sec 3 -Noul stil – privire incremenita, fixa, severa, opusa calmului clasica -severitate a chipului -fizionomie originala -ideoplastie=>fizioplastie -functionau modele paralele- elenistic+italic=> suvitele aduse pe frunte -semnul initiatilorin cultul Serapis? Vs cultul lui Hercule -portretele devin mai formale, inclusiv cele feminine -indepartarea de linistea clasica – CARACALA Urbanismul (forul) si arhitectura(paletele si templele) -Vila de la Sterlonca: -pestera cu statui -realizat de Tiberiu -sala de cina, “complex rezidential” -statuie cu orbirea lui Polifeu -aspectul realistic al edificiilor -Nero- arh evolueaza considerabil -bolti –preluate de Europa -constructia cea mai semnificativa– DOMUS AUREA -> din beton, cu Oculus (deschizator) mare, forma octagonala a salii Flavienii- Colloseumul (72-80 d Hr) -arhitectura sofisticata -elipsa+ o axa de 188 m -suporta 45 000 de spectatori -stil “vintage” -coloanele erau TOSCANE (I etaj) IONICE (II etaj) ​​ ​ CORINTICE (ultimul) ---> sa inspire romanitate -statui ale morilor imparati​ -sub scena- nivel subteran- teatru, gladiatori -prelungire la ultimul nivel cu rol decorativ -atic nu mai exista -o imensa CUADRIGA TRIUMFALA =trasatura omperiala folosita la procesiuni 113 d. hr. - Traian a implementat un proiect urbanistic -FORUM cu temple, biblioteca, basilica, etc -simetrie si axialitate -clasitatea simetriei -o hala cu 6 etaje CURS 4 2 stiluri –Elenistic: fizioplastic- anatomie, fidelitate - Italic- ideoplast – sugestii, forta evocatoare Pieta= maica care ii plamge pe iisus In pendant- fecioara cu pruncul Obiectiv- intelege mantuirea Subiectiv- sufera Grup statuar- 4 ierarhii(anii 300) - stil italic -Romanii folosesc planul circular- sec 2- Panthenonul -plan dreptunghiular care face trecerea de la frontar la planul circular Arhitectura sec 3: -sist de ??? Va evolua -Baile lui Deocletian- complexitatea edificara -compartimentare inferioara complexa APEX – vf cupolei - Baalbel- Templul lui Venus (Liban) ->model: Panthenonul juxtapunere+sinteza a elem. Greci+ cel arhaic+ elem. Orientale = Cornisa Curbata (inspiratie pt baroc, inlocuire a zidului pe care sta cupola- un zid spart de nisa cu cornisa) Templul lui Jupiter si.....-> arta greco-romana+orientala ->neregularitate al planului...... -succesiune de coloane -arhitectura+urbanisn-> elem. de... edilitara= apeducte =>Segovia, Spania Arcada + ARCATURI Arcurile triumfale (epoca imperiului) Templu, basilica, amfiteatru, sanctuar, apeduct Arcul (arcul de triumf) -> deriva din poarta cetatii Mi... Sepinul- panel central deasupra ARCATURII cu inscriptii+protoma Flavcata de statui ce oglindesc imaginea triumfala Anii 80 d hr – se dezvolta arcul- competenta plastica -Arcul lui Titus- lupta contra romanilor -Templul din Ierusalim Intradosul(fata int a unei bolti, arc,constructii): -semicircular -plafon arcuit -decptatie romana casetata- siluete usor alongate Titus in car triumfal- suprapunerea in adancime a cailor -izocefalia -estomparea din spate, iluzie a perspectivii TEMA ISTORIEI --> stilul italic Arcul lui Titus- a inspirat Arcul lui Traian- priceps maximum xu atribute cardinale -dezv iconografiei Virtus= barbatie+morala Clementia= ingaduinta Pietas=....... Reliefuri=stil inalt, nobil, folduri, drapaj, anatomie----> 200 i.hr stil italic autohtonizat Arcul Argintarilor- infl. Art. Orientale Arcul dinastie severilor- frontonul “spart”, fragmentar-> infl. Arabilor -coloane corintice Arcul lui Geleriu-stilistica generala -manifesta virtuti militare -imparatul este protectorul imperiului -asta anunta arta medievala Sculptura- baile de la Sperlonga? -opt. pt non clasis -3 sculptori -stil elenistic -dinamica pozitiilor, figuri patetice -exteriorul ca suport al interioritatii -dramatism Lauhoon- capul lui- inspirat din capul lui Ulise Relieful- stil italic ca stil national- se revendica romanii Altarul Vicomagistilor-> incalcarea principiului izocefaliilor prin inaltarea fig. Din registrul secundar Claudiu invingand Bretania?- alegoria+trecerea de la abstract la concret- procedeu elenistic -fixitatea siluetelor -conventii locale- devine consolidat stilul italic Sec 1 d hr: STILUL CLASIC: - def relieful -repr, trois-cortes -clasicism rafinat in decoratiile templului lui Vespian- stil ostentativ- vrea sa demonstreze exacerbeaza stilul italic Arta funerara privata – stil autohton -ierarhia scalei -lipsit de refinamentul stilului clasicizant Collocatio- plangerea defunctului -tratarea simplista a drapajului -elem arh vrejurietc- decorative -fig schematizante -acoperisul- elem clasic- sugerarea simetriei prin diagonala -stil ideoplast Arta modulara-gusturi populare Arta populara, din provincie- arta modesta, mai ales in provincie -arta nobiliara a supravietuit de a lungul sec in provincii STIL CLASIC- canonic, standard STIL ITALIC – popular, national Monumentul lui Traian- relief decorativ schematism -mansoleu, plan circular, cu paneluri rectangulare -friza decorative cu metope si tri?? - clasic Sec 2 d. hr. : - sugestie de adancime -idealizare a fizionomiei -libertatea faldurilor vs materialul solid -elenistic -ev. Problematic, de criza – disparitia Nervantoninilor -Tendinta clasica+tendinta anti-clasica -creste influenta stilului provincial (Gallia) Stilului autohton (oriental) Arcul Hadrian –tridimensionalitate sugerata -imparatul Huadriga in prim plan -adaincime, diagonale, elenism, interes pt tem istorica Scena cu parada militara Antonumus Pilus- siluete scurte si groase Marcus Aurelius –tratate generic -importanta a ideii Practica funerara: -se renunta la incinerare -inhumare=> interes pt sarcofag 2 metode de decorare a sarcofagelor Sarcofage Mitologice  Biografice –scene din viata defunctului Sarcofag –decoratii arh., denticuli, frize, palmete -misterele lui Hercule -elenistic- contorsionarea siluetelor Sarcoface de copii- siluate infantile, goale, cu aripioare, evoca jocurile copilariei CURS 6 Roma Imperiala (alte arte) ->Gema augustea ​ -Augustus ​ -elemente de iconografie romana ​ -subiect mitologic+ideologic ​ -2 registre- panelul sup-iconic – siluate statice, compozitie din panelul inferior – figuri dinamice ​ -zeii parinit – Jupiter si Hera ​ -vulturul ​ -fizionomie exagerate elenistic ​ -properitatea pe care o asigura imparatul in epoca ​ -car condus de „victorie” (animal fantastic) ​ -imparatul centru de interes ​ -stanga patroana divina – Venus ​ -dreapta zeul razboiului – Marte „imperium sine Finem” – imperiul fara sfarsit ​ Quadriga Imperiala: -caleasca cu 4 cai: virtutile imparatului ​ ​ ​ ​ -modelil Gemei augustea ​ ​ ​ ​ -3 registre- dinamica circulara si serpentinata ​ ​ ​ ​ -motivul tronului dublu: imparatul cu sotia ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ In fata mostenitorul tronului- Nero -registrul superior – aer- figuri ale membrilor disparuti ale faraonului ​ ​ ​ ​ -cupidon- intersectia lumilor ​ ​ ​ ​ -r. Inferior populatii invinde de catre imparat ​ ​ ​ ​ -lectura ideologica -izocefalie, anatomie atenta, poz. Dinamice ->stil trois cartes, racursiu ​ ​ ​ ​ -linii sinuoase, musculatura evidentiata, veridicitate ​ Anii 200->transformare stilistica: schematizare a portretisticii ​ Sec I- arta bronzului – mascheron (matematician italian, lucrari referitoare la probleme de constructie de geometrie plana numai cu compasul)- modelul este combinat cu realitatea- Medusa-> portretul imparatului + figura mitologica-> figura apotropaica *romanii lucrau in marmura alba, sculpturile ai dat moda sculpturilor albe Epoca lui Constantin cel Mare – sec 4 d. Hr. -Rev. in sec 4- aparitia crestinismului in imp. Roman odata cu Constantin cel Mare – il accepta -rev sociala, economica, de mentalitati -politic: va demonta tetrarhia (4 conducatori) si va adauga DOMINATUL -a centralizat puterea ​ -muta capitala la Bizantio- Constantinopolil -sec 4-5 – tranzitie la Antichitatea Tarzie la Evul Mediu Timpuriu -476- Roma cade sub dominatia barbara ​ -lenta abandonare a modelului clasic in favoarea modelului italic -continua totusi modelul din sec 3=> emergenta modelului italic in repr. artistica ​ ​ ​ ​ ​ -formula pastrata este cea ideoplasta- icoana Stilul artistic din Antichitatea tarzie- turtit, frontal,... Portretistica lui Constantius: - lipseste barba elenistica ​ ​ ​ ​ -nas proeminent ​ ​ ​ ​ -pielea fetei neteda ​ ​ ​ ​ -ochi intens exprimati, pupila sculpturala -Portretul Colosal al lui Constantiu: -stilizare ​ ​ ​ ​ ​ - varsta usor sugerata prin cute​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ - model- Augutsus Arhitectura -sediul imparatului din provincia Germania – imparatii nu mai locuiau in capitala, ci aveau mai multe locatii -modaitinerantei (mai multe locatii) rezidenta timp de cateva luni pe an in alte locatii- case de vacanta 2 tendinte: - stil nonclasic, militarizare a arhitecturii „inexpunatie” Arcul lui Constantin: -primul arc triumfal care comemoreaza un razboi civil -victoria imp. lui Marcentiu -inspiratii Traian, Madrian, Marcus Aurelius -drapajele nu mai urmareau anatomia, sunt schematizate Basilica Nova: -plan arhitectural de inspiratie si pt alte basilici ​ ​ -3 nave ​ ​ -absida laterala- rezida judecatorul ​ ​ -bolta semicilindrica ​ ​ -pe axa navei centrale vedem absida prin punctul de fuga ​ ​ -bolta in leagan cu intrados casetat ​ ​ -arhitectura sompoasa ​ ​ -intrare trumfala ​ ​ -flancata cu statui eroice(mai mari de 3m, colosala) -modelul clasic nu dispare -siluete filiforme, elongate, nu se respecta antropometria, dar sunt redate totusi clasic (poate Fecioara Maria, Buna Vestire) Figura lui Oceanus -serviciu de portelan ​ ​ ​ -figuri serpentinate- inspiratie pt renascentisti-> Botticelli Rapirea Europei: taurul oglindeste orientul CURS 7 Elenismul-> perioada de rafinare a artei romane Pictura: -3 stiluri ​ -sinteza a celorlalte 3 stiluri-ultimul stil- capacitati iluzioniste – imitatie elem arhitecturale, mai ales adancimea Batalia Alexandru si Darius Incheiere si Preludiu bizantiu -pos occidentis a I.R. isi incheie epoca de glorie odata cu Constantin cel Mare -Basilica Iulia- model pt viitoarele biserici crestine Colloseum-ul – nume venit de la statuia lui Nero de dimensiuni colosale(constructie masiva datorita descoperirii betonului) ​ -ATIC- disparut astazi de pe colloseum ​ -in fiecare niza? – cate o statuie cu marile personalitati istorice masculine ale Romei ​ -intrare trumfala cu quadriga ​ -Palatul lui Domitian- incalzire sub pardoseala ​ -Momentul dezv. Artei elenistice+depozitarea unei viziuni asupra lumii (Weltanschaung) a lumii antice mediteraneene, o lume a imperiului, asupra societatii-> se vor dezvolta ​ -cel mai imp. factor al dezv. = extinderea I.R. in orient​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ -triumful crestinismului s-a dezvoltat extrem de repede in Bazinul Mediteranean- mai intai ca o secta, un cult, ca mai apoi sa fie legalizat ​ -crestinii au evitat fol. planul templelor grecesti -> au folosit- Basilica  -Biserica de la Vatican- ridicata peste ramasitele Sf Petru ​ ​ ​ -NAVE- Cella, Naos, Pronatos, Exonates ​ ​ ​ -Vestibul ​ ​ ​ -Atrium- curte interioara care face tranzitia spre vestibul ​ ​ ​ -pronaos ​ ​ ​ -pe axul longitudinal se afla absida cu un podium- Obema ​ ​ ​ ​ ​ ​ -zidul e prelungit la capat astfel incat hierotopia sa para o.... => au crestificat basilica romana => TRANSEPT ​ -Cathedra- locul unde sta un episcop=> catedrala Alt model 2.​ Santa Constanta= constuctie circulata deocrata cu mozaic si marmura => inspirat dupa Pantheon -inovatie la interior-> altarul situat in centru ​ ​ ​ -coridor circular- DEAMBULATORIU, sanctuare -bisericile- martirioane? – martore ale unor martiri ​ -plan circular pt sanctuare ​ - plan in cruce pt basilicele comune Sarcofagul lui Iulius Bassus -scene din noul is vechiul testament -siluete elenistice si clasice -sarcofag cu coloane -alternanta fronton semicircular cu unul curcular- model oriental -proportii clasice -2 registre- scene biblice, teme religioase, crestine ​ -constructii tipic romane- scenele secundare flancheaza tema principala- Iisus in locul imparatului -static + efect diminutival -cerul reprezinta alegoric un om care intinde cerurile- iisus -sta cu picioarele pe el => vesnicia -echilibru compozitional -siluetele reprezentate frontal dar fara sesiunea elenistica -deformare= abaterea de la arta clasica -deminiaturizarea siluetelor -intersectia dintre clasic si non-clasic -Arta elasica nu dispare, intra in letenta la unii artisti=> pt a renaste mai tarziu la Renastere (sec 14) CURS 8 -Toate elementele arhitecturale erau gandite la scala colosala - mostenire romana-> Constantinopol: planul basilicii- longitudinal si navar *nu a existat I R de Rasarit Pantheonul – elem rectangular cu unul curcular in spate RENASTEREA -sec 4 i.hr. -elenismul artei greco-romane -sec 3-4 d.hr. -> latenta stilului clasic=> renasteri  Neoclasicism(Evul mediu tarziu) Da Vinci-> originea modernitatii europene- viziune diferita => gandire diferita(vizualitate generala diferita fata de Evul Mediu) => epoca noua istorica Introducere -Andrea del Verochio- maestrul lui Leonardo (1450) -concept multidimensional -> istoric, politicm cultural, social, religios(prereforma), stiintific, etc I cauza a aparitiei Renasterii: -Statul papal a reintroduc modelul antic in domeniul arhitecturii -refacerea poporului Romei d.p.c.v. politic -revenirea la natura ca reper *sediul papalitatii a fost mutat timp de 70 de ani la Vatican la Avignon, Franta 2 niv. – modelul livresc (livre= carte) ​ -modelul vizual -Urbanismul in centrul viziunii despre lume -mutatie stiintifica: experiment, analiza- desectonizalizarea stiintei? -primele peisaje se fac la Leonardo -mutatii de ordin socip-politic= apar noi clase sociale: burghezia -papalitatea ca...... -trecerea de la sist. fundal la una centrata pe clase sociale care incurajeaza artele=>Factorul artistic=> ev. Artistic Revolutiile in arta renasterii: I.​ Compozitie: iconic simplu=> iconic sugestiv, naratiune(epoca manturiii si epoca...) II.​ Relatie loc-spatiu  III.​ Relatie timp-spatiu IV.​ Modul de a contrui personajele => constructia PERSOANEI V.​ Planul luminii si a culorilor VI.​ Rev. artelor plastice CURS 9 -rel. Iconic-narativ si variente intermediare Loc-spatiu (relatie miscare-timp-loc la Leonardo -problema perspectivei Arrul lui Noe- P. Ucello- p. narativa+ surprinde mai multe ipostaze ale aceleiasi scene -pana si schitele aveau o sugestivitate anume=> „poezia” desenului- mostenita de la Verochio Compozitia -patetice ​ -complexe ​ -apasionata- scena calma ​ ​ ​ -scena iconica calma dar cu mesaj, transmite idee si efect J. Batiste- 50 de ani inainte de Da Vinci- de lumina depinde culoarea, relieful, face prin alb si negru pe care le numeste non-culori-> repere esentiale in stabilirea culorii (Alberti)-> acord, sinfonie cromatica Ce vede Leonardo -volumul- alaturare a 2 culori pure in relatii- Alberti -saturarea si desaturarea albului -adancime -„spumate” clar-obscur *desectorializarea stiintei -umbra colorata- culoarea obiectului pe care cade -perspectiva aeriana- culoarea albastra -tendinta culorilor- albastrul evasic-sentimentul retragerii ​ ​ Rosul-intrusiv, avanseaza Bottega- locul unde studia Leonardo Zibalgone- caietele lui- posibile etape ale imbatranirii lui prin autoportrete ​ -adoratia magilor- tot el sugerat doar-> metafora artei care reflecta lumea -> de la mitul scutului care reflecta lumea -avea in epoca o deosebita eleganta -poate prezenta un autoportret si in Omul Vitruvian? Principalele caracteristici ale Renasterii:redescoperirea anticii, natura Biografie C. Clark-> „cel mai curios om din lume” -observatia, imaginatia si capacitatea de... Realitate-idee Stiinta-arta -liniuite clare -autodidact pe tot parcursul vietii – autodidaxie Polimasie- extrem de preocupat de mai multe stiinte Ideea vaga de geniu Impactul lui Leonardo -copil nelegitim, orientari sexuale naturale -elev al experientei -vegetarian -tehnica fundamentala -stangaci -eretic-religios -elegant -diligent -contemplativ -provin dintr-o familie de notari Propunea studiul anatomic, natural, drapaj, lumina si umbra, lucruri tehnice -inclinat spre geometrie si stiinta Sculpturalitatea lui l-a inspirat pe Leonardo- miscare su structura A montat o bila mare metalica in vf Domnului din Milano de 2 tone Prieteni, discipoli, posibili parteneri: Saltorelli Salai F. Meltsi – i-a facut portret -au ramas la el manuscrisele CURS 14 Paul Cle- „gandire plastica” , punerea in iamgine a realitatii, dimensiunea energetica -Leonardo a pictat putin – abia 10 opere+2 in litigii (conflict juridic daca sunt defapt ale lui) ​ ​ ​ -dar a produs o revolutie a picturii- a fost la baza desenelor, de aceea exista mult mai multe desene Tobias is ingerul vs o pictura unde este de asemenea repr. cainele- Andreea del Verrocchio -trimis sa-l protejeze -Verocchio + Leonardo tanar- pestele+catelul, posibil carliontii -maniera statica a per -pleoapele grele -lumina reflectata-> inlocuita de culori de pe aripi ? Botezul domnului -Leonardo a colaborat la ea de asemnea -ingerul din stanga -Verocchio lucra in tempera, Leonardo in ulei -ingerul-usor contraposto -ingerul din dreapta priveste uimit spre ingerul din stanga facut de Leonardo- mirarea spre talentul lui Leonardo -joc de lumini -picioarele- musculatura detaliata vs. Verocchio – tratare mai lejera Pilaterul vs. Pictura tot din acea vreme, unde se regaseste acelasi relief reprezentat, aceeasi maniera a cerului, dar si pasarea in zbor -bucata de panza/hartie ce contine un tect ce indica mesajul- „Iata mielul lui D-zeu” -mediul acvatic- atentia asupra suprafetei apei la intalnirea cu piciorul -raul- legatura dintre planul departat si cel apropiat -relief specific toscan, stancos, folsit si in restul picturilor Buna vestire- Leonardo da Vinci -pictura simbolica, statica -fundal specific atelierului lui verocchio -perspectiva atmosferica -fizionomii delicate vs planul inclinat al zidului si al gradinii- deformari -gradina inchisa-simbol pt Fecioara Maria care ramane virgina vs anomalia mainii Fecioarei -chipuri mai putin expresive – statice, nu sunt sugestive vs cum le repr in desene ft sugestive -conventionalitate -joc de tecturi- dantela care cade din carte -Nazaret- „floare”- multimea de flori pe jos -Stella Maris- „steaia marii” Maria Maddona de noir -Fecioara – 16 ani - floare in mana pe care o dapruncului- in forma de cruce => destinul lui iisus -mai mult dinamism, mai multe curbe, chipuri mai expresive -arh. Gotica -lumina repezentata gradat -mainile a 2 copii=> nevinovatia Sfantul Ieronim – Leonardo d v -neterminata -suferinta reflectata pe chip -leul – imblanzit de sfintenia lui -aflat in PENITENTA (pedeapsa pe care si-o impune cineva sau pe care i-o da cuiva protul la spovedanie) un genunchi sus si unul culcat=> isi regreta conditia mizera -deja stie sa faca expresiile si ce se intampla in sufletul si in mintea personajelor CURS INREGISTRAT Leonardo – punct de trecere la modernitatea timpurie ​ -intersectie culturala/artistica ​ -a studiat optica=> perspectiva matematica stiintifica Compozitie- iconica (emblema)/ narativa (timp,spatii,personaje) Temporalitata=> naratiune Personajul- nu este exclusiv uman Orice opera poate fi interpretata=> este deschisa Leonardo (1452-1519)- Mostenire -1480- lucreaza singur, maturizare -invata latina -la Milano devine om cult (inainte era doar genial) *1453- caderea Constantinopolui ​ -oameni de cultura greci pleaca in italia si se refugiaza ​ -aduc cu ei texte antice din grecia in occident (ex. Platon) Cennino Cennini- tratat de pictura -pictura- intre stiinta si mestesug -sta la baza gandirii lui Leonardo -desenul-esential -talentul= agerimea ochilor+mana „carma si calauza” -vei lua ceva din tehnica si stilul maestrului-> natura- cea mai buna calauza Leon Battista Alberti (sec 15, quatrocento) -matematica- „izvorul prin care natura da nastere picturii” *Kant – dispozitie innascuta prin care natura prescrie reguli artei (da un canon artistic) -natura este imbatranita si istovita(obosita) -de la om luate masurile si proportiile -nu este nici inceputul nici sfarsitul artei -pictura=floarea oricarei arte -pictura si sculpt sunt inrudite -contur-compozitie/armonizare-culoare 2 compozitii esentiale-naratiunea/povestea ​ ​ ​ -perspectiva =>pt Alberti pictura-> fereastra perpectivala -divinitatea stiintei picturii- se transforma in mintea divina Cristoforo Landino -Academia Platoniciana din Florenta Despre artisti: -immitattore di natura -bun relievo- desen,volum -purro-sobrietate,seriozitate -tacilita-practica rapida -prospectiva-constiinte perspectiv -grozzioso-formi ondulatorii -ornato-fermecator, lustruit -varieta-abundenta de elemente de lh. Plastic -compozzione -deosegnatore -scorci-racconvici -prompto-personaje cu miscare emotionala -devoto-stil emotional -grande imitatore de gli antichi -imitatoare de natura -vezzoso-jucaus,ludic *Leonardo a luat exemplu din toate acestea si s-a bazat pe ele Leonardo: -mestesugul trebuie bazat pe o buna intelegere teoretica -perspectiva-calauza si poarta de intrare in lumea artei -tot ce se afla in cosmos, pictorul le are mai intai in minte Pictura: -armonie pe care vazul o accepta ca fiind realitatea -pictura-toata informatia simultan -arta are capacitatea de a arata lucruri pe care natura nu le-a creat niciodata -pictura „cosa mensale” -esential in pictura->relieful prin lumina si culoare(nu contur) *Renastere Baroc (Leonardo anticipeaza Barocul) Liniar pictural=> perpectiva atmosferica -perspectiva=cunostiinta aprofundata a functiei ochiului -3 specii de perspectiva -liniara,sintetica, natem?(misc oblica) ​ ​ ​ -cromatica (scaderea saturatiei) ​ ​ ​ -atmosferica (disiparea liniei si a formei) -adept al desenului rapid->intuitie proaspata -Omul Vitruvian-relatie om-patrat-cerc ​ ​ -patrat-simbol pamant ​ ​ -cerc-simbol cer ​ ​ -om-microcosmos ​ -analogie om-pamant ​ Scoarta terestra-corp ​ Apele-sangele ​ Flux/reflux-circulatia sangelui Lucrare „Valea Ana”(1473) -realism geologic -perspectiva panoramica -plan indepartat -estompare la orizont