Curs I - Arhitectura Nordică PDF

Curs I - Arhitectura Nordică M 13 Data Arhitectura nordică (Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca) o zonă mai specială a arhitecturii moderne, apărută în perioada interbelică și continuând până aproape în zilele noastre, are un specific mai s...

Curs I - Arhitectura Nordică M 13 Data Arhitectura nordică (Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca) o zonă mai specială a arhitecturii moderne, apărută în perioada interbelică și continuând până aproape în zilele noastre, are un specific mai special. Cel mai celebru arhitect nordic al sec XX este Alvar Aalto. Finlandez considerat unul din cei mai importanți arhitecți moderni. Fenomenul culturii și arhitecturii moderne, d.p.d.v artistic, intelectual și arhitectural (designul și arhitectura nordică s-au manifestat puternic începând cu anii 30 - 40 și dominând până în zilele noastre), în lumea nordică a avut loc recent. Aceste țări și-au dezvoltat latura artistică și culturală începând cu sec al XIX - lea. S-a construit și până atunci, dar nu era relevant. Țările nordice s-au constituit ca entități statale și culturale relativ târziu. Alcătuirea unor state coerente care să aibă o structură proprie este un fenomen care are loc târziu în aceste țări. Datorită acestui lucru ei pătrund mai târziu în interiorul culturii moderne și anume la sf. sec XIX. În arhitectură acest lucru s-a întâmplat pe două direcții care la un moment dat au ajuns să conveargă și care pot fi și azi identificate urmărind evoluția arhitecturii. Curentul național romantic, s-a manifestat în ultima parte a sec XIX în țări precum cele nordice, România, Polonia, Ungaria, țări care încercau să- și definească identitatea. Curentul național romantic se referă la construirea unei culturi moderne. Această cultură modernă are în interiorul ei pe manifestările arhitecturale și literare ale țării respective. În RO acest curent a fost foarte viguros în literatură și arhitectură. Începutul gândirii de tip național romantic în arhitectură are la bază un volum celelbru a lui Viollet-le-Duc - Arhitectura Rusă, care în urma unei călătorii acolo ajunge la concluzia că există un specific arhitectural rusesc. Viollet-le-Duc teoretizează semnificația naționalismului romantic în arhitectură și anume folosirea materialelor și formelor rezultate din interacțiunea constantă a unor populații cu mediul în care locuiesc. Conceptele lui Viollet-le-Duc a avut o influență importantă, acest tip de arhitectură născându-se în numeroase țări. La nordici acest naționalism s-a născut într-un mod neașteptat printr-un fel de recul. În anii 1890 - 1900 un nr. de arh nordici în căutarea unei expresii au dat de opera lui Henry Hobson Richardson care i-a influențat prin construirea a două tipuri de case masive de inspirație romanică, cu o struct modernă de metal și pereți masivi de piatră și de cărămidă. Richardson făcea case la țară folosind materiale precum piatră și lemn, aceste structuri făceau trimitere la tradiția vernaculară americană. Romantismul arhitectural nordic s-a născut inspirându-se dintr-un fenomen tipic american, o invenție care reflecta o altă invenție întrucât nu era specific americană - aceștia căutându-și în același timp expresia arhitecturală. Aalto a căutat inspirație în arhitecturi străvechi de lemn încercând să găsească acolo motivația anumitor gesturi. În aceste țări existao deja arhitecturi tradiționale care au fost studiate și în globate în curentul național romantic, dar impulsul a venit din acel stil american. Curs I - Arhitectura Nordică 1  În Danemarca, arhitectul național romanic Martin Nyrop a facut primăria din Copenhaga și lângo ea un hotel, într-un stil vag, medieval ca un fel de castel din cărămidă și piatră roșie, cu acoperișuri ascuțite. Finlanda a devenit prima oară un stat independent după Primul Război Mondial, până atunci a fost un fel de colonie a Suediei. Suedia a fost o mare putere militară extrem de agresivă timp de mai multe secole, au încercat să cuerească și Rusia ceea ce s-a terminat rău pentru ei. Finlanda a fost cucerită de ruși, dar nu a făcut parte din ea ci a fost un fel de provincie autonomă care ține de coroana imperială. Finlandezii au încercat să-și construiască o cultură națională pentru a marca dobândirea independenței. Lars Sonck este un arhitect finlandez, discipol al lui Henry Hobson Richardson, care a construit lucrări masive din piatră pe structură metalică, dar foarte moderne în ciuda aspectului medieval. Nașterea romantismului național finlandez - care a avut cea mai puternică și longevivă influență s-a legat de un pictor. A existat o tentativă culturală care a pornit simultan din Finlanda și Ungaria în jurul anilor 1900 de a defini un spațiu fino - ugric. Arhitecți care au legătură cu Aalto = Eliel Saarinen, Herman..... au avut o influență enormă. Un alt personaj importan este Gustaf Nyström elev a lui Otto Wagner. În țările național romantice avem deci curentul național romantic care presupune fuxiunea cu natura, folclorul, tehnici tradiționale de folosire a materilelor, forme libere și clasicismul nordic. Țările nordice nu au avut clasicism pentru că nu au avut antichitate și renaștere așa că l-au inventat. Acest clasicism inventat a purtat numele de doricism nordic, un fenomen interesat. În orașul Helsinki, niște urbaniști și arhitecți nemți au construit un centru neoclasic de inspirație schinkeliană. Doricismul nordic care va începe în Danemarca și se va răspândi în Suedia, Finlanda, etc e un fenomen cultural care a apărut pe la 1900 în Suedia prin cartea unui scriitor și critic de artă german. Danemarca și-a definit identitatea abia în urma unui război cu Prusia în partea a doua a sec XIX. După război o parte din Danermarca a fost atașată Germaniei. A început astfel generarea unei culturi clasice tipic nordică. Proprietarul berăriei Carlsberg era un mare colecționar de sculptură neoclasică și a construit în centrul orașului o imensă cladire în stil neoclasic franțuzesc. Nașterea clasicismului modern mordic este legată de arhitectul Carl Petersen, care a construit un muzeu de artă - Faaborg Art Museun- pt un un colecționar bogat. Acest muzeu stă la baza arhitecturii nordice. O struct liniară, cu o fațadă mică la stradă care intră în teren, de o factură clasică, dorică sau toscană, un fel de clasicism primitiv extrem de esențializat, dar amestecat cu elemente vernaculare nordice - șarpante, tavane de lemn, un fel de fuziune a unui clasicism neo primitiv cu elemente național romantice. Actul de naștere a fost produs de doua capodopere, biblioteca publică din Stockholm - jumătate de cub în care e înfitp un cilindru și a cărei porți seamănă cu cea a lui templu egiptean, o struct clasică și parlamenul finlandez - o interpretare a clasicismului cu lungirea proporției, introducerea detaliilor moderne. Capodopera absolută a arh nordice este Woodland Chapel - conține un spațiu cilindric cupolat, un fel de pridvor în stil și acoperit cu un imens acoperiș nordic de șindrilă. Woodland Chapel a produs o sinteză între romantismul național și clasicism, iar fuziunea dintre cele două este actul de naștere al arhitecturii nordice. Villa Hvitträsk construită de 3 arhitecți în Finlanda și considerată punctul de pornire al romantismului național. Curs I - Arhitectura Nordică 2  Faaborg Art Museun - Carl Petersen un ansambu de spații planumetric de spații clasice cu o rotondă ortogonală e o combinație între un clasicism simplificat și șarpantele care nu fac parte din slasicism interioarele sunt de tip clasic Curs I - Arhitectura Nordică 3  culorile sunt specific nordice, clasiciștii nordici foloseau o gamă cromatică foarte vioaie biblioteca publică inspirată din Altes Museum - Stockholm Johan Sigfrid Siren - Parlamentul Finlandez inspirat din Schinkel, dar e o reinterpretare degajată a clasicismului sediul poliției din Copenhaga Curs I - Arhitectura Nordică 4  Alvar Aalto A avut o carieră foarte lungă. Cariera lui a acoperit tot sec XX, a început să se afirme chiar după ce a terminat facultatea, prin anii 20. A debutat în arhitectură influențat de romantismul național și a doricismului nordic, la sf. anilor 20 a fost influențat de avangardele ruse și a funcționalismului internațional. A participat la congresele CIAM. Odată cu realizarea sanatoriului din Paimio a început să aibă o voce proprie - un amestec discret al acestor elemente. Modernism funcțional cu elemente romantice și clasice într-o sinteză personală care îl transformă în unul din cei mai imp arhitecți ai sec XX. influența avangardelor ruse sediul ziarului local - clădirea nu mai există cultura nordică a luminii aducerea luminii la interior prin niște luminatoare de forma unor trompete Sanatoriul din Paimio - Aalto înscrierea în natură Curs I - Arhitectura Nordică 5  tratarea liberă a formelor moderne grija pentru detalii, ambianță și lumină asistăm la primul pas către sistemul Alvar Aalto are elem constructiviste, elem preluate din noua obiectivitate, elem național romantice - dispunerea liberă pe teren a elem în concordanță cu curbele de nivel și vizibilitatea după sanatoriu el a intrat în contact cu o doamnă bogată care picta. Această doamnă a moștenit o corporație imensă, formată din multe fabrici care prelucra lemnul în Finlanda. Ea l-a susținut pe Aalto în experimentarea de forme organice și elemente din lemn laminat și prelucrat sub multiple forme. Aalto își dedică mulți ani acestor studii și deschide firma de design Arteco, producând o gamă amplă și rafinată de design. biblioteca din Viipuri volum pur cu un portal egiptea are la int o scară monumentală regăsim luminatoarele aici i s-a cerut să facă o sală de conferințe Curs I - Arhitectura Nordică 6  expeprimentele sale îl duc la forme specifice de arhitectură. În casele sale, organiciteatea se regăsește atât la nivelul detaliilor cât și la nivelul învelișului exterior. Era fascinat de plasticitatea lemnului. casă de la perideria orașului Helsinki unde a experimentat folosirea simultană a unor materiale moderne (struct de beton a casei) cu lemn și piatră. face experimente pe casele lui scaune scrumiere inspirate din forma lacurilor nordice, formă pe care o vom regăsi în planimetriile lui nod din lemn tratat la abur și comparabil cu o coloană clasică pavilionul Finlandez la expo de la Paris Curs I - Arhitectura Nordică 7  e din lemn prelucrat în multiple feluri se generează aici o problemă pe care el o va explora pe parcursul carierei. Un volum simplificat modern este într-o relație brutală cu terenul și un acces neprimitor. El înconjoară clădirea cu niște structuri mai joase care creează spații intermediare, impactul cu clădirea fiind modelat într-un mod elegant. aici a folosit toate formele de lemn care puteau fi produse la vremea respectivă luminatoarele specifice lucruri inspirate din constructiviștii ruși dar adaptate Aalto e considerat părintele arhitecturii moderne industriale nordice. Arh sa fuzionează cu peisajul și elem naturale, are proporții elegante. A avut doua etape în cariera sa. Prima până la sf. anilor 40 și a doua de aici și până la moartea sa. formă de evantai care se deschide spre peisaj capodopera lui în prima parte a carierei la sf. anilor 30 produce acest obiect - Vila Mairea Curs I - Arhitectura Nordică 8  această clădire este suma cunoștințelor pe care le avea Aalto la momentul respectiv. Este punctul de trecere către cariera lui mai târzie. vila nu are un caracter unitar. Este un colaj reușit de elem distincte Aalto a inventat stâlpii puși la anumite distanțe între ei pentru a crea o corespondență în interiorul casei asemenea pinilor din pădure se schimbă constant materialele la interior detalii rafinate Aalto la fel ca Mies vorbea puțin, dar cu miez. A fost întrebat de multiple ori despre ce e vorba în arta arhitecturii, iar ca răspuns folosea metafora somonului. Viața acestui pește seamănă cu arta ți arhitectura, ideile se nasc într-un anumit ambient, pur și nealterat, dar omul trebuie să le aplice într-o lume zgomotoasă, poluată. el făcea și picturi Pictura și lucrul cu lemnul au contribuit la dezvoltarea vocabularului său. Pavilionul Finlandei la NY formă organică la int cămin studențesc în state unde a încercat să aplice forme organice Curs I - Arhitectura Nordică 9  Perioada finală și cea de vârf a carierei lui care debutează după Al Doilea Război Mondial cu Primăria dintr-un oraș din sudul Finladei. Primăria o formă liniară fracturată care înconjoară un spațiu liniar cel mai imp spațiu este sala de ședințe Clădirile lui au un caracter formal și puternic metaforic. Modalitatea de a aduce lumina în int. unor spații celebrative prin același loc (găurile din tavan) devine tot mai folosită. Există și fântâni = apa ca elem regenerator. bloc de locuințe ce două corpuri legate Curs I - Arhitectura Nordică 10  ap are un fel de atrium care era livingul, iar restul încăperilor stau în jurul lui parapetul ferestrei e mai jos Aalto considera că apartamentul trebuie să fie elegant și generos. Institutul de pensii din Helsinki Finlanda a fost un stat social avansat corpuri joase cu luminatoare care sunt holurile unde vin pensionarii, în ele te trecori ca prin niște curți interioare. În spate sunt aripile de birouri. Ideea dezvoltată la pavilionul din Paris este reluată aici la un proiect mare și complex (ce idee?) lumina Curs I - Arhitectura Nordică 11  Casa de cultură unde deja se lansează formele care vor fi imitate până în prezent. Auditorii clasice, dar cu o anvelopă dispusă după un contur organic Casa lui de vacanță se observă experimentele - curți interioare, texturi și diferite tipuri de cărămidă, lemn și placaj. Politehnica din N...? sau T...? o struct rațională, dispusă într-un cartier la marginea orașului. amfiteatrul este cel mai interesant pentru prima dată în opera lui folosețte ceva ce va deveni un trademark. Structura de rezistență a amfiteatrului devine mijocul prin care lumina este filtrată la interior. Curs I - Arhitectura Nordică 12  clădire executată la sf. vieții lui a folosit aici în forma cea mai rafinată luminatoarele și la marea sală de expoziții structura este mijocul prin care lumina e filtrată. la sf vieții construiește un nr remarcabil de biserici unde reia ideea tavanului modulator, acustic și de lumină a.î forma int și forma ext a bisericii nu corespund Forma int se modelează prin lumină și sunet Multe orașe din sudul Finlandei au fost distruse în războiul cu rușii și au trebuit reconstruite ceea ce i-a prilejuit lui un nr mare de proiecte pt centrele culturale și biblioteci secțiunea fascinantă a tavanului la această bibliotecă casă pt un bogat din S Franței discrepața int ext Curs I - Arhitectura Nordică 13  tavan de lemn rafinat și ondulat care acoperă toate spațiile în continuitate deschizând casa spre peisaj Avea o pasiune ) pentru detalierea elem interioare (clanță, lampă,.... ultimul sediul al firmei lui filarmonica din Essen? Centrul cultural al uzinelor Volkswagen cuprinde un mai multe auditorii și o bibliotecă cu atrium în mijlocul căreia este o fântână cu apă care curge permanent. Curs I - Arhitectura Nordică 14  centrul de congrese - capodopera finală Stilul Național romantic în țările nordice s-a generat într-o primă fază..... După ce au intrat în contact cu Hobson Richardson, nordicii au început un studiu al arhitecturilor vernaculare. Au creat primele muzee de arhitectură în aer liber, din care primul și cel mai celebru se găsește în N Danemarcei, Aarhus. De aici a pornit conceptul de muzeul satului. În cadrul acestei mișcări național romantice a apărut ideea de a aduna clădiri sau texturi rurale sau urbane tradiționale, vernaculare ca sursă constantă de inspirație. Aceste case au avut o influență mare asupra arh ulteriori nordici. Curs I - Arhitectura Nordică 15  cum 4 ani la bienala din Venetia - capele spunsorizate de Vatican capelă inspirată din stilul național romantic, nordic, suedez. In ea se găsește o expoziției dedicată celei mai perfecte fuziuni între clasicismul național romantic Una dintre primele lucrări a lui Arne Jacobsen, care era la concurență cu Aalto. Primăria din Aarhus romantism național la int și arh clasicizantă pe exterior clar inspirată de arhitectura italiană a perioadei, e făcută prin anii 40. Găsim elem din arh milanezi, Portalippi, Libera. Curs I - Arhitectura Nordică 16  Severitate clasică îmblânzită de detalii nordice. Noul muzeu de artă contemporană rafinamentul tratării materialelor pe int - distilarea stilului national romantic forme organice și nat ale int în contrast cu severitatea clasică a ext Mobilier și tablouri Și diferite centre urbane centru religios și civic centrul cultural al uzinelor Volkswagen este bipolar, cu un fel de curte atrium cu o bibliotecă și cascadă se amfiteatre un ritm perfect Curs I - Arhitectura Nordică 17  tavane acustice de lemn și lămpi indirecte centrul de congrese din Helsinki arata ca un palat al gheții are o fațadă clasică și una organică înspre parcă și e placat cu marmură de carara care nu rezistă bine la climă opera din Esen imobilul de apartamente din Bremen Biserica lui Aalto din Riola, făcută de el la sfârșitul vieții. Folosește struct. de rezistență sub forma unor arce lamelare, dar și alte funcții precum element decorator și de modulare a luminii. Coaja ext și aspectul int nu seamănă. Se află în Nordul Italiei. Structura ține niște aripi din sfert de cerc care sunt și luminatoarele. Generează efecte fabuloase de lumină la int. Curs I - Arhitectura Nordică 18  Muzeul nordin ce artă din Aalborg. Aici găsim toate caract. mature ale operei lui. Definiția geometrică perfectă aproape clasică a volumelor, forma organică a luminatoarelor, marmura, folosirea creativă a materialelor, det impecabile și struct de rezistență care modulează lumina. Deține colecția grupului Cobra. E un muzeu foarte mare. Struct care devine luminator... E așezat pe o denivelare. Are o grădină de sculpturi. Era pasionat de lumina indirectă. Curs I - Arhitectura Nordică 19  Luminatoarele sunt de variate forme, textura pereților de asemenea. cadre lamelare care susțin niște coji. Aceste cadre sunt structurale, dar au și rolul de a distribui lumina. profilul încastrat în arc al unui luminator amestec de forme progresive, ritmice, dispuse rafinat pe teren în tradiția naț romantică cu tratarea clasicista a suprafețelor Curs I - Arhitectura Nordică 20  Aalto era obsedat de natura materialelor Blocul de la Berlin Lemnul este un material foarte folosit în Nord. Aalto a fost sponsirizat de grupuri industriale mari ceea ce i-a permis să experimenteze mult. Aalto folosea mult de lemnul pentru ca e un material natural, iar el considera că trebui corectat aspectul geometric al arhitecturii prin introducerea de forme organice și materiale naturale. Grija pentru bunăstare, relația cu natura, folosirea luminii sunt lucruri care nu se găsesc la alți arh într-o asemenea măsură. Toate casele nordice au acest rafinament geometric. Curs I - Arhitectura Nordică 21 C2. Subiectul continua intr-un fel discutiile despre noua traditie. Este vorba despre deplasarea continua care s-a intamplat putin inainte si dupa cel de al doilea Razboi Mondial si catre expresia unui anumit tip de monumentalitate in interiorul arhitecturi modern. Deci aicea nu e vorba atat de mult de preluarea unor elemente de traditie care exista cat de faptul ca arhitecti moderni importanti au explorat aceasta zona intr un mod specific arhitecturii modern. Situatia din Statele Unite, este extreme de interesanta de analizat, din perspectiva situatiei actuale, putem observa cu usurinta ca in cultural or exista un soi de ciclu. In timpul mari crize economice,, perioada 29-33, in America a existat o puternica deplasare politica si sociala catre stanga, care a fost si alimentata prin sosirea unui nr. important de artisti, arhitectii si intelectuali Eruropeni de stanga care au fugit de regimurile naziste si fasciste. Dupa razboi, America a rezultat ca o mare putere militare, industrial si financiara a lumii si ca atare toate aceste chestii legate de stanga inlelectuala inclusive arhitecturala au fost ‘’sterse’’ desi in America a aparut o tentidnta catre o noua monumentalitate, care a capatat diferite expresii, cea mai caracteristica si mai importanta este cea legata de operele lui Louis Kahn. Desbaterea arhitecturala din America in present (conditiile actuale) observam ca din nou exista o deplasare marcata catre stanga extrema chiar si din nou apar accente nemonumentale, comunitare sociale etc. Le Corbusier – Etapa finala: Immeuble Molitor , este un imobil interesant cu o fatada Cortina sofisticata pt. vremea respective, deci un proiect high tech, dar atelierul lui de picture si penthouse – ul capata un aspect neobisnuit pentru Corbusier pana atuncea, adica are un tavan boltit, si avem prezent peretele masiv din piatra al imobilui alaturat. In ani 30 Corbusier, pe langa faptul ca a creat o serie de proiecte high tech, el a inceput sa fie interest de o exprimare bruta ( in ani 50 el va fi considerat parintele curentului brutalist). Deci incepe sa fie atras de materiale brute, de amestec de procedee high tech si low tech, si de exprimari care le-am putea numi cumva neoprimitive. Neoprimitiv,(context) in principiu intreaga arta moderna, asa cum ea s-a definit la inceputul secolului, putin inainte si dupa primul Razboi Mondial, in Paris, a fost influentata masiv de contactul cu alte culture exotice, in special africane si asiatice, fascinatia pt u nnr mare de artisti precum Brancusi, Modigliani, etc, la arhitectii precum Corbusier, aceasta contaminare s-a produs mai tarziu, prin contac cu sculpturile sau alte reprezentari care au avut o influenta asupra sa. Corbusier in perioada respective, incepe sa picteze chestii mai brute, (nuduri de femei supraponderale ca in artele primitive), face sculpture brutale din lemn nefinisat peste care va 1 aplica culoare, este un fel de dialog pe care un artist modern sofistica, intretine cu ceea ce considarau ei ca fiind sursele primare ale expresiei artistice. In 1935 produce intr-o suburbia a Parisului o casa pt. un amic. Case este oarecum stranie, un amestec de high tech si low tech, adica e compusa dintr-un nr. de module patrate, exista unul care este un fel de vestibul in aer liber, in fata casei. Module patrate acoperite cu o cupola, si bolti cilindrice, din b.a. care la intrados era placate cu un placaj special care era folosit pt acea vreme la constructiile de avioane, pereti exterior sunt din piatra bruta, semineul este din caramida aparente, dar alte panouri sunt din sticla sau caramida de sticla, iar invelitoarea este din strat vegetal. Deci este un amestec de material si tehnologie, forma casei este inspirata din arhitecturile primitive mediteraneene, care vor incepe sa il obsedeze pe Corbusier in ultima parte a vieti. In mod paradoxal Corbusier va continua sa produca obiecte surprinzatoare, pt cineva care cu doar cativa ani inainte crease faimoasele vile albe, ( o imagine abstracta, epurata a modernitati), a construit case de vacanta in principal la poalele alpilor, pe colinele care se numesc Alpisi si care privesc catre mare, de exemplu Casa en Mathes, el a facut fara sa viziteze santierul si a organizat proiectarea pe un principiu simplu, separat zidurile din piatra bruta, separat acoperisul care sta pe grinzi de lemn vizibile si separat tamplariile si ferestrele. 2  Este extrem de interesanta aceasta evolutie, care va continua dupa razboi cand el va fi chemat, in Pakistan la Ahmedabad de niste textilisti bogati, unde a costruit Casa Sharabhai, care este primul sau manifest brutalis, o casa din caramida aparenta si beton aparent, cu o geometrie foarte viguroasa si ritmica, care anunta noul sau mod de a costrui. Spatiile sunt acoperite cu bolti din b.a., si placate cu ceramica, grinzile din beton aparent, ritmul puternic ar grilelor structurale de beton, care definseste organizarea spatiala a casei. Corbusier incepe sa fie din ce in ce mai preocupat de ceva foarte diferit, nu se mai regasesc cele 5 Pucte ale Arhitecturii Moderne. Casa Jaoul en Neuilly-sur- Seine (54-56), odata cu aceste case se defineste si o abordare geometrica foarte speciala, el folosea trasee regulatoare bazate pe sectiunea de aur, dar odata cu aceste case, el pune la punct prorpiul sistem de proportie numit Modulorul. Acesta este bazat pe sectiunea de aur dar porneste de la modulul major, care este 2,26m prin subdivizare si apmplificare in viziunea lui se nasc celelalte chestii, este un sistem ritmic/ dinamic pe care la folosit constant dupa acea. Aceste case sunt perfect proportionate dupa acel modulor sunt asezate in unghi drept cu plansee masive din beton aparent si zidarii cu goluri verticale intre ele din caramida aparenta, unde la interior apare din nou bolta din b.a. placata cu elemente ceramice, apar tablouri cu arta bruta, si obiecte antice si vernaculare (primitive). Proportia intre travei este proportia de aur, materialele sunt simple, lemn placat, beton si caramida aparenta. El va continua sa lucreze, unde incet incet va fi obsedat pe de alta parte, nu va renunta la stilul geometric pe care il folosea inainte, dar va adauga asa zisul ’’brise soleil’’ de exemplu 3  Casa del Dr. Carrutchet 1949 – Argentina, cu brise soleil masiv asezat in fata, acest lucru va fi emblematic pt viitoarele sale proiecte. In casa se regasesc anumite aspecte din cele 5 pct. Ale arhitecturii moderne. Villa Shodhan Ahmedabad 1956, este o sinteza intre modul lui de a proiecta cu rampe supante, dar si cu noul mod prin structura masiva ( pilele uriase care tin tavanele boltite) si cu decupajul multitrat din layere care actioneaza ca un brise soleil. Deci incepe sa se contureze aspectul tipic al lucrarilor sale din perioada finala. Este o structura spatiala foarte sofisticata cu oexpresie brutala, cu elemente oarecum primitive. I nplan asistam la o revenire la elementele lui de plan liber, detasarea peretilor de strctura. Corbusier se refera nu doar la structuri habitatetive, el incercand sa impinga aceasta chestie, dupa cum este si la Pavilionul Elvetian de la Cite Universitaire, care este o chestie stranie, unde el experimenteaza acest brutalism cu elemente primitive si o structura moderna care pe o parte are un perete cortina si o geometrie perfecta, dar care sta pe o structura ciclopica de beton aparent, iar partea din spate care este clubul studentilor, este din piatra bruta si cu tavanul din beton aparent de o forma organica libera, in contrast cu forma perfect geometrica a cladirii. 4  Ministerul al invatamantului din Rio de Janeiro Este un obiect cu o importanta istorica deosebita, el a fost invitat la sfarsitul anilor 40 in Brazilia unde a proiectat, atragand ( pt el era important sa disemineze viziunea lui privind arhitectura moderna) el s-a inconjurat de u ngrup de tineri arhitecti brazilieni Oscar Niemeyer, Lucio Costa, cu care a proiectat acest obiect, Initial trebuia sa fie o prisma simpla de beton cu pereti cortina, cum era in viziunile lui urbanistice, dar ulterior ia dat un caracter sculptural prin introducerea brise sole-urilor masive. A revenit la cele 5 pct. Deoarece sta pe stalpi, are acoperis gradina, dar intersectia intr-o forma organica care contine anfiteatrul si anexele si prisma care este temperata si capata o textura bruta, va face epoca in arhitectura sudamericana, deoarece acesti tineri arhitecti vor deveni figuri importante in Brazilia si America de Sud. Proiect O colonie de vacanta, in sudul Frantei. Se observa repetitia unor module de cordonare, (este inceputul acestor genuri de proiecte) format din multe celule care sunt mici megaroane din beton aparent si piatra. Perioada Unite d'habitation 1951 Care incepe cu cea din Marsilia, apoi la Nante, Nancy, Strasbour si Berlin. Acestea fac parte din sinteza lui extraordinara, precum si conceptul lui privind locuirea care in acelasi timp ofera capacitatea de individualizare si de colectivizare. Este o prisma enorma pe o structura vizibila, uriasa din beton aparent care contine apartamente pe doua nivele, (inspirate din exescitiile vazute la Moscova in ani 20, la organizatia OSA). Au o parte pe dublu nivel livingul cu supanta in sus sau in jos si care se intalnesc in jurul unor coridoare pe care el le a numit strazi interioare. Pe acoperis exista o serie de functiuni care sunt realizate extrem de sculptural (gradinita, crese, piste de alergat, piscina), iar la interior exista o strada interioara cu pravali. Aceasta chestie a avut un impact urias pt. ca realizarea ei a fost simultana cu unul din ultimele congrese CIAM, iar tineri arhitecti veneau sa vada proiectul, lucru care a contribuit enorm la nasterea si raspandirea brutalismului ca si curent, care se ve exprima puternic in UK., germania si SUA, dar isi are una din radacini in fascinatia pe care o aveau tineri arhitecti din ani 50, care vor 5 deveni personalitati importante, erau foarte impresionati de acest exercitiu. Totusi locuitori din Marsilia nu erau multumiti care au botezat imobilul ’’ Casa nebunului’’. Aicea Corbusier porneste de la ideea de Falanster, unde un nr. foarte mare de casute (336) tipice sudului Frantei pot fi inlocuite (inglobate) intr-o structura gigantica. Structura ciclopica sta pe niste picioare enorme de beton aparent, are un fel de cuva, care contine colectarea tuturor instalatiilor, brise sole urile si apartamentele, care se intalnesc in ea ca si sticle intr-un raft orizontal. Caracerul aproape suprarealist al terasei, unde exita panouri pt proiectia filmelor, piste pt alergat, o gradinita, iar capetele sistemului de ventilatie sunt tratate ca un fel de sculpturi. Totusi el a mai avut cateva scapari de genul suprarealiste structurale, unde in ani 30 pe acoperisul unui imobil in apropiere de Arcul de Triumf a facut pt un celebru gigolo un fel de penthouse, care este o chestie absolut deliranta cu camere in aer liber si semineu sub cerul liber, cu iarba in loc de covor. El a experimentat masiv cu betonul aparent, a invatat sa amprenteze forme in cofrag care sa ramana in beton. In aceasi epoca a creat si Pavilionul Brazilian de la Cite Universitaire, care este o deplasare destul de viguroasa catre brutalism si care a impresionat foarte mult o serie de arhitecti tineri si de atunci in colo folosirea de forme indraznete si folosirea lor in beton aparent va deveni un fel de trade mark pt opera finala a lui Le Corbusier. Faimosul centru pentru uzinele Olivetti si centrul de management, care este o combinatie intre o structura modulara orizontala care este inspirata din formele repetitive brutale si niste lame in forme sculpturale care plutesc peste ea. Spital in Venetia, exprima o chestie care va fi transferata foarte puternic in arhitectura olandeza., ea este o chestie antropologica, unde asezarile lacustre formate din case plutitoare modulate aproximativ identice si care formeaza o tesatura asa zisa de cordonare fara dominante cu spati goale intre ele, va fi sursa de inspiratie. Acest proiect va inspira zeci de proiecte in ani 50- 80, foarte multe in Olanda, totusi ea nu a fost construita. Este un fel de tesatura ca un fel de sat lacustru asiatic, dar care este foarte moderna din beton, unde camerele pt. bolnavi primesc lumina din niste luminatoare sofistica, au curti interioare. 6 Marea lui realizare in perioada respectiva, pe care un critic inspirat a numita acum cativa ani ’’Mormantul Ardent al Modernitatii’’, este capitala statului Punjab (Chandigarh), aparuta dupa despartirea Indiei de Pakistan, dar care a urmat cu o serie de razboaie pentru superematia regiuni. Astfel Le Corbusier va avea un rol interesant in aceasta poveste, unde dupa despartire Capitala statului a ramas in Pakistan si atuncea guvernul Indian la solicitat pe Corbusier sa faca noua capitala pe jumatatea lor care este Chandigarh. El a costruit din nimic un oras modern care avea ca scop sa arate ambitia Indiei de a se desprinde de trecutul colonial de a se afirma pentru vecini sai. Le Corbusier a petrecut cu interminente cativa ani facand naveta de la Paris la Chandigarh, si a desenat fascinat peisajul si in special Vacile Sacre, unde critici spun ca elementul dominant din pct. de vedere arhitectural pe care el la generat pt. cladirile monumentale pt noua capitala (Parlamentul, Curtea Suprema de Justitie, Secretariatul general al guvernului si palatul guvernatorului) toate acestea prezinta sub diferite forme un element supraordonat de mari dimensiuni, pe care Le Corbusier il va mai folosi sub diferite chesti, pe care el la numit ‚’’Parasol’’ (al carui profil vine de la coarnele vacilor). Planul general a fost facut de un urbanist american Albert Mayer si a fost modificat de Corbusier prin modificarea circulatiilor pietonale de cele auto (unde pe acea vreme nu prea exista trafic auto sau masini numeroase). Zonele verzi care formeaa o a doua retea de circulatii pietonale, toate aceste retele difera foarte mult in prezent, cu o evolutie organica si aleatoare a orasului. Conform conceptului Ville Radieuse in partea de sus sunt cladirile administrative, care este si reglata perfect prin trasee regulatoare. Toate aceste cladiri vor avea o influenta enorma asupra arhitectiilor in imediata perioada, in special asupra lui O. Niemayer, care impreuna cu Lucio Costa vor realiza noua capitala a Braziliei. Curtea Suprema de Justitie, aicea parasolul este un fel de megastructura de care birourile si salile sunt atarnate de ea prin cabluri deasupra unei mari oglinzi de apa. Deci parasolul este elementul dominant al intregi compozitii care ii da cladirii monumentalitatea. Corbusier genereaza interioare foarte interesante, unde folosea o tencuiala foarte aspra si un joc asemanator cu cuvoarele tribale (pete mari de culoare). Se observa fascinatia lui catre artele ascentrale dar exista si abstractia moderna. Secretariatul general al guvernului, acoperisul la fel ca la Unite d'habitation este foarte spectaculoasa si sculptural. 7  Parlamentul, este poate cea mai spectaculoasa, udne parasolul este un fel de portic monumental de intrare, unde acesta este detasat de cladirea cubica, formand un portic de intrare care pluteste, in interiorul caruia exista acesta forma de paraboloid hiperbolic care este sala de sedinte a parlamentului, care primeste o lumin filtrata si dramatica, la mare inaltime, holul interior este intunecos. Palatul Guvernatorului, acesta impreuna cu parasolul trebuia sa constituie axul central, dar nu a mai fost realizat, la nivel de planuri se constata o revenire la planimetriile din ani 20, dar expresia generala este total diferita, datorita folosiri betonului brut si structurilor extrem de masive. In ultima perioada din viata lui a generat, un nr mare de cladiri simbolice, proiecte care erau si la sfarsitul anilor 20 ex. Daneum, pt adapostirea unei imense ahive de carduri imprimate care sa poate fi accesata prin linii telefonice. El s-a gandit ca aceasta arhiva sa fie facuta intr-un soi de piramida babiloniana, lucra care la pus in conflict direct cu modernisti nemti, etc. Astfel el va ramane obsedat de aceasta sprirala si va realiza un muzeu de arta moderna la Tokyo in ani 50, Acesta este organizat pe o singura spirala cu colturi drepte, acesta exista si in prezent. 8 In ultimi sai ani de viata va avea o excursie de stiluri, unde el va reveni la high tech proiectand Pavilionul Philips pt expozitia mondiala de la Bruxele, unde impreuna cu un discipol de al sau care era si compozitor de muzica ultra moderna Iannis Xenakis, a experimentat primul sintetizor electronic generand muzica ambientala in interiorul acestui pavilion (anul 1958). Capela de la Rouchamp, este o capela de la pelerinaj pt venerarea unei Madonna Neagra, adica in cateva tari catolice, precum Spania, Franta, Italia, Polonia, cele mai venerate ale Madonnei sunt mici statuete negre, considerate ce mai sacre si eficiente reprezentari a sa. Astfel Corbusier a creat o cutie de sticla pt Ea ca sa fie vazuta si din exterior, dar problema este ca pe acest deal au fost din timpruri straveci incinte sacre, temple druidice, lucru pt. care Corbusier si a propus sa realizeze o cladire foarte greu de interpretat si executat, considerata capodopera acestei faze tarzii. Ea prezinta un acoperis gigantic care se desfasoara pe toate laturile si care are forma de palnie care se termina intr-un dispozitiv de preluare a apei ( un fel de garguil). Acest acoperis este din beton aparent, iar de la distanta se pare ca ea sprijina pe niste ziduri ciclopice foarte groase in sectiune trapezoidala, dar de la interior se descopera ca ea pluteste deasupra zidurilor, iar zidurile nu sunt groase, ele sunt niste schelete de beton, care sunt tencuite brutal si primitiv. Peretii sunt trapunsi de niste ferestre adanci cu sticla colorata, care genereaza o imagine stranie la interior. El a pomenit de o acustica vizuala, care este ca o piessa de muzica concreta, alti au comparato cu temple primitive vechi de 6000 de ani, este un obiect foarte primitiv si extrem de modern. Are trei turnuri jumatati de cilindru prin care intra lumina. Manastirea La Tourette, este in apropiere de Lyon, are un raport straniu si fascinant care genereaza o monumentalitate intrisica cu peisajul. Ea sta pe o chestie colinara, iar pe partea cea mai inalta este infipta vertical biserica, ea se infige puternic in 9 pamant si care primeste prin niste luminatoare joase in capelele laterale o lumina colorata foarte puternica, dupa care vin chiliile si spatile de activitate care plutesc deasupra pamantului, care au goluri mari prin care se poate observa peisajul din vale. Ea a inspirat foarte multi arhitecti brutalisti din primaria din Boston, pana si Casa Tineretului din Timisaoara preia intr-o mica masura detalii. La nivel de plan ea are niste pasarele in forma de cruci care care uneste spatiile. Fatadele au brise soleuri care sunt generate de catre modulor, iar capela prineste lumina prin niste luminatoare foarte puternice. Manastirea este un obiect foarte puternic si viguros, si este considerata contributia lui la cladiriile monumentale. Paviliomul de la Zurich, a fost realizat intr-un parc din oras, pt o galerista, este ultimul proiect pe care l-a dus pana la capat. Este o structura modulare din metal foarte high tech pt acele vremuri, unde parasolul apare dar intr-o forma stilizata, o mare umbreala care ii ofera monumentalitate pavilionului, rampele si modularea perfecta a panourilor din metal si sticla, deci apare o sinteza, unde elementele invatate in perioada brutalista se aplica pe acest high tech ca o mica jucarie mecanica, iar singurul element din beton aparent este pornirea rampei care duce pe acoperis. In fiecare etapa a vietii si operei lui Corbusier a explorat diferite directii, a generat moduri de a intelege si practica arhitectura care au avut o influenta enorma pana in prezent. Si in prezent casele sunt inspirate din vilele sale albe, structurile pe care el le a imaginat in acest amestec de monumentalitate oarecum primitive se folosesc si in prezent. Influenta pe care el a avuto in tari precum India, Brazilia. 10 Datorita crizei și faptul că criza s-a asociat cu niste evenimente metereologice foarte nasoale, cea mai mare parte dintre fermieri s-au falit. Aceasta situatie a impus guvernului American de stânga prin care guvernul a lansat mari proiecte publice cum ar fi Ternesy Vale (barajele ala cu care se laudă și astăzi) sau autostrazi, seamana foarte mult cu ce a facut si Hitler in Germania ca sa refacă economia adică: au deschis autostrazi, santierele pt autostrazi au continuat tottimpul razboiului ca sa permita ca uzinele de pe intreg teritoriul tarii sa poata transmite fara probleme către porturilr de pe coasta produsele lor. Deci la aceste santiere au fost angajati toto somerii, toti femeii faliti ca sa aiba ce manaca etc. Au creat FarmSecuryAdministration, administratie care pe bani publici a construit orase si tot felul de localitai pt someri, pt fermierii care isi pierdusera pamnatul etc. Problema f interesanta este ca in acelasi timp datorita situatiei din europa: cu fascismul, cu nazismul si altele.. un nr f mare de intelectuali de stanga au emigrat in SUA. Si ca rezultata America are o puternica componenta de genul acesta. Dar ce s-a intamplat intre aceste doua perioade? S-a intamplat un fenomen foarte interesant si anume la sfarsitl Razboiului 1945 toata orientarea s-a schimbat brusc adica odata ce america si-a dat seama ca e singura tara din lume care are rezerve mari valutare care are o industrie teapana atunci ei i-au chemat pe ailalti la conferinta de la Prentarultz.. noi suntem sefii noi suntem aia cu banii etc. America a treccut de la orienare de stanga de inspiratie marcsista de la o econmie a austeritatii a trecut brusc la societatea de consum si atrecut la ideea ca arta si arhitectura trebuie sa exprime puterea si bogatia americii. 1929-1944 au construit orasele pt someri erau foarte simple prefabricate, modeste si brusc in in 1945 situatia s-a schimbat radical arhitectura v atrebui sa exprime gloria si monumentalitatea secolului american. Trebuie sa fie monumentala sa fie expresiva etc. Chestie care i-a tinut fara intrerupere pana in zilele nastre. A inceput in 1945 si a durat pana in 2000 si ceva. Acesta exprimare plina de incredere plina de forta care a generat arhitecturi foarte interesante. Acuma printre arhi care au fost in perioada aia de saracie au fost si arh americani: George How si Luis Kahn. George How impreuna cu partenerul sau Lascaz a inceput ca arh neoclasic american inainte de criza dar apoi a fost unul dintre pionierii introducerii modernitatiii europene in america pe urma a avut un rol istoric urias in istoria SUA mai recente- a ajuns decanul facultatii de arh a univ, Yeil. El a schimbat orientarea in facultatea lui , a adunat in jurul lui un nr de arh printre care si pe vechiul lui partener la facut baraci pt fermieri Lois Kahn care v a deveni cel mai important arh al monumentalitatii moderne etc o cariera care a inceput – o la 50 de ani- la chemat George How sa faca cateva clădiri importante in camusul universitatii Yeil in campusul universitatii Yeil ceea ce in va transforma unul dintre cel mai important arh ever pe arh monumentala. Un om de stanga dar cu o viziune filozofico tehnologica uimitoare care s a numit Bath Mister Faller care era de parerere ca noi oamenii in cadrul culturii capitaliste moderne avem o viziune gresita despre natura universului de ex flosim unghiul drept – dar spune el : aratati mi in natura unde e folosit unghiul drept. Si ca trebuie sa analizam biologia. Pchifaller a ajuns la concluzia ca toata materia vie si materia inerta sunt organizate in felul acesta si ca acest tip de geometrie ar trebui sa tea la baza activitatilor noastre. Atunci a generat un sistem de geometrie un sistem de cartografie si pe baza acestor descoperiri a facut un progres in ingineria structurilor si a creeat structuristructurile 3d cu care poti acoperi structuri uriase. El a demosntrat in felul asta ca nu din calcul ci din intuitia geometrica a naturii a generat acest tip de structura. Dar el a fost si un personaj interesant in perioada asta a crizei economice el scotea o revista numita Shelter si avea propuneri de tipul: toti zarienorii care au dat faliment sa fie trasnformati in locuite pt saraci; sau acoperirea orasului de materiale radioactive. 11 Buckminster fuller era un om cu o viziune extraordinara Cu mai multe apartamente B. Faller si a imaginat o structura habitabila fie de mai multe apartamente succesive fie dintr-un singur care a numit-o the damension House pe o forma hexagonala care trebuia sa fie o structuracomplect Cu un singur apartament Dymexion house A fost prima casa high teach integral prefabricata care avea un catarg central care continea apa canal climatizare era dispunerea modulara a spatiilor de locuit si pt prima data aparea baia care era formata prin amprentare cu doua jumatati. El considera ca aceasta stuctura geometruca are si o dimesniune misterioasa religioasa mistica etc. Tot el a lansat si conceptul de sinergie si a creat un nr interesant de vehicule cu structura autoportanat asa cum sunt avioanele.A creat un nr de obiecte iconice industriale si cer au intrat in viata americii. Dar toata gandirea lui a plecat de la o anumita viziune privind structura 12 geometrica a universului si relatia intre structura geometrica a universului si zona sacrului a divinitatiii. In 1945 la New York Philip Johnson despre el s a spus omul in casa de sticla pt care a facut o ca sa demonstreze capacitatea de a monumentaliza si mai mult arh lui Mies Van der Rohe. In 1945 a fost o expozitie care se nuema Build in the USA 1930 1944 UNDE ERAU PREZENTATE toate obiectele facute in timpul crizei.Cateva luni mai tarziu un critic de arh care se numea Tzucher tine un simpozion despre monumentalitate unde vorbesc eorhe How Lois hann despre ”The need of the new monumentalitty” si Louis Kahn tine o conferinta memorabila in care spune ca monumentalitatea este o chestie misterioasa magica care poate sa apara dar pe care nu o poti forța. În 195a George How devine decanul la arh la Yele scoate o revista Perspectra si in primul nr care apare in acelasi an un articol de font care spune ca trebuie sa inchidem foaia cu arhitecturile modeste de isnpiratie europeana pt ca trebuie sa revenim la o expresie plina de forta de energie etc. Dupa care George How il cheama pe Luois Kahn pt a ii incredinat un nr de proiecte in Campus. Si in momentul acela isi incepe faimoasa lui cariera. La fel cum il cheamă si pe Philip Johnson care face niste laboratoare de studiu al chimiei. Louis Kahn a fost invitat sa produca prima sa lucrare importanta Este vb despre muzeul de arta al facultatii Yale Dupa care va fi invitat sa construiasaca o cladire al fel de importanta Colectia de arta britanica a univ Yale Ambele cladiri care nu seamana intre ele Glass House si Farnsworth au fost interpretete de foarte multi critici ca fiind niste cladiri care au transformat genul de arh care era foarte popular pe vremea aceea in America Anume ala adus de Mies l-au morfat intr-o chestie monumentala. De ex: 13  Este o clădire unde structura din beton precum si structura inspirata din Bachifaller a talanului care este format din piramide icosaedrice este vizibilă dar este vizibila in interior in timp ce peretii laterali pe o directie in exterior sunt facuti din caramida si piatra perfect opaca zona de transparenta este numai la capetele cladirii iar in interior are o zona centrala intre cele doua parti aflate de o parte si de alta a zonei centrale zona centrala exista un cilindru masiv care contine o scara: Practic conceptul adus de Miss Van des Rohe a unei structuri scheletale care isi deriva monumentalitatea din tratarea prportionala a unei structuri adminteri transparente este aicea inlocuit de o chestie in care structura devine masiva si este incastrata in chestii netrasparente si unde defapt aspectul functional nu este foarte important ceea ce va fi o chestie tipica acestei noi monumentalitati americane va fi tipic la Philip Johson la Luis Kann. Este absenta aproape totatal a unei gandiri functionale- Nu are importanta.-spatii servante - spatii servite. Cladirea e un concept monumental. Ce vrea ea sa fie cladirea. 14 STRAND PT EVREI ORTODOCSI- FACUT DE Louis Kann intr-un mod interesant sunt acoperisuri piramidale care stau peste zonele de vestiare si in interiorul acestor stalpi gigantici de Holeur Stones ale sunt spatiile servante. TORRES SIRVIENTES- LABORATOARELE DE CERCETARE THE RICHARDS-aici va genera primul sau concept monumental la scara mare desi din punct de vedere strutural clădirea a ridicat probleme-inspirat din turnurile de la snagi Jimiano si clădirea este formata din nidte module care contin laboratoarele si njiste turnuri care contin scarile si utilitatile- niste plansee foarte sofisticate. 15 MARILE LABORATOARE SALK DIN CALIFORNIA - 3 faze : DE PETRECERE A TIMPULUI SI ZONA DE LUCRU formata din doua prisme paralele catre ocean care are aceste turnulete ascutite care contin birourile savantilor. Obesia lui era lumina *IDEEA DE CASA IN CASAAA Faimoasa biblioteca a colegiului Exeter- observati layerele.- un layer exterior care da volumul un layer interior care sunt cartile si salile de lectura, iar miezul care este marele hol in care este celebrate lumina. Proiectul speculeaza foarte bine idea de casa in casa, pentru a obtine un effect monumental 16  Kimbell Art Museum – Formata din cilindri separate prin niste pauze care contin spatiile servante. Totul este format din acelasi modul, iar cilindrii (boltile) erau sectionate chiar pe si dealungul generatoarei, ei nu mai putand functiona ca elemente structurale. Acea sectiune era utilizata pentru introducerea lumini naturale. Cladirea este magnifica si foarte eleganta. Muzeul de arta britanica de la Yale-ultima lucrare care a facut- o in campusul de la Yale cu doua curti interioare cu cilindru de beton si muzeul efectiv este chiar stratul intermediar, pt ca spatiile celebrative sunt marile holuri. Pe exterior pare o treaba foarte simpla, iar la interior are o simplitate monumentala covarsitoare, si de fapt muzeul insure este spatial intermediary. Primaria din Philadelphia 52-57 O perioada de timp L. Kahn si B. Fuller au avut o cunostinta comuna, prin care ei comunicau, iar L.Kahn a fost fascinat de geometriile lui Fuller (pt o vreme) astfel el a generat o structura spatiala tridimensionala vertical, unde pt. prima data a exprimat teoria care va sta la baza tuturot proiectelor viitoare ‚’’The Hollow stone’’. Adica structura sunt niste tuburi de beton goale care 17  contin toate instalatiile si pe urma toate marcajele din beton aparent (rosturile dintre panourile de cofraj devin marcare ale constructiei si devin structura secundara a constructiei. Proiecte Urbanism Insirate din arhitecturi antice si medievale precum si casele facute de el. Casa este formata dintr-un nr. de module cubice care stau pe niste stalpi colosali placati cu piatra. Centrul Philadelphiei era gandit ca o fortificatie din blocuri enorme care contineau apartamente si parcaje, astfel incat masinile sa nu penetreze in centru. Sinagoga Hurva, 67-74 Poate cel mai spectaculos proiect gandit de el, in care lumina este filtrata de zidurile groase, iar peste spatiul central sta o piramida inversa. 18 PHILIP JOHNSON S-a nascut intr-o familie extrem de bogata, langa NY, unde avea o proprietate cu un parc urias, in care dealungul vieti si-a construit o serie de pavilioane, Primul a fost celebra Glass House. Aparent ea pare o chestie de facuta de Mies, dar in realitate structura este acoperita cu sticla si cladirea este asezata in asa fel incat in functie de unghiul de privire, fie este perfect transparenta fie opaca fiind reflectorizanta (ca si Kahn care a materializat inchiderea) el aici se joaca cu inchiderea de sticla, iar in centru are un cilindru care contine semineul si un fel de baie cu dus. Casa a devenit iconica si celebra si a fost considerata un fel de icon al noi monumentalitati prin transformarea limbajului deja monumental a lui Mies in ceva si mai monumental. Incet incet P. Johnson va deveni un exponent important al noi monumentalitati americane, timp de cativa ani pana cand in ani 90 va deveni un exponent al noi monumentalitati postmoderne. Reactor nuclear pt Israel P.Johnson a facut o cladire extrem de monumentala. Muzeul Amon Carter, A mai construi muzeul Amon Carter, apoi va fi implicat in campusul de la Metropolitan Opera, unde va construi un teatru de acompaniament, State Theater Aceata noua monumentalitate a fost exprimata ulterior print-un mic pavilion plutitor din parcul sau, care de la departare pare o colonada monumentala de tip clasic modern, dar in realitate scara sa este foarte mica. 19  Laboratoarele Kline Cariera lui a fost extrem de diversificata, ex. Laboratoarele Kline care au fost realizate in acelasi timp in care Kahn facea laboratoarele Richards. Tuburile acelea enorme sunt pur decorative ca sa genereze o imagine de forta. Tower of Minneapolis Pennzoil Place El a fost mereu acuzat ca arhitectura sa urmarea efecte spectaculoase monumentale fara sa aiba o anumita consistenta sau coerenta, ceea ce pe el nu la afecta. El a facut o serie de zgarie nori, gen late modern da foarte sculpturali fie cum aste AT&T din NY este unul din ultimele lui proiecte care a avut controverse critice, el spunand ca este o expresie postmoderna critica a monumentalitati. AT&T In perioada de monumentalizare aproape instantanee in ani 50, o gramada de arhitecti americani dar si cei de stanga europeni (Gropius) au adoptat un stil monumental pt ambasadele americi. Ambasada din Atena –Gropius 20 Expozitia mondiala de la NY 39 Unde s-a ilustrat foarte viguros B. Fuller, cu Dymaxion Car, una din primele vehicule cu caroserie dinamica autoportanta. Yale – Kevin Roche Sediul facultatii de arhitectura, brutalism inspirat din L. Kahn, construita langa Muzeu lde arta moderna a lui L. Kahn, a caruit unidirectionalitate monumentala, peretii masivi din caramida si piatra cu sticla doar pe capete, iar tavanul este inspirat din Fuller si o scara circulara. Lumina era metafora universului. Centru Congrese Venetia Este o cladire imaginata ca un pod peste teren cu posibilitatea de a folosi fie 1 sau 2 amfiteatre unite care stau pe niste piloni gigantici, proiectul este de o mare frumusete, dar care nu a fost realizat. El trebuia acoperit cu trei cupole si este considerat unul din cele mai reusite proiecte 21 Laboratoarele Kline Este o cladire de un monumentalism oarecum gratuit da foarte eficienta, o parte din laboratoare sunbterane. Stilul campusului este continuat in spiritul turnului de laboratoare, care urmeaza pasiunile (influentele) lui Johnson de la inceputul carierei. O mare parte a loboratoarelor sunt subterane pentru ca el dorea ca structurile mai tehnice sa nu fie vizibile de loc pentru a nu strica aspectul monumental. 22 C3 P1 Philip Johnson era un tip care invata despre arhitectura moderna si era acurator la noul infintat muzeu de arta moderna din New York care intre timp a devenit unul dintre cele mai importane muzee de arta moderna din lume. Ei au scos o carte in 1932 care se numea ,,the international style,,. Cartea asta a avut un rol extraordinar de important pentru ca a fost si numele si cartea si trendul interpretativ care era generat, a devenit unul dintre vectorii care a permis ca arhitectura moderna sa se raspandeasca rapid si eficient pe toata planeta pana in anii 30 , arhitectura moderna era o afacere intima, singura tara unde au avut loc exercitii ceva mai complexe de modernizare arhitecturala fiind germania in timpul republicii de la Weimar prin programele de locuire sociala, adica constructia de blocuri. In rest daca te duci in Franta la Paris sa cauti lucrari de Marcelo sau Le Corbusier o sa constati ca sunt intr-o aglomerare urbana enorma care este metropola Pariziana de 100000,-110000 sunt locuitori sunt cateva case moderniste. Ceea ce inseaman ca in restul Frantei nu se construia in felul asta, aceesi treaba o gasim si in Italia unde sunt ceva mai multenationalisme, fasciste...etc, dar care sunt mai mult institutii publice , pe cand locuintele private nu se contruiau in stil modern, in Marea Britanie chiar si mai putint. Deci era o chestie de nisa, si brusc incepand cu anii 30 si exploziv dupa al doilea razboi mondial ceea ce numim noi arhitectura moderna a devenit un fenomen global, asa intr-un timp foarte scurt. Acum o gasim peste tot. O intrebare extrem de simpla: Cum a fsot posibil ca un fenomen de nisa, un fel de experiment intelectual si social care s-a desfasurat in cateva tari occidentale sa devina un fenomen global si dominant? Este unul dintre cele mai importante fenomene. Asta este forma in care arhitectura functioneaza astazi peste tot. Dar cum a ajuns asa ca pana acum tot ce am discutat noi, tot felul de evolutii, arhitecti, tot felul de chetii din astea, erau niste chestii foarte limitate, foarte de nisa, care brusc au devenit un fenomen global. Una din cauze a fost si caretea asta. Chestia este foarte importanta pentru ca o sa ajungeti sa intelegeti ce invatati ca fiind arhitectura in zilele noastre. Cartea respectiva este o abordare formala a fenomenului modern, adica domnii astea Philip Johnson si alti 2 s-au plimbat prin toata europa si au fotografiat tot felul de case, au adunat planuri si din acest material pe care l-au cercetat un mai multe tari, in germania, franta, italia, cehia, marea Britanie, au ales din tot ce au adunat un numar de cateva zeci de case, prima editie a fost mai mult o brosura , a doua carte a fost ceva mai ampla, iar dupa au inceput sa apara tot felul de carti din astea. Dar trendul a fost stabilit de Philip Johnson. Au adunat case de multe feluri de modernitate, ca de fapt conceptul ca arhitectura moderna ar putea sa fie un fenomen oarecum unitar a aparut o data cu congresele de arhitectura moderna care au inceput in 1928. Pe ce critetii s-a sa semene intre ele cartile astea? 1. Care favorizeaza volumul in locul abordarii traditionale care consta de la renastrere in expresia masei. Poti sa iti prin orasul nostru, vezi case din secolul XVIII-XIX prima parte a secolului XX si observa ca sunt masive ca sunt goluri ori mai mici, au colturi, au socluri, iar expresia arhitecturala exprima masa. Sunt alcatuite din plane simple care exprima volumul, nu masa. 2. Caracterul modular, geometric al acestor structuri, se vede clar ca sunt folosite unele sisteme de modularizare de standardizare geometrica. 3. Nu au ornamente si decoratii. Dar pe vremea aceea când 99% din case se făceau in mod tradițional pe o tradiție moștenită din evul mediu. Asta a fost transformarea spațiului in subiectul principal al arhitecturii. Este o consecință al definiții al arhitecturii moderne. Definind arhitectura modernă prin excluderea criteriilor culturale, ideologice, filozofice, structurale la care făceau mereu referință Arhitecții moderniști din diferite tari. S a ajuns sa se definească arhitectura modernă pe criterii formale, simple, usor de inteles. Ai transformat ceva care părea un fenomen tipic nemțesc sau franțuzescul legat de anumiți arhitecți și de anumite împrejurări și o anumită viziune in ceva care părea ca se naște un fenomen global care îl poate invata fără probleme orice arhitect. Problema a fost ca au deschis o expoziție foarte importanta care s a plimbat in mai multe orașe din Europa cu fotografii mari, cu planuri ale acestora. Expoziția cu catalogul publicat și cartea au născut ideea simpla ca de fapt aceasta noua arhitectura pe care au numit-o stilul internațional nu tine de o țara anume, de o tradiție anume, de o filozofie anume, ci de respectarea unor reguli simple de alcătuire și compoziție de pe urma cărora se poate obține o expresie contemporană care arată ca arhitectul respectiv, comunitatea in care se construiește aceasta casa, țara respectiva se aliniază la un fel de modernizare globală. Acesta promovare care s-a făcut in mare parte mediatic, pe baza mediilor care erau pe vremea aceea, adică presa, jurnale de film și conferințe. Aceasta chestie a avut un efect extrem de puternic in tot felul de tari, care pe vremea aceea se dau sa fie recunoscute ca tari competente și moderne. Chestia asta a fost adoptată instant. Un exemplu este explozia fulgerătoare a stilului național in Romania. Bucureștiul alături de Tel Aviv au fost primele capitale care s-au umplut de arhitectura modernă stil internațional din anii 30. Bucureștiul are o cantitate enorma de așa ceva. Timișoara ceva mai putin, pentru ca fiind o comunitate multietnica, diferitele etnii din Timișoara foloseau Arhitecții lor, adică ungurii îl aveau pe al tor, nemții îl aveau pe al lor. Singurii care au promovat putin arhitectura modernă de stil internațional au fost evreii. Așa au apărut câteva vile moderniste, dar care nu sunt foarte multe și care din nefericire in anii 90-2000, fiind preluate de rromi au fost transformate și nu se mai observa ca fiind niște care moderniste. Dar mai avem in Timișoara doua instituții tipice de stil internațional din anii 30, care sunt in centru. Clădirea policlinicii și o scoala profesională, care a fost renovată cu respectarea caracteristicilor originale. Pentru un oras cu asemenea dimensiuni acesta nu e mult, gândindu-ne ca in București erau cu sutele. Bucuretiul exprima o voința tipica românească de aducere la zi și atunci toti Arhitecții au sărit pe chestia asta. Aceasta a născut o înflorire foarte puternica. Am avut arhitecți de genul acesta extrem de competenti, de exemplu Duiliu Marcu, care e căsătorit in Timișoara, dar înainte de a deveni modernist a refăcut teatrul și opera. A construit primele clădiri ale politehnicii, dar acestea nu sunt păduri moderniste. Dar au venit anii 30 și Duiliu Marcu a întors foaia, devenind un modernist la fel ca și Horia Creanga, la fel ca și G.M Cantacuzino, care a fost in același timp si un mare arhitect clasicist. In București avem o mare cantitate de arhitectura de genul asta. Țările unde a pornit foarte voinicește treaba asta cu stilul internațional a fost si Statele Unite ale Americii, care prin anii 30 aveau the american modernist, amestecul ala foarte pestrit de artdeco cu tot felul de influente. Dar in America a existat pana in anii 50-60 o foarte puternica mișcare cu care ei se lauda acum, deși ea s-a stins acum si nu a mai avut influente după anii 60. O foarte puternica mișcare de arhitectura modernă de stil internațional in zona locuirii individuale, care a culminat cu un fenomen care a avut loc in anii 50-60 in care se construia foarte multe case moderniste in stil internațional extrem de creative. Dar si Statele Unite fiind o țara multietnica si cu orientare culturală populista, acest stil a fost considerat prea sofisticat si intelectual pentru a mai fi oferit poporului american. Este considerat o mare contribuție a Americii la arhitectura secolului 20. Este un fenomen care a ținut o perioada destul de scurta. Promotorii acestei orientări au fost niște arhitecți emigranți de origine europeană Richard Neutra, Rudolph Schindler, Albert Frey. Frey era elvețian. Schindler evreu austriac. Ei veneau din Europa, erau familiarizați cu modernismul. Când au ajuns in America, toti au lucrat mai mult sau mai putin cu hangler(?) Right. După care au trecut pe cont propriu. Albert Frey a avut o opera interesantă in statul Arizona. Richard Neutra in schimb a fost cel mai influent, a avut opera cea mai bogata și cea mai publicată, care a intrat cumva ca un exemplu de așa ceva. A produs prima casa modernistă care este foarte lăudata, casa pentru doctorul Lovel(?) pe colinele din jurul Los Angelsului. E o casa care sta cumva in consola pe o structura metalică deasupra unei denivelări. Are o forma, deși făcută in 1927 foarte contemporană, simpla , modulara, e clar ca pereții sunt subțiri. Ca volumul spațial este tema principala. Doctorul Lowel era un tip foarte progresist care a introdus in California cultura body buildingului și a sexului liber și alte chestii de genul asta intr-o vreme in care America era o țara foarte progresanta. El a creat un tip de cultura Californeana, California devenind o oaza a culturii corporale in contrast cu restul Americii. Doctorul Lowel era un promotor al acestui stil de viața care ulterior va fi denumit stilul de viața californean. Pentru el, celelalt Schindler va face un beach house, unde doctorul ținea cursuri pentru doamne emancipate. Aceste case care au intrat in legenda arhitecturala americană au fost urmare de faptul ca acești domni schindler și Neutra care au lucrat când impreuna când separat au construit un număr de case foarte interesante in California. Neutra a ajuns la un concept foarte interesant, pe care el îl va exprima intr o carte celebra, in care el era de părere ca proiectarea modernă trebuie sa genereze un efect de buna stare asupra omului printr-o relatie sofisticata cu natura cu lumina. Și atunci a creat case aparent foarte simple dar care prin geometria lor intra lumina, erau înconjurate de oglinzi de apa. Aceasta viziune, Neutra o va duce in culmile ei in capodopera lui târzie făcută pe la sfârșitul anilor 40 in Arizona, The Kaufmann House, locație enorma in forma de cruce decalată care se întinde in desert înconjurată de oglinzi de apa, de vegetatie. O consecință a exercițiilor făcute de acești arhitecți a fost fenomenul de care v-am vorbit. Un alt aspect a fost pătrunderea arhitecturii moderne tot prin influența europeană într-un spectru care pe vremea aceea era un fel de specialitate americană care erau zgârie norii. De exemplu cativa arhitecți importanți care făceau aceste clădiri, Raymond Hood care a făcut Chicago Tribune. Observam ca zgarienorii americani erau cumva inspirați din arhitectura gotica sau neogotică. Dar același Raymond Hood a sărit puternic adoptând modernismul european prin unul din primii zgârie norii moderniști ai Americii, Megraw Hill Sedium, pe vremea aia al unei importante edituri la New York in 1931. Cel care va genera cumva stilul internațional in legatura cu clădirile publice oficiale și înalte, v a fi mies Ludwig Mies van der Rohe. Apariția lui in America, chemarea lui ca decan la arhitectura la h… It Chicago și zgârie norii pe care i a construit in Chicago in stilul sau caracteristic vor avea un efect viral, adică se vor construi cu sutele, inclusiv Philip Johnson, care se va da pe lângă mies van der rohe doar ca sa învețe sa facă de astea. La un moment dat, întrucât privește clădirile publice, stilul internațional mai ales după război a devenit aproape sinonim cu stilul lui Mies van der Rohe. In Elveția știm ca El Lissitzky, când s-dus acolo cu Mart Stam a generat un grup de arhitecți moderniști care se numeau ABC, din care făceau parte și Alfred roth cu frateso Emil Roth. Aceștia au fost pionierii modernismului elvețian care au dat un aspect caracteristic, adică la un moment dat alfred roth a scos o carte care voia sa depășească ca și cuprindere cartea lui Rustler Hirschhof de stil internațional. Un album uriaș care cuprindea arhitectura modernă pe ideile lui Rustler dar dintr-un număr mai mare de tari, ca sa arate ca fenomenul e mult mai răspândit decât a zis americanul. Acolo găsim și case din Romania făcute de Grigore Ionescu, Duiliu Marcu. Alfred Roth impreuna cu alți arhitecți au construit primul cartier lângă Zürich in 32, primul cartier modernist din Elveția, unde au folosit căsuțe foarte geometrice așezate frumos in Dinți pe panta terenului, arătând ca acest stil geometric este perfect aplicabil și pe forme de relief care nu sunt neaparat Plane. In orice caz, ceea ce au născut ei in Elveția este o forma de modernism minimalism foarte restrictiv ca expresie dar îngrozitor de perfecționist detaliat și asta a rămas o caracteristica a arhitecturii elvețiene pana in zilele noastre. Zichrid Gidion (?) a fost un bogatas elvetian care a ales ca hobby sa fie unul din primii istorici si teoreticieni ai arhitecturii moderne, in timpul sau liber. A alesniste arhitecti modernisti sa ii faca un ansamblu de apartamente de lux langa Zurich, in care sa-si investeasca banutii lui. Z.G. a avut un rol foarte important in dezvoltarea conceptului acesta de stil international (a scris o carte celebra in anii ‘40 “Time, Space and Architecture”), facea naveta intre Elvetia si America unde tinea conferinte de arhitectura moderna. O tara care a avut o contributie extrem de importanta la stilul international si la arhitectura mododerna, dar pe nedrept uitat si neglijata, a fost Cehia, ceea ce nu a fost surprinzator pentru ca in perioada interbelica micuta republica Ceho-Slovaca, era a7a economie mondiala. Era un power-house industrial. Era o tara orientata sa isi dea o imagine foarte moderna. In anii ‘70 existau cladiri foarte moderne, construite inca din anii ‘30. Deci cehii au avut o contributie foarte importanta. Pavilionul lor la expozitia din ‘37, cand s-a lansat si Alvar Aalto la Paris, a fost unul din cele mai laudate. Au produs o arh moderna de o calitate extrem derafibata pe care au continuat-o si dupa al2lea Razboi Mondial, chiar in perioada ocupatiei sovietice (anii ‘50-‘60). Ei nu au cladiri in stilstalinisti, ei au continuat sa faca cladiri moderniste foarte rafinate. In Marea Britanie lucruruile au fost ceva mai complicate. Engleziiau devenit un power-house al arh moderne mult mai tarziu. Astazi ei sunt in topulfirmelor care produc arh de esenta moderna pe plan mondial, dar declicul s-a produs abia undeva in anii ‘50. In perioada anilor ‘30-‘40 arh moderna faceau in Anglia cativa emigranti, deci nu englezi, din care cel mai celebru a fost Berthold Lubedkin (?), un evreu rus de orientare comunista dar care plecase din URSS, a trecut pe la Paris si dupa a devenit parintele arh moderne in Marea Britanie, formand un grup care va deveni celebru si und ese vor antrena o gramada din cei care dupa razboi vor deveni arhitecti celebrii in Marea Britanie, cum ar fi Lacy Martin (?), care se numea Grupul Techton. Astia au construit un cartier elegant in partea de Sud a Londrei, pe vremea aia la marginea orasului acum e destul de central. Doua blocuri celebre, unul se numeste High Gate One, foarte rafinat, subtil, un bloc de apartamnete de lux foarte modern pentru epoca respectiva. High Gate Two este ceva mai masiv, mai solid, un pic clasicizant, a fost pusa pe seama schimbarii de orientare ideologica ale lui Lubedkin (?), care cumva functiona dupa ceasul Moscovei, iar cand rusii au trecut de la avantgarda la realismul socialist (o forma de noua traditie) si Lubedkin a facut aceeasi miscare cu firma lui in Anglia. Aceasta fuziune intre stilul modern si o anumita retoriva clasicizanta va deveni trademark-ul si unul dintre cele mai celebre cladiri din Anglia dupa razboi, The Royal Festival Hall, care a fost facut de tectonisto dar fara Lubedkin. Prezinta acest amestec de simetrie si masivitate pe un limbaj arhitectural destul de modern. Sinteza asta va lasa urme puternice in arh britanica. Lubedkin a fost un personaj foarte interesant, el a mai creat si celebrul bazin al pinguinului care a devenit emblema modernista britanica a gradinei zoologice din londra, un mare spatiu eliptic unde se intalnesc niste rampe elipitice pe care umblau pinguinii (un obiect iconic). Emi Ascanel (?) era un tip din Noua Zeelanda, primul individ care a construit pentru cativa bogatasi vile moderniste. In zilele noastre daca esti englez si ai parale modalitatea de ati face o locuinta sa iti exprime statutul social este sa dai foarte multi bani pe o casa veche, foarte englezeasca ca aspect. Sa iti faci o vila modernista este un gest excentric de prost gust. In Anglia se construiesc cladiri moderne, dar pentru straini. Un englez respectabil nu ar sta in asa ceva. Acst Emi Ascanel a facut cateva vile moderniste superbe pentru niste bigatasi excentrici prin anii ‘30-‘40. Cea mai celebra a fost facuta pentru lordul Ashmall (?), un celebru arheolog care a lasat colectie in institutii care se numeste Ashmallian Museum (?) in Oxford. In serialul Poirot decorul este real, filmat in case moderniste facute de Ascanel, putem observa detaliile din case. Majoritatea celor care impingeau catre modernizarea arhitecturii britanice erau la randul lor emigranti din europa centrala, din Germania, din Austria, care fugeau de Hitler si majoritatea erau evrei. Unul dintre cei mai celebrii era Ernald Goldfinger (?), si-a facut o vila modernista in Londra, dar pe exterior primaria l-a obligat sa o placheze cu caramida aparenta pentru ca locuitorii din carter au spus ca acesta e minimul pe care poate sa-l faca pentru respect pentru ei. In acelasi cartier a locuit o vreme Ian Fleming, autorul romanelor 007, care pe vremea aceea lucra in spionajul naval britanic. Evreii veniti din europa centrala au format o asociatie numita MARS, care a incercat sa ii traga pe arh englezi spre un modernism functional si catre un urbanism modernist. Va da rezultate dupa al2lea razboi mondial. Cei mei puternici erau doi evrei austireci si germani, Arthur Corn(?) si Felix Samueli (?), care voiau sa propuna sa inlocuiasca cartierele traditionale din londra cu cartieruri de blocuri dupa modelul nemtesc. Se va intampla mai tarziu. In Spania, Catalonia a fost zona in care s-au facut primele experimente moderniste. Acolo si-a luat pornirea unul care va deveni un mare arhitect modernist de stil international in perioada de dupa razboi Jose Louis (?). A incercat sa creeze o asociatie de arhitecti modernisti GADEPAC. Spania va deveni un power house al arh moderne abia in anii 70-80, dar atunci o va lua puternic. Aceste tentative in Anglia si in Spania de a declansa arh moderna prin creerea unor asociatii pe moment au esuat dar vor produce efecte in timp destul de puternice. La fel si in Africa de Sud, unde se va produce o arh moderna de calitate suprema pe care o va lauda si Corbusier si o va vizita in nenumaratele lui turnee. Succesul cel mai mare l-a avut Corbusier prin conferintele lui in America Latina, mai ales in Brazilia. Acolo o generatie intreaga de arhitecti tineri au luat contect cu fascinatia modernitatii prin conferintele lui, iar el a acceptat sa faca un proiec