Lectia 1 PDF

I.3.NOTIUNEA DE ISTORIA ARTEI (curs I 4.10.2022) Exista mentionari ale aceste notiuni inca din Dialogurile lui Platon. In renastere s-a dezvoltat o constiinta conform careia studiul unei istorii a artei este necesara si posibila. Astazi, istoria artei se situeaza la intersectia multor discipline. U...

I.3.NOTIUNEA DE ISTORIA ARTEI (curs I 4.10.2022) Exista mentionari ale aceste notiuni inca din Dialogurile lui Platon. In renastere s-a dezvoltat o constiinta conform careia studiul unei istorii a artei este necesara si posibila. Astazi, istoria artei se situeaza la intersectia multor discipline. Un aspect problematic al acestei notiuni: nu este posibil sa discuti istoria artei intr-un fir narativ coerent, ca o panorama completa a tuturor epocilor. Istoria reprezinta raportare la context, dar nu avem toate contextele necesare in dimensiunea artistica. Vasile Parvan, cel mai tanar membru al Academiei, care a tinut primul curs de istorie a artei, sustine: ⦁ Arta este incerta, nu se poate spune clar ce este arta. ⦁ Cu o intensiune labila(/ instabila,) intrucat perceptiile umanitatii despre arta au fluctuat de-a lungul epocilor istorice ⦁ Arta este polimorfa, avand radacini foarte adanci in spirit si terminatii atat de variate I.4.ISTORIA ARTEI CA DISCIPLINA UMANISTA Istoria artei are o deschidere umanista pentru ca 1.)Arta dezvaluie un weltbild( img a lumii, personala, vazuta din perspectiva creatorului) verosimil al societatii acelor timpuri. Releva ceva despre spiritualitatea oamenilor,lumea in care au trait, divinitate etc.; istoria artei isi propune descifrarea acestor valori din obiectele de arta. In fiecare epoca a existat un weltbild, iar fiecare obiect de arta trebuie developat ca un simptom al realitatii epocii. Weltanschaunng- perspectiva asupra intregii realitati Weltbild- imagine personala a lumii. 2.)Istoria artei nu studiaza doar estetic obiectele de arta si axiologia (sistemul de valori) culturii care le-a creat. Ea developeaza(/reveleaza) cunostintele, orizontul mental al societatii. (ce stiau ei) Istoria artei nu poate exista decat intr-o singura varianta, ca expresie a vizualitatii. I.5.ARTA CA EXPRESIE A VIZUALITATII (curs II 11 oct 2022) 1 Notiunea de vizualitate integreaza toate formele de expresie prin imagine. In mod particular,notiunea de vizualitate inseamna un fel de a privi lumea. Fiecare epoca, fiecare secol priveste lumea intr-un mod specific, existand tipuri particulare de vizualitate in functie de perioada istorica. In istoria artei nu se opereaza cu vizualitatea in general, ci o specie de vizualitate. Exista mai multe tipuri de vizualitate: - vizualitatea stiintifica, -religioasa/mistica si -vizualitate artistica, estetica. Vizualitatea estetica (daca o aplicam, este artistica) privireste lumea din perspectiva categoriilor estetice. Acelasi poet poate sa opereze cu mai multe categorii estetice. Categoriile estetice reprezinta feluri particulare de a privi lumea din perspectiva estetica (uratul, frumosul, grotescul, ridicolul, gratiosul, penibilul, sublimul, tragicul, dramaticul etc.) Categoriile estetice sunt ca niste lentile, iar perspectiva estetica este rama ochelarilor. Estetic-felul de a privi, artistic- felul de a produce. Eu privesc estetic lumea, si o transpun artistic. Distinctia dintre privire, vedere, viziune: ⦁ vedere= simtul care ne ajuta sa ne raportam optic la lume; se opreste la suprafata obiectului si construieste mental restul ⦁ privire= mai profunda decat "vederea"; este o vedere care colaboreaza mai mult cu obiectul; fuziunea orizonturilor ⦁ viziune= reconstructie totala a obiectului, unde subiectul isi introduce propria fiinta; subiectul pune intreaga interioritate in forma obiectului. I.6.RELATIA DINTRE ARTA-LIMBAJ-GANDIRE-CONSTIINTA- SOCIETATE Arta si limbaj “Granitele lumii mele sunt granitele limbajului meu”. Exista studii care abordeaza arta ca un discurs, si cum se articuleaza un obiect de arta in functie d regulile de limbaj si de exprimare. Este o relatie constitutiva intre cele 2. 2  Arta si gandire Dpdv neurologic ne raportam la frumos si cream obiecte de arta. Functii ale gandirii: analiza&sinteza, comparatie, clasificare, particularizare&generalizare etc. Cand facem arta, gandirea noastra opereaza cu acestea; Sunt stiluri de tip sintetic- impresionismul, sau analitic- cubismul, desparte in forme geometrice obiectul. Este o relatie esentiala Arta si constiinta 1) Avem o constiinta de sine- "eu exist". Arta mereu pleaca de la un fenomen al constiintei de sine. Leonardo- "orice pictor se picteaza pe el insusi" adica constiinta de sine este prezenta intotdeauna in opera. Constiinta de sine poate fi foarte pregnata, accentuata- cunostinta lui Leonardo, Van Gogh, Da Vinci, este foarte recogniscibila in operele lui, foarte pronuntata. 2)Exista fenomene alternate ale constiintei- a creea arta in stare de drogare, alcoolemie, boala psihica. EX: shamanii au creat obiecte artistice intr-o transa. 3)A crea petru a ti realiza propria constiinta, propria individualitate, pentru a ajunge la ceea ce Jung numeste "individuatie" - cea mai buna versiune a ta, sa te realizezi in toate posibilele tale variante, sa ajungi la un eu deplin, absolut. 4)Ideea de constiinta mistica, spirituala- a cauta un fel de dincolo, pe care unii oameni il resimt (sunt oameni care au sensibilitate spirituala, percep lumi). Van gogh a avut o perioada in care a fost pastor in Olanda, a facut cursuri de teologie. 5)Arta si inconstient (in sens psihanalitic) INCONSTIENTUL PRIVAT: Freud a descoperit ca exista o dimenstiune a noastra la care noi nu avem acces, o parte a personalitatii noastre cu totul anonima si obscura, care s-a format in copilarie pe baza traumei pe care nu o mai tinem minte (prima respiratie). Multe dintre aceste traume sunt de natura erotica. Toate acestea se depoziteaza ca niste vestigii ale personalitatii noastre intr-o dimensiune irationala numita inconstient si care trimite niste tensiuni foarte puternice. INCONSTIENTUL COLECTIV: Jung, elevul lui, a spus in inconstient nu se afla doar energii de ordin sexual, ci sunt depozitate si aspecte de ordin spiritual, arhetipuri = img ale speciei care vin din epoci anterioare (ex: asimilam mereu cerul cu binele, sus e pozitiv, jos e negativ, mama asociata cu natura etc). Yung a avut revelatia unui inconstient mai adanc decat inconstientul privat, adica INCONSTIENTUL COLECTIV. 3  Arta si societate Se refera la 1)coexistenta artistului cu alti artisti 2)Arta este in relatie cu institutiile sociale (nu ANAF, ci orice mecanism care regleaza societatea). 3)Raportul dintre productia artistica&cei care produc SI restul societatii, institutiile sociale si prejudecatiile societatii(inainte sa judeci, pre- judecata- o idee generica, nefiltrata de ratiunea critica, si artistul lucreaza cu 2 pre-judecati. daca nu avem nici un fel de prejudecata ar trebui sa judecam orice lucru pe care il veden si ne-am bloca) In orice opera de arta trebuie sa privim si ce valori din societatea respectiva sunt incorporate in acel obiect. 4)Relatia dintre arta si contextul in care ea exista (contextul isi impregneaza propriile trasaturi,valori in obiect. Obiectul de arta are semnificatie doar in raport cu contextul.) 5)Traditia- In arta, mereu se va lucra in interiorul unei traditii. orice artist se incadreaza intr-un flux in care s-au creat opere similare de el pe care le are drept model sau vrea sa le imite sau sa le depaseasca. Arta trebuie judecata din perspectiva artei cu traditia. I.5. INSTRUMENTE SI CONCEPTE UZUALE/ ELEMENTARE IN STUDIUL ISTORIEI ARTEI Orice disciplina lucreaza cu concepte si notiuni care ne ajuta sa crestem intelectual. Ele pot fi simple- unilaterale (inmultirea..), medii, complexe-bilaterale(entangalarea..), multilaterale(pt performanta intr-o stiinta) Conceptele ne ajuta sa abreviem realitati foarte clare dintr-o disciplina (cand ne referim la obiecte(notiuni), ne folosim de simboluri(concepte) ). Cele mai frecvente epoci in arta sunt epoca, curent artistic, generatie, scoala, stil, opera, autor. ⦁ EPOCA- trebuie definita nu doar ca o parte a unei cronologii, ci drept o perioada efervescenta de valori si viziuni despre lume. Cei mai mari artisti sunt vizionari, eliberandu-se de prizonieratul epocilor in care traiesc. ⦁ CURENT ARTISTIC- un fenomen de sensibilitate, gandire, perceptie culturala, creatie, tendinte stilistice. Nu doar niste artisti care au lucrat intr-o maniera 4  asemanatoare, ci si niste valori, un tip de vizualitate. ⦁ GENERATIA- cateva promotii( aprox 3 decenii- bunici+parinti+copii) care participa la acelasi Zeitgeist ("spirit al timpului"), aceleasi evenimente importante; care au principii comune ⦁ SCOALA- comunitate in jurul unui mentor, cu prejudecatile ei; se afla in opozitie cu alte scoli ⦁ STIL- experienta de configurare(structurare, formare) a imaginii; expresia unei psihologii/personalitati, unui orizont de constiinta, unor valori. Nu e doar configuratie exterioara, nu doar maniera de reprezentare, ci consecinta a unei cauzalitati interioare (De ordin psihic, afectiv, irational.). Stilul este o forma necesara pe care fie tema o solicita fie propria personalitate. ⦁ OPERA- produsul intentional al unui autor; produsul a ceea ce se afla in spatele autorului; e formata din autor+constiinta lui+lumea lui+ legi ale compozitiei+tematica etc.; -este un dispozitiv videomental, in sensul ca in ea se regasesc valori, principii ⦁ AUTOR- mai mult decat un individ; tot ceea ce este in interiorul acestuia, toate perspectivele despre lume, toata istoria artei pe care o stie subconstientul lui. I.6 CRONOLOGIA(curs III 18 oct 2022) Are rolul de a organiza evenimente pe o friza evolutiva care se desfasoara liniar, logic. Orice cronologie este relativa (nu absoluta, ci flexibila). In istoria artei, cronologia este imrpumutata din istoria generala. 5 In interiorul cronologiei istoriei generale (Preistorie, Protoistorie, Antichitate, Ev Mediu, Renastere, Modernitate, Postmodernitate) introducem CRONOLOGIA ARTISTICA( specializata) I.7 ISTORIA ARTEI SI DISCIPLINE CONEXE. METODE SI ABORDARI Abordarea unei opere de arta nu trebuie sa se limiteze la reactia subiectiva, ci trebuie sa fii in stare de obiectivitate. Multi rezuma abordarea operei de arta la presentiment, sentiment, 6 resentiment. Abordari/metode principale: a)ABORDARE TEMATICA- simpla, intuitiva ⦁ urmarirea continutului vizual al operei, si a intentiei de reprezentare a artistului ⦁ cauti problematica, ideea generala, naratiunea care e asezata ⦁ vizeaza subiectul (ceea ce este imediat perceptibil) si continutul (mesajul) b)ABORDARE STILISTICA TRASATURI. DATARE. IMPUSA. ABSTRACTIZANT ⦁ investigheaza trasaturile ⦁ este atenta la forma care organizeaza tema ⦁ stilul nu este intamplator, este impus de tema (nu putem face icoane in stil anime..); stilul-maniera necesara pentru tema (stilul abstractizant este o incercare de a transmite ceva mai spiritual) ⦁ analiza particularitatilor formale (liniar, pictural, decorativ) ⦁ incadrarea unei imagini intr-o epoca, perioada; este esentiala in datare si in analiza manierelor de reprezentare la care au apelat artistii ⦁ liniar- Da vinci, pictural-Rembrandt, Van Gogh ⦁ daca intalnim intro opera un stil abstractizant exista o intentie de transmitere a unui mesaj spiritual, nu e incapacitate c)ABORDARE ESTETICA CELE 2 PREMISE. CAT EST. EMOTIA EST. ⦁ opereaza cu categoriile estetice (frumos,gratios,sublim,ludic,fantastic,miraculos,straniu,urat,grotesc etc) ⦁ pleaca de la premisa ca arta este specific umana si ca arta este rezultatul contemplarii lumii interioare/ exterioare (uneori inseamna o introspectie a propriei subiectivitati) ⦁ un concept important il reprezinta emotia estetica- trairea provocata de obiectul de arta ⦁ distinge intre variante de frumos (frumos natural, artistic, transcendent, tehnologic si digital etc) ⦁ criterii de evaluare estetica: relatia dintre arta-natura; relatia dintre opera-societate 7  FUZIUNE A ORIZONTURILOR OPEREI, PROPRIEI CONSTIINTE SI d)ABORDARE HERMENEUTICA CONSTIINTA AUTORULUI ⦁ HERMES era mesager al zeilor; el trebuia sa traduca mesajul pe limba oamenilor si sa il INTERPRETEZE. Zeii vorbeau alta limba decat muritorii ⦁ Hermeneutica este o disciplina moderna (sec 19-prezent). Hermeneutica a rafinat modalitati, instrumente, mecanisme de descifrare a sensurilor, simbolurilor. ⦁ Incearca sa extraga subtextul (hyponoia=sensul de adancime) ! te invata sa faci scufundari in text ⦁ reprezinta investigarea operei pentru obtinerea explicatiilor, are ca scop depasirea nivelului superficial de receptare a ei ⦁ reprezinta o fuziune a orizonturilor operei, ale propriei constiinte si a constiintei autorului ⦁ o abordare intuitiva si empatica (nu inseamna afectiv sau irational. trebuie sa depasim nivelul presentimentului, sentimentului si al resentimentului cand dorim sa abordam competent o imagine.) ⦁ opera de arta este un sistem de semnificatii, sensuri, valori deschise interpretarilor. hermeneutica nu reprezinta doar o metoda, ci e o arta, care presupune fuziunea orizonturilor. EX: "AHILE SI AJAX JUCAND" DE EXEKIAS Ab tematica- jocul, confruntare colegiala(tematica), odihna eroilor intre 2 batalii(mesaj) Ab stilistica- absenta perspectivei 8 Ab hermeneutica -diferenta de costumatie- coiful determina statutul social; -relatia dintre personaje- unul e mai incordat,altul relaxat -tine lancea strans= pierde jocul e)ABORDAREA ISTORICA ⦁ refacerea contextului in care a aparut opera, intelegerea cauzelor de ordin politic, social, istoric care au dus la aparitia operei. ⦁ Reconfigurarea lumii in care a facut posibila aparitia operei ⦁ arta carolingiana- arta de pe timpul domniei lui Carol Cel Mare ⦁ se opereaza cu criterii, repere -epoci istorice(cronologie generala si specifica) -domnii, dinastii -evenimente istorice fundamentale (razboaie, cataclisme naturale, cruciade) f)ABORDAREA SOCIOLOGICA ⦁ se completeaza cu cea istorica ⦁ presupune o atentie particulara acordata claselor sociale ⦁ investigheaza posibilele valori si mentalitati pe care clasa sociala a destinatarului le- a avut ⦁ ideologia implicata in realizarea img (ideologie a suveranului- "eu sunt cel care distrug dusmanii regatului, care am puterea de a mentine regatul") ⦁ implicate in abordarea soc. sunt si institutiile sociale care finanteaza artistul, care sunt comanditare operei (artistul este mai atent la dorintele acestora decat la propria intuitie) EX: regalitatea, biserica, aristocratia, presa, academia (a impus norme de reprezentare, din acest motiv scoala e mai mult descriptiva decat normativa, opinia publica etc) ⦁ teme predilecte in ultimele secole: corporalitatea, teme de natura ideologica g)ABORDAREA PSIHOLOGICA ⦁ urmareste conditiile psihice si afective in care a fost elaborata o opera (tulburari de personalitate, boli psihice, tipuri de personalitate) care afecteaza stilul, tema, relatia dintre receptor si opera. h)ABORDAREA FENOMENOLOGICA ⦁ arta este considerata o epifanie(Apariția sau manifestarea divinități), ca un 9  eveniment care survine in constiinta receptorului, eveniment dotat cu semnificatii si valori ⦁ consta in scoaterea la iveala a adevarului(dar stie ca nu va ajunge niciodata la adevarul complet). ⦁ plecam de la aspecte evidente pentru a ajunge la esenta i)ABORDAREA NEUROCOGNITIVA ⦁ caracter experimental ⦁ studiaza conditiile neuro-anatomice, neuro-fiziologice si neuro-psihice implicate in procesul estetic (de creatie sau de receptare) j)ABORDAREA PSIHANALITICA SI PSIHOCRITICA ⦁ premisa e ca orice opera ascunde dinamica inconstientului creatorului, subsolul personalitatii creatorului este implicat ⦁ studiaza arhetipurile (ambivalenta lumina-bun ,intuneric-rau) si pattern-uri din interiorul nostru (Calatoria intiatica) ⦁ este atenta la metafore obsedante ⦁ FREUD: arta este considerata un act de sublimare (purificarea pulsiunii erotice, fundamentale in inconstientul nostru, deformarea lor in ceva de ordin simbolic pt societate) ⦁ JUNG spune ca artele sunt o modalitate pentru a se realiza pe sine insusi (INDIVIDUARE) k)ABORDARE STRUCTURALA ⦁ are drept premisa ca nicio configuratie vizuala nu este intamplatoare ⦁ pleaca de la structura operei l)ABORDARE AGENTIVA ⦁ actorii implicati in producerea operei de arta (artistul, opera, cel care comanda) ⦁ negocierile intre acesti actori stabilesc sensul operei m)ABORDARE ENCICLOPEDICA ⦁ privitor avizat, abordare completa ⦁ pune in dialog pe suportul aceleasi opere toate aceste metode 10 I.8 ICONOGRAFIE SI ICONOLOGIE -Erwin Panowsky, Aby Warbug, Ernest Gombrich Metoda iconologica pleaca de la supozitia ca orice opera are 3 straturi. Aceste niveluri sunt 1- superficial 2-structural, nivelul principal al operei 3- de adancime. Atunci cand incerc sa abordez o opera de arta, pleci in primul rand de la intelegerea a ce e imediat vizibil, descrii. A. Primul pas in analiza iconologica este DESCRIEREA PRE-ICONOGRAFICA: a dimensiunii vizibile, perceptibile a operei. Doar descrii opera descriptiva. (ex: monalisa ca maimuta. aceasta opera prezinta o fiinta hibrida maimuta-om..blabla) B. DESCRIEREA ICONOGRAFICA: presupune integrarea operei intr-o traditie de reprezentare, intr-o anumita tematica sau in istoria unui stil. Integrarea operei intr-o iconografie. (iconografie- un set de imagini care pot fi grupate dupa un anumit criteriu. Iconografia unui stil, a unui artist etc.) Asocierea imaginii unei iconografii (traditii de reprezentare), sa o integrezi unui stil. C. ANALIZA ICONOLOGICA: presupune sa descoperi sensul intrinsec, subtil, intim al operei. Sa ajungi in substratul culturii care a generat imaginea. 11