Curs III: Organizarea unui capitol - Structura Micro

Curs III Organizarea unui capitol: structura micro- a unei lucrări. Evaluarea unei lucrări academice Conținutul unei lucrări academice Titlu Rezumatul Introducere: ce îşi propune lucrarea Trecerea în revistă a literaturii de specialitate Metodologia: metodele și...

Curs III Organizarea unui capitol: structura micro- a unei lucrări. Evaluarea unei lucrări academice Conținutul unei lucrări academice Titlu Rezumatul Introducere: ce îşi propune lucrarea Trecerea în revistă a literaturii de specialitate Metodologia: metodele și tehnicile utilizate Analiza datelor şi rezultatelor obținute Discutarea rezultatelor Concluzii şi recomandări pentru cercetările viitoare Anexe (optional) Glosar (optional) Note Lista bibliografică Rezumatul Text de mici dimensiuni despre conținutul lucrării Oferă informații concise referitoare la lucrare Caracterizat prin coerenţă și lizibilitate Trebuie redactat cu atenție (exactitate) Reflectă corect conținutul lucrării (acurateţe) Conţine termenii-cheie, tezele fundamentale, rezultatele, concluziile şi implicaţiile cele mai relevante ale cercetării Serveşte la indexarea lucrării şi la arhivarea datelor Redactat la diateza activă Se folosesc preponderent verbe la timpul prezent Verbele la timpul trecut sunt folosite doar pentru a descrie modul de prelucrare al datelor. Include aproximativ 1000 de caractere (cu spații) Î l l d i i 120 d i  În cazul rapoartelor de cercetare are aproximativ 120 de cuvinte În cazul lucrărilor de licență are 120-150 de cuvinte Articolele au rezumate (engl. abstract) cu dimensiuni între 150 și 250 de cuvinte. Introducerea Prezintă tema lucrării şi strategia de investigare Răspunde la următoarele întrebări: Care este problema abordată/studiată? De ce este această problemă importantă? Care sunt ipotezele referitoare la această problemă? Cum se corelează lucrarea cu lucrările anterioare din domeniu? Care sunt elementele de originalitate ale acestei lucrări? Ce implicații teoretice are studiul realizat şi cum va influența el cunoaşterea în domeniu? Care sunt enunțurile testate și cum au fost derivate concluziile? Trecerea în revistă a literaturii de specialitate Evidenţiază măsura documentării realizate de autor; Sursele primare clasice nu trebuie puse pe acelaşi plan cu cele obscure; Descrie succint istoricul problemei abordate; Citarea şi acordarea meritului adecvat lucrărilor anterioare reprezintă un semn al responsabilităţii academice şi un standard necesar pentru dezvoltarea ştiinţei; Implică demonstrarea legăturilor logice dintre lucrările anterioare și cele contemporane. Ce trebuie să facem? (Hart, 1998, p. 219) Să identificăm și să discutăm studiile cele mai relevante referitoare la tema care ne preocupă Să includem cât mai multe materiale moderne Să acordăm atenție detaliilor Să încercăm să fim reflexivi Să evaluăm critic materialele consultate și să arătăm cum le-am analizat Să dăm citate și exemple pentru a justifica analizele realizate; Să fim analitici, evaluativi şi critici faţă de literatura consultată Să orientăm informațiile obținute prin trecerea în revistă a literaturii de specialitate Să facem lizibilă trecerea în revistă a literaturii prin claritate şi coerenţă, procedând sistematic. Ce trebuie să NU facem? (Hart, 1998, p. 219) Să omitem lucrările clasice sau relevante din domeniu Să discutăm lucrări depăşite, vechi, neactuale Să scriem incorect numele autorilor sau să greşim datele bibliografice Să utilizăm termeni de natură afectivă sau concepte fără a le defini Să facem apel la termeni din jargon și la un limbaj discriminatoriu pentru a justifica puncte de vedere limitate Să înşirăm idei fără să le comentăm Să acceptăm orice punct de vedere sau credință ce se regăsesc în literatura consultată Să descriem conținutul lucrărilor citite, fără a-l evalua Să includem informații inexacte, necontrolate Să transcriem termenii incorect Să utilizăm un limbaj pretențios. Metodologia: metodele şi tehnicile utilizate Dacă redactăm materialul pentru a fi publicat într-o revistă: Aspectele de ordin metodologic trebuie tratate pe larg Aspectele tehnice și de procedură trebuie evidențiate în profunzime Dacă lucrarea vizează publicul larg: Noutatea datelor obținute trebuie relevată S ifi i d l b i i  Semnificația datelor trebuie interpretată. Structura capitolului metodologic al unui raport de cercetare: Descrierea generală a cercetării Metoda de selectare a unităților din eșantion Echipamentul utilizat pentru înregistrarea datelor de teren Analiza statistică și procedeele de calcul Analiza datelor și rezultatelor obținute Include sinteza datelor colectate Implică analiza datelor relevante pentru argumentația din capitolul următor Datele expuse sunt suficient de detaliate, în aşa fel încât să justifice concluziile lucrării Toate rezultatele sunt menționate, inclusiv cele care contravin ipotezelor inițiale Rezultatele incomode nu se ascund prin omisiune Datele brute nu se includ în acest capitol. Structura capitolului dedicat analizei datelor și rezultatelor obținute: Recrutare şi/sau eșantionare Analiza statistică a datelor Analiza auxiliară a datelor Fluxul participanților Intervenția sau manipularea fidelității Date demografice de referință Efecte adverse şi/sau secundare Discutarea rezultatelor Implică examinarea şi evaluarea implicaţiilor rezultatelor Conține interpretarea rezultatelor prezentate anterior în raport cu ipotezele inițiale Include elaborarea inferențelor necesare pentru formularea concluziilor În unele cazuri poate fi combinat cu secțiunea sau capitolul anterior. Structura capitolului dedicat discutării rezultatelor: Enunţ în favoarea sau defavoarea ipotezelor originale Asemănările şi deosebirile în raport cu rezultatele altora trebuie folosite pentru a contextualiza şi clarifica concluziile Evidenţierea surselor de eroare Recunoaște limitările cercetării realizate Abordează explicații alternative ale rezultatelor Dezbate gradul de generalizare și validitatea externă a descoperirilor Discută diferențele existente între populația-ţintă şi eșantion Concluzii și recomandări pentru cercetările viitoare Stadiul actual al cunoaşterii temei abordate, la nivel mondial şi naţional Punctele de vedere referitoare la problemă; Elementele de noutate teoretico-metodologică aduse în studiul efectuat; Aplicativitatea rezultatelor; Limitele investigației; Posibilele direcții de urmat în cercetările următoare.  Anexe Pot avea mai multe pagini În partea stânga-sus, deasupra textului, se va trece Anexa A (e.g. A, B, C, D) Include documente auxiliare Au rolul de a evidenția detalii referitoare la modul în care a fost realizată cercetarea şi/sau redactată lucrarea. Glosar Include lista cu explicațiile termenilor utilizați Implică precizarea semnificației și a sensului termenilor şi/sau a conceptelor de specialitate folosite în text Urmează imediat după textul lucrării, în cazul în care nu au fost întocmite anexe !!! În lucrările de licență este întocmit rar. Lista bibliografică versus Bibliografie Lista bibliografică include exclusiv lucrările citate în lucrarea redactată Bibliografia conține și lucrări din care nu s-au extras citate, ci doar idei cu privire la tema tratată (Chelcea, 2000, p. 95). Structura subcapitolelor (secţiunilor) unui capitol (Dunleavy, 2003, p. 79) Elaborarea titlurilor și a subtitlurilor Titlul unei lucrări servește la indexarea lucrării; Titlurile capitolelor, subcapitolelor și secțiunilor caracterizează cu acuratețe textele pe care le deschid l î â i id h i i l l i b i l l i i ii l  Relevă în câteva cuvinte ideea-cheie a capitolului, subcapitolului sau secțiunii pe care le desemnează Indică argumentația tezei fundamentale a capitolului, subcapitolului (secțiunii) Maximum 10-12 cuvinte (cf. Manual AΡΑ). Titluri nerecomandate Începutul și încheierea unui capitol Începutul Redactarea unui început de capitol este de regulă un proces în două etape: 1. Scrierea unui text provizoriu menit să iniţieze activitatea de elaborare și/sau dezvoltare a capitolului 2. După ce majoritatea modulului a fost redactat, începutul trebuie remodelat pentru a încadra în mod adecvat capitolul. În oricare din cele două etape (1. sau 2.) trebuie incluse patru elemente în următoarea secvență: a. Titlul unui capitol b. Un element de start de mare impact, conceput special pentru a atrage atenția cititorului c. O bucată de text clar conturat și încadrat, în care se face trecerea de la elementul de start la o suită de comentarii discursive referitoare la principalele teze ale capitolului d. O serie de repere adresate cititorilor referitoare la succesiunea şi tematica principalelor secțiuni ale capitolului. Încheierea Încheierea unui capitol trebuie marcată printr-o secțiune de Concluzii: Încheierea trebuie să conțină cel puțin două paragrafe: 1. Primul paragraf sau parte a Concluziilor ar trebui să însumeze cheile extrase din fiecare paragraf final al fiecărui subcapitol sau secțiune a capitolului respectiv: (cheile trebuie asamblate în aşa fel încât să reunească tezele finale ale fiecărei secțiuni) 2. Al doilea paragraf sau secțiune a Concluziilor ar trebui să înceapă prin abordarea succintă a câtorva probleme mai generale; Trebuie să se încheie prin stabilirea unei legături cu textul din capitolul următor: În cazul capitolelor descriptive, legătura se realizează în mod narativ (e.g. în expunerile cronologice) Dacă se tratează teme analitice, legătura se face prin indicarea unei probleme ridicată în acest capitol şi tratată în următorul. Începutul și încheierea unui subcapitol Începutul Titlurile unor subcapitole au între 4-8 cuvinte Se recomandă evitarea repetării unei părți sau a întregului titlu al capitolului Se recomandă evitarea titlurilor interogative Începutul unui subcapitol trebuie să includă maxim două paragrafe de material introductiv: Poate include un mic citat, un puzzle intelectual sau un scurt exemplu empiric În cazul subcapitolelor mai ample, se oferă câteva repere cu privire la succesiunea temelor abordate. Încheierea Alcătuită dintr-un paragraf care se termină logic și cumulativ Implică o abordare la un nivel mai înalt decât paragrafele anterioare Include o referire la cheia întregului subcapitol: Poate fi o concluzie intermediară sau un rezumat succint Abordează exclusiv ceea ce s-a tratat în subcapitol În ultima propoziție sau frază se realizează o legătură cu subcapitolul următor. Paragraful Unitatea fundamentală a unei lucrări academice Din corelarea paragrafelor rezultă subcapitolele sau capitolele unei lucrări Din descompunerea paragrafelor rezultă frazele, propozițiile şi cuvintele Ilustrează logica gândirii autorului Trecerea la un nou paragraf indică schimbarea cadrului şi/sau trecerea la o nouă idee. Organizarea unui paragraf: Ordinea „naturală” Organizarea temporală Organizarea spațială Ordinea logică Gradarea ascendentă General-particular/ particular-general Cunoscut-necunoscut Simplu-complex/complex-simplu Tehnicile de organizare Detaliere Exemplificare Definire Comparație Contrast Analogie Clasificare Cauza-efect Efect-cauză Analiza procesului Ordinea alfabetică Ordinea importanței Caracteristicile unui paragraf: a. Unitar: are o cheie, dezbate o problemă de la care nu se abate pentru detalii nesemnificative; Unitatea este dată de relația paragrafului cu propoziția- cheie și cu întregul lucrării; b. Coerent: fiecare idee este explicit delimitată în ansamblul lucrării, iar legăturile dintre idei sunt clare c. Analitic: exprimă complet o idee și aduce suficiente detalii pentru elaborarea propoziției-cheie