Economie Clasa a XI-a PDF - Manual școlar

 MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII E conomie Manual pentru clasa a XI-a Maria Liana Lãcãtuº George-Paul Lãcãtuº  C ORINT EDUCAŢIONAL Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educa]iei [i cercet\rii...

 MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII E conomie Manual pentru clasa a XI-a Maria Liana Lãcãtuº George-Paul Lãcãtuº  C ORINT EDUCAŢIONAL Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 4742 din 21.07.2006, `n urma evalu\rii calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentru Evaluarea [i Difuzarea Manualelor [i este realizat `n conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 3252 din 13.02.2006. Date despre autori: MARIA LIANA L|C|TUª, profesor gradul I didactic, ªcoala Centralã, Bucureºti; coautor [i autor a numeroase manuale de economie [i educa]ie civic\ (pentru clasele X-XI, III-IV, VII-VIII ºi ºcoala profesionalã), ghiduri metodice ºi caiete ale elevului pentru clasele V-VIII; culegeri de teste de economie pentru bacalaureat etc. GEORGE-PAUL L|C|TUª, director executiv la Centrul Român pentru Educaþie Economicã; coau- tor a unor manuale de economie pentru clasele X-XI, teste de economie pentru bacalaureat, ghid metodic de educaþie civicã pentru clasa a VIII-a. Referen]i: Prof. gr. I didactic MARIA TOMOIU, Colegiul Naþional „Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu Conf. univ. dr. MARIA DRUÞ|, Academia de Studii Economice, Departamentul pentru pregãtirea personalului didactic, Bucureºti Redactor: Alice Raluca Petrescu Tehnoredactare computerizat\: Liubovi Grecea Coperta: Valeria Moldovan Pentru comenzi ºi informaþii, adresaþi-vã la: Editura CORINT EDUCAÞIONAL – Departamentul de Vânzari Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure[ti, cod po[tal 060012 Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443 Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30 E-mail: [email protected] www.grupulcorint.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României LÃCÃTUª, MARIA LIANA Economie: manual pentru clasa a XI-a / Maria Liana Lãcãtuº, George-Paul Lãcãtuº. – Bucure[ti: Corint Educa]ional, 2014 ISBN 978-606-8609-80-5 I. Lãcãtuº, George-Paul 33(075.35) ISBN 978-606-8609-80-5 Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT EDUCAÞIONAL, parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. Tiparul executat la: FED PRINT S.A. CAPITOLUL I INTRODUCERE ~N ECONOMIE 1 Economia [i perspectiva sa asupra realit\]ii 3 Capitolul I 1Economia [i perspectiva sa asupra realit\]ii A. Ce este economia? Termenul economie este folosit cu în]elesuri diferite. S\ lu\m câteva exemple: Economia ne înva]\ c\ trebuie s\ ne comport\m ra]ional. Economia României a crescut cu 4,1% în anul 2005. A face economii este o atitudine în]eleapt\ [i prudent\. În fiecare enun] men]ionat mai sus, prin economie se în]elege altceva. În prima propozi]ie, acest termen are sensul de [tiin]\ sau de disciplin\ de înv\]\mânt. ~n a doua propozi]ie, prin economie se `n]elege economia real\, activitatea economic\ efectiv\, iar `n a treia are sens de economisire a unor resurse (bani, alimente, energie, materii prime etc.). În acest manual, termenul economie este folosit, de regul\, cu `n]elesul de: 1. {tiin]\ economic\. În acest sens, economia este [tiin]a care studiaz\ comportamentul oamenilor în activit\]ile de produc]ie, de schimb [i de con- sum de bunuri [i servicii. Ori de câte ori ve]i întâlni în manual termenul economie f\r\ alte preciz\ri, acesta se va referi la [tiin]a economic\. 2. Economie real\. În acest sens, economia este un ansamblu de institu]ii [i activit\]i de produc]ie, de schimb [i de consum de bunuri [i servicii. Ori de câte ori ve]i întâlni în manual termenul economie înso]it de specifica]ii ca: economia na]ional\, economia României, economia mondial\, economia central-european\ etc., acesta se va referi la eco- nomia real\. Pe scurt, economia ca [tiin]\ are drept obiect de studiu economia real\, adic\ activitatea desf\- [urat\ `n `ntreprinderi (in- dustriale, agricole, comer- ciale etc.). 4  Introducere `n economie B. De ce ne este util\ economia? Economia ne este util\ pentru a afla cum putem produce bunuri cât mai multe [i cât mai folositoare, cum putem s\ ne satisfacem cât mai bine nevoile de consum. Economia este deci o [tiin]\ cu utilitate practic\. Dar, pentru a putea [ti cum s\ realiz\m activit\]ile economice, trebuie mai întâi s\ le în]elegem, s\ le analiz\m mecanismele, s\ le descoperim legit\]ile [i regulile de func]ionare. Economia este [i r\mâne o disciplin\ teoretic\ [i, în aceast\ calitate, principala sa func]ie este aceea de a explica fapte [i feno- mene legate de produc]ia, de schimbul [i de consumul de bunuri [i servicii. B1. Importan]a economiei pentru via]a practic\ Economia este prezent\ în via]a noastr\ de fiecare zi. Presa public\ zilnic informa]ii economice, de exemplu: dobânzile practicate de b\nci, cursul de schimb al monedei na]ionale în raport cu principalele valute, cereri [i oferte de locuri de munc\ etc. Totodat\, presa aduce în discu]ie probleme controversate privind nivelul pre]urilor [i al veniturilor, con- curen]a dintre produc\tori, rela]iile de munc\, combaterea [omajului ori a infla]iei etc. Oamenii politici [tiu c\ situa]ia economic\ existent\ le poate influen]a în mod hot\râtor cariera, c\ succesul lor depinde de solu]iile pe care le propun pentru rezolvarea unor probleme precum [omajul, infla]ia, cre[terea eco- nomic\ sau a nivelului de trai. Indivizii îndeplinesc diferite roluri economice `n societate. Ei sunt pro- duc\tori, consumatori, patroni, salaria]i, deponen]i etc. No]iunile [i infor- ma]iile economice le sunt tuturor extrem de utile. Astfel: — produc\torii au nevoie de informa]ii economice pentru a putea adopta decizii în activitatea pe care o desf\[oar\; un produc\tor informat va putea achizi]iona utilaje [i materii prime la cele mai convenabile pre]uri sau va putea anticipa cerin]ele pie]ei; — consumatorii au nevoie de acela[i tip de informa]ii pentru a se decide asupra produselor pe care le vor cump\ra; un cump\r\tor avizat va putea opta între a cump\ra un televizor în rate sau a-l achita integral, între a pl\ti în numerar sau cu cartea de credit; — persoanele care au preg\tire economic\ în]eleg de ce scade puterea de cump\rare [i [tiu cum s\ ac]ioneze în condi]ii de infla]ie; de asemenea, se orienteaz\ mai bine din punct de vedere profesional, optând pentru slujbe mai pu]in afectate de [omaj. 5 Capitolul I B2. Importan]a economiei ca [tiin]\ Principala func]ie a economiei este s\ explice fapte [i fenomene legate de produc]ia, de schimbul [i de consumul de bunuri [i servicii. În acest scop, aceasta studiaz\ comportamentul organiza]iilor [i al oamenilor implica]i în activit\]ile economice, precum [i motivele care îi determin\ s\ desf\[oare aceste activit\]i. „P\rintele” economiei este considerat economistul Adam Smith (1723-1790), autorul lucr\rii „Avu]ia na]iunilor”. El a studiat pia]a [i meca- nismele sale [i a sus]inut c\ aceasta trebuie l\sat\ s\ func]ioneze liber. Adam Smith a fost cel mai de seam\ reprezentant al [colii clasice de economie. Economia formuleaz\ legi [i principii care sunt folosite nu numai pentru a explica, ci [i pentru a prognoza producerea unor fapte [i fenomene eco- nomice [i pentru a influen]a desf\[urarea lor. În]elegerea [i anticiparea unor fenomene, precum [omajul, infla]ia sau criza economic\, reprezint\ premise- le adopt\rii acelor m\suri care pot limita [i atenua consecin]ele negative ale acestora, contribuind chiar la dep\[irea lor. Economia, ca [tiin]\, îndepline[te trei func]ii: z explic\ fapte [i fenomene economice: de exemplu, formarea pre]urilor; z prognozeaz\ producerea unor fapte [i fenomene economice: de exemplu, cre[terea consumului atunci când cresc veniturile; z propune c\i de influen]are a modului în care se desf\[oar\ faptele [i fenomenele economice: de exemplu, c\i de reducere a costului. Economia explic\ activitatea desf\[urat\ atât la nivel microeconomic, cât [i macroeconomic. z La nivel microeconomic, este studiat\ activitatea firmelor [i comporta- mentul indivizilor în calitate de produc\tori sau de consumatori. Conceptele microeconomice fundamentale sunt: pre]ul, venitul, cheltuielile de produc]ie, cererea, oferta, concuren]a etc. z La nivel macroeconomic, este studiat\ economia real\ ca întreg, ca ansamblu. Conceptele macroeconomice fundamentale sunt: gradul de ocu- pare a for]ei de munc\, produsul intern brut — PIB, venitul na]ional, cererea total\ (agregat\), nivelul pre]urilor, cheltuielile globale etc. 6  Introducere `n economie C. Perspectiva economiei asupra realit\]ii Economia atrage aten]ia asupra faptului c\ oamenii tr\iesc sub imperiul unor constrângeri: raritatea mijloacelor de satisfacere a trebuin]elor, care `i oblig\ s\ ac]ioneze ra]ional, eficient. No]iunea de raritate exprim\ faptul c\ oamenii nu pot avea toate bunurile [i serviciile pe care le doresc. Existen]a oamenilor depinde de bunurile [i de serviciile produse pentru a fi consu- mate [i, în ultim\ instan]\, de resursele materiale [i umane care pot fi utilizate în activit\]ile economice. Dar, resursele se g\- sesc în cantit\]i limitate. De aceea, bunurile [i serviciile sunt produse în cantit\]i limitate, care se dovedesc insuficiente `n raport cu trebuin]ele [i dorin]ele oamenilor. Raritatea resurselor ne oblig\ la discer- n\mânt [i la un comportament economic ra]ional. Oamenii trebuie s\ aleag\ unele bunuri [i servicii [i s\ renun]e la altele. Ei trebuie s\ decid\ ce întrebuin]are vor da resurselor, ce bunuri [i servicii vor produce, deci ce trebuin]e vor fi satisf\cute. Resursele fiind limitate, op]iunea pentru anumite bunuri [i servicii va însemna, implicit, renun]area la altele, deoarece întrebuin]area resurselor într-un anumit mod elimin\ posibili- tatea utiliz\rii lor în orice alt mod. Cea mai bun\ alternativ\ la care se renun]\ atunci când se opteaz\ pentru o anumit\ întrebuin]are a resurselor reprezint\ costul de oportunitate al deciziei adoptate. Deoarece orice alegere are un cost, oamenii trebuie s\ opteze ra]ional, cânt\rind avantajele [i dezavantajele, beneficiile [i costurile. O alegere este ra]ional\ dac\, de pe urma sa, se ob]in beneficii mai mari decât costurile pe care le implic\. Conceptele-cheie ale lec]iei: z economie z microeconomie z raritate z macroeconomie z cost de oportunitate 7 Capitolul I Sarcini de lucru 1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul! a. Economia este o [tiin]\ cu utilitate practic\, nu [i teoretic\. b.În]elegerea [i anticiparea unor fenomene precum [omajul, infla]ia sau crizele economice reprezint\ premisele adopt\rii acelor m\suri care pot limita [i atenua con- secin]ele negative ale acestora. c. Oamenii trebuie s\ aleag\ unele bunuri [i servicii [i s\ renun]e la altele. d.Bunurile [i serviciile sunt produse în cantit\]i limitate, care se dovedesc insufi- ciente în raport cu trebuin]ele [i dorin]ele oamenilor. 2. Identifica]i enun]urile care exprim\ realit\]i microeconomice, respectiv pe cele care exprim\ realit\]i macroeconomice: a. În luna aprilie, Banca Româneasc\ a redus dobânda la creditul pentru achizi]ionarea de locuin]e de la 8,9% la 7,25%. b.Inunda]iile din Banat, din vara anului 2005, au distrus culturile de grâu, fapt care a determinat cre[terea pre]ului grâului. c. Volumul investi]iilor str\ine directe în economia româneasc\ s-a ridicat, în 2005, la un total de 5,2 miliarde de euro. d.Compania Na]ional\ a Huilei Petro[ani a disponibilizat, în luna martie a anului 2005, 512 angaja]i, al]i 223 urmând a fi concedia]i în aprilie. e. În perioada 2001-2005, exporturile române[ti au crescut cu 75%, de la 12 722 milioane de euro la 22 255 milioane de euro. f. În martie 2006, rata infla]iei a fost de 0,21%. g.Prim\ria municipiului Satu Mare a comandat elaborarea Planului urbanistic gene- ral firmei Planwerk Cluj, în baza unui contract în valoare de 185 734 lei. 3. Care este costul de oportunitate pl\tit în fiecare dintre urm\toarele situa]ii? a. Maria a economisit 50 de lei. I-ar pl\cea foarte mult s\-[i cumpere o pereche de pantofi, dar sora ei, Raluca, are nevoie de un dic]ionar enciclopedic [i a rugat-o s\-i împrumute banii necesari. Maria a acceptat. b.P\rin]ii i-au cerut Doinei s\ se gândeasc\ [i s\ aleag\, din timp, ce cadou i-ar pl\cea s\ primeasc\ de ziua ei: un CD-player sau o vacan]\ la munte. I-au spus c\ nu î[i pot permite s\ i le ofere pe amândou\. Doina a ales CD-playerul. c. Anul acesta, Adrian va sus]ine examenul de bacalaureat. El se gânde[te c\ va tre- bui s\ renun]e la antrenamentele zilnice de baschet [i la duminicile petrecute cu pri- etenii, pentru a avea mai mult timp de studiu. Cel mai mult regret\ antrenamentele. 4. Comenta]i urm\toarele afirma]ii: z Nimic nu este gratuit. Totul se pl\te[te. z Nu putem ob]ine toate lucrurile de care avem nevoie sau pe care le dorim. Identifica]i conceptele-cheie la care se refer\ cele dou\ enun]uri. 8 CAPITOLUL II CONSUMATORUL {I COMPORTAMENTUL S|U RA}IONAL 1 Nevoi [i resurse 2 Consumatorul [i comportamentul s\u (costul de oportunitate, utilitatea economic\) 3 Cererea 9 Capitolul II 1 Nevoi [i resurse Nevoile sau trebuin]ele sunt motorul oric\rei activit\]i umane: art\, politic\, justi]ie, economie. Astfel, oamenii produc bunuri [i servicii pentru c\ au nevoie s\ le consume. Nevoile de consum dep\[esc îns\ întotdeauna posi- bilit\]ile de satisfacere a lor, resursele disponibile nefiind niciodat\ suficiente. De aceea, oamenii trebuie s\ adopte decizii ra]ionale de utilizare a resurselor existente. Problema fundamental\ a economiei const\ `n existen]a unor resurse limi- tate cu care oamenii trebuie s\ satisfac\ nevoi aflate mereu în cre[tere. A. Nevoile Nevoile sau trebuin]ele economice sunt nevoile care se satisfac prin consum de bunuri [i servicii. Via]a oamenilor presupune satisfacerea unor necesit\]i biologico-materiale (fundamentale pentru supravie]uire) [i sociale. Nevoile unei persoane, cum ar fi cele de hran\, locuin]\, îmbr\c\minte, îngrijire medical\, educa]ie etc., sunt trebuin]e individuale. În afar\ de aces- tea, exist\ [i trebuin]e colective, ale unor grupuri sociale sau ale societ\]ii în ansamblul s\u. Astfel sunt: nevoia de ordine public\, de ap\rare na]ional\, de protec]ie social\ etc. Trebuin]ele oamenilor nu pot fi satisf\cute în totalitate. O persoan\ î[i poate satisface, la un moment dat, doar anumite trebuin]e. De exemplu, dac\ ne a[ez\m la mas\, putem mânca pe s\turate [i deci ne putem satisface deplin nevoia de hran\. Dar aceasta nu înseamn\ satisface- rea tuturor trebuin]elor [i, în plus, nevoia de hran\ se va regenera pe m\sur\ ce organismul va consuma energia acumulat\. Nu toate trebuin]ele existente vor putea fi satisf\cute, pentru c\ nu se pot produce toate bunurile [i serviciile necesare. Pe m\sur\ ce anumite trebuin]e sunt satisf\cute, apar altele noi. La aceasta contribuie sporirea [i diversificarea ofertei de bunuri [i servicii, modificarea preferin]elor consumatorilor [i, în zilele noastre, reclama f\cut\ produselor noi. 10  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional În decursul timpului, trebuin]ele se multiplic\. Ritmul în care trebuin]ele umane se multiplic\ este mai rapid decât posi- bilit\]ile de satisfacere a lor. Nevoile de consum ale oamenilor nu sunt niciodat\ pe deplin satisf\cute. În prezent, avem nevoie de bunuri [i servicii, precum calculatoarele personale, programele de calculator, po[ta electronic\ (e-mail), Internetul etc., produse de care nu aveam nevoie acum 10-20 de ani, pentru simplul mo- tiv c\ acestea nu existau. Între timp, acestea au ap\rut pe pia]\, oamenii au devenit con[tien]i de utilitatea lor, iar oferta în domeniul tehnologiei informa- ]ionale s-a diversificat. Ast\zi, nu ne mai mul]umim s\ posed\m un calculator personal, ci ne punem problema tipului de calculator, a performan]elor sale, a posibilit\]ilor de informare [i de comunicare pe care acesta ni le asigur\. Satisfacerea nevoilor are loc în ordinea importan]ei lor. Oamenii au o multitudine de nevoi, dar de importan]\ diferit\. Unele sunt nevoi elementare, legate de supravie]uire (hran\, ap\, aer, odihn\ etc.), altele sunt nevoi complexe, determinate de exigen]ele vie]ii în societate, de dorin]e [i de aspira]ii (confort, statut social, apreciere, afirmare etc.). Acestea din urm\ cap\t\ importan]\ pe m\sur\ ce nevoile elementare sunt satisf\cute. În raport cu trebuin]ele pe care le satisfac, bunurile sunt apreciate ca fiind de strict\ necesitate (alimente, îmbr\c\minte, locuin]\ etc.) sau articole de lux (parfumuri, bijuterii, haine de blan\ etc.). Spre deosebire de bunuri, care sunt obiecte palpabile ce pot satisface tre- buin]e [i dorin]e umane, serviciile sunt activit\]i desf\[urate în folosul oame- nilor (de exemplu: asisten]a medical\, salubritatea, transporturile de c\l\tori sau de m\rfuri etc.). B. Resursele de produc]ie Resursele de produc]ie sunt grupate în trei categorii: re- surse naturale, resurse umane [i bunuri de capital. Producerea bunurilor [i serviciilor presupune consum de resurse materiale [i umane [i se realizeaz\ cu eforturi [i cheltuieli. Dintre resursele folosite `n activitatea economic\, amintim: uneltele, ma[inile, instala]iile, echipamen- tele, cl\dirile, mijloacele de transport [i c\ile de comunica]ie, munca, p\mân- tul, resursele minerale de toate tipurile etc. 11 Capitolul II Resursele naturale utilizate de oameni în activit\]ile economice sunt: tere- nurile agricole, p\durile, apa, z\c\mintele de minereuri, de c\rbune, de pe- trol sau de gaze naturale etc. Unele dintre acestea se epuizeaz\ prin folosirea în procesele de produc]ie (petrolul, gazele naturale, c\rbunele, minereurile). Altele, de[i sunt folosite, nu se epuizeaz\ pentru c\ au capacitatea de a se regenera (p\mântul, apa). Resursele umane sunt reprezentate de popula]ia apt\ de munc\, în care sunt incluse persoanele cu vârsta cuprins\ între 16 [i 60 de ani [i a c\ror stare de s\n\tate le permite s\ munceasc\ — vârsta minim\ legal\ de angajare este de 16 ani; vârsta minim\ de pensionare este de 57 de ani pentru femei [i 62 de ani pentru b\rba]i, limitele urmând a fi majorate treptat la 60 [i, respec- tiv, 65 de ani. Totodat\, calitatea resurselor de munc\ depinde de nivelul de educa]ie al popula]iei [i se exprim\ prin gradul de calificare profesional\. În categoria resurselor umane este inclus [i spiritul antreprenorial, prin care se în]elege capacitatea de ini]iere a unei activit\]i economice [i de asu- mare a riscurilor pe care le presupune o asemenea ini]iativ\. Bunurile de capital mai sunt denumite simplu capital sau bunuri de pro- duc]ie. Acestea pot fi: ma[ini, utilaje, echipamente de produc]ie, mijloace de transport, energie etc. Spre deosebire de bunurile de consum care satisfac nevoile popula]iei, bunurile de produc]ie sunt utilizate pentru a realiza bunu- rile [i serviciile destinate consumului. Resursele sunt limitate. Indiferent c\ este vorba de resursele naturale sau prelucrate, de materii prime, de energie sau de resursele umane, resursele existente sunt limitate. În raport cu nevoile, resursele sunt întotdeauna insuficiente. A[a se explic\ faptul c\ oamenii nu pot produce [i, deci, nu pot ob]ine toate lucrurile de care au nevoie sau pe care [i le doresc. Ei trebuie s\ decid\ în leg\tur\ cu modul de întrebuin]are a re- surselor de care dispun la un moment dat, alegând între diferite variante (op]iuni). Oamenii trebuie s\ dea r\spunsuri Economia studiaz\, `ntre la urm\toarele `ntreb\ri fundamentale: altele, modul în care oamenii z Ce s\ se produc\? iau decizia de a aloca resurse z Cât s\ se produc\? limitate pentru a satisface tre- z Cum s\ se produc\? buin]e mai mari decât posi - z Pentru cine s\ se produc\? bilit\]ile existente. Conceptele-cheie ale lec]iei: z trebuin]e economice z resurse de produc]ie z bunuri; servicii z bunuri de capital 12  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional Sarcini de lucru 1. S\ presupunem c\ în s\pt\mâna ur- Român\ Matematic\ Economie m\toare ve]i avea trei lucr\ri: la limba [i nr. nr. nr. literatura român\, la matematic\ [i la eco- not\ not\ not\ ore ore ore nomie. Timpul pe care îl ave]i la dispozi]ie pentru a preg\ti aceste lucr\ri este de 0 3 0 2 0 3 8 ore [i vre]i s\ ob]ine]i note care s\ v\ 1 4 1 3 1 4 dea o medie maxim\. Cât timp ve]i aloca 2 7 2 5 2 6 pentru preg\tirea fiec\rei lucr\ri, ]inând 3 8 3 7 3 8 cont de faptul c\ între timpul de studiu [i 4 9 4 9 4 9 notele pe care le pute]i ob]ine exist\ 5 10 5 10 5 10 corela]ia din tabelul al\turat? 2. Comenta]i urm\toarea afirma]ie: Nu este adev\rat c\ nevoile nu pot fi safisf\cute integral. Eu pot s\ beau în fiecare diminea]\ cât de mult lapte vreau. 3. Ar\ta]i care dintre datele de mai jos (preluate din Anuarul statistic al României, 2004) reprezint\ resurse de produc]ie. Justifica]i r\spunsul. a. Popula]ia: 21,73 mil. locuitori (la 1 iulie 2003). b. Suprafa]a: 238 391 km². c. Resurse naturale: petrol, gaze naturale, c\rbuni, minereuri feroase [i nefe- roase, z\c\minte de aur, argint [i bauxit\, mari rezerve de sare. d. Produsul intern brut în anul 2005: 287 186 milioane lei (pre]uri curente)*. 4. Grupa]i urm\toarele resurse de produc]ie în trei categorii — resurse de munc\, resurse naturale [i bunuri de capital: unelte, ma[ini, instala]ii, cl\diri, ap\, terenuri agricole, mijloace de transport, c\i de comunica]ie, energie, p\duri, c\rbune, petrol [i gaze naturale, cuno[tin]e [i deprinderi profesionale, abilit\]i antreprenoriale. 5. Consiliul local al municipiului Media[ [i-a stabilit urm\toarele proiecte prioritare în perioada 2005-2009: a. S\ reabiliteze [ase blocuri de locuin]e pentru tineret (cost mediu: 43,33 mi- lioane lei). b. S\ modernizeze patru re]ele de canalizare (costuri: 12, 30, 50 [i 168 milioane lei). c. S\ repare sau s\ construiasc\ cinci poduri [i pasaje (cost mediu: 52 milioane lei). Pentru reabilitarea blocurilor se pronun]\ 10 consilieri; pentru modernizarea cana- liz\rii, 7 consilieri; pentru repararea podurilor [i pasajelor, 8 consilieri. Consiliul local dispune, pentru 2006, de un buget de investi]ii de 260 de milioane lei. Ce op]iuni are consiliul local? Care este costul de oportunitate al fiec\rei op]iuni? Care op]iune va avea sprijinul celor mai mul]i consilieri? * Sursa: Comisia Na]ional\ de Prognoz\, mai 2006. 13 Capitolul II 2 Consumatorul [i comportamentul s\u (costul de oportunitate, utilitatea economic\) Consumatorul este persoana care utilizeaz\ bunuri [i servicii `n scopul satisfacerii trebuin]elor sale. Consumatorul se define[te prin:z trebuin]ele [i preferin]ele sale; z veniturile de care dispune. Consumatorii au libertatea de a alege ce, cât [i de la cine vor cum- p\ra. ~ntr-o economie de pia]\, consumatorul este suveran, `ntrucât, `n ultim\ instan]\, decizia produc\torului de a fabrica un bun sau un altul depinde de op]iunile consumatorului. A. Utilitatea economic\ Preferin]ele consumatorilor se exprim\ `n utilitatea bunu- rilor [i serviciilor. ~n mod obi[nuit, asociem bunurilor [i serviciilor o anumit\ utilitate, `n]ele- gând prin aceasta posibilitatea ca respectivul bun sau serviciu s\ satisfac\ o anumit\ trebuin]\. ~n acest sens, utilitatea arat\ m\sura `n care se satisface o trebuin]\. De[i `n limbajul curent nu se face distinc]ie `ntre „util“ [i „folositor“, pen- tru un economist termenii nu sunt sinonimi. Un anumit lucru poate s\ nu fie neap\rat folositor (ne referim la func]ionalitatea lui), dar s\ fie apreciat de anumite persoane [i s\ le produc\ acestora satisfac]ii, deci s\ aib\ utilitate. De exemplu, un obiect de art\ nu este neap\rat un obiect util sau folositor, dar iubitorii de frumos resimt o satisfac]ie deosebit\ atunci când `l contempl\. A[a se face c\, din punct de vedere economic, obiectele de art\ au utilitate. Din punct de vedere economic, utilitatea este satisfac]ia sau pl\cerea resim]it\ de o persoan\ `n urma consum\rii unui anumit bun sau serviciu. Aprecierea utilit\]ii unui bun sau serviciu este subiectiv\. Acela[i bun sau serviciu poate fi util pentru o anumit\ persoan\, dar inutil pentru o alta. Un medicament este util pentru o persoan\ bolnav\, dar inutil 14  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional pentru un om s\n\tos, la fel cum o pereche de pantofi b\rb\te[ti m\rimea 42 nu are utilitate pentru un b\rbat care are nevoie de `nc\l]\minte num\rul 45 sau pentru o femeie. A1. Utilitatea total\ Utilitatea total\ (Ut) reprezint\ satisfac]ia total\ resim]it\ de un consumator `n urma consum\rii unui num\r oarecare de buc\]i dintr-un bun. S\ presupunem c\ un consumator oarecare m\nânc\ 5 bomboane de cio- colat\. Satisfac]ia resim]it\ dup\ ce a mâncat prima bomboan\ este, s\ spunem, de 10 unit\]i de utilitate*. A doua bomboan\ are o utilitate de numai 8 unit\]i de utilitate, a treia 5, a patra 2, iar a cincea 0. ~n acest caz, utilitatea total\ este de 25 de unit\]i de utilitate (10 + 8 + 5 + 2 + 0 = 25). Dac\ sunt consumate n buc\]i dintr-un bun oarecare, utilitatea total\ va fi satisfac]ia resim]it\ `n urma consum\rii celor n buc\]i din bunul respectiv. Not\m: U1 = utilitatea primei buc\]i care se consum\; U2 = utilitatea celei de-a doua buc\]i care se consum\; U3 = utilitatea celei de-a treia buc\]i care se consum\;... Un = utilitatea celei de-a n-a buc\]i care se consum\; Ut = utilitatea total\; Ut = U1 + U2 + U3 +...+ Un = S Ui , unde i = 1,2,...,n. Rezult\: Ut = S Ui , unde i = 1, 2, 3,... , n. A2. Utilitatea marginal\ Utilitatea marginal\ (Umg) reprezint\ satisfac]ia suplimentar\ resim- ]it\ de un consumator `n urma consum\rii unei unit\]i suplimentare dintr-un bun, ceilal]i factori r\mânând constan]i. Revenim la consumatorul nostru de bomboane. Prima bomboan\ are utili- tatea de 10 unit\]i de utilitate, iar a doua, de 8 unit\]i de utilitate. Mâncând a doua bomboan\, consumatorul resimte, a[adar, o satisfac]ie suplimentar\ de 8 unit\]i de utilitate. Cu alte cuvinte, utilitatea marginal\ a celei de-a doua bomboane este 8 unit\]i de utilitate. Bomboana a treia are utilitatea 5. * ~n scopuri didactice, introducem unitatea de utilitate ca etalon pentru a compara satis- fac]ia resim]it\ `n urma consum\rii diferitelor bunuri, adic\ utilitatea acestora. 15 Capitolul II Mâncând [i aceast\ bomboan\, satisfac]ia resim]it\ de consumator cre[te cu `nc\ 5 unit\]i de utilitate. Deci, bomboana a treia are utilitatea marginal\ 5. Mâncând [i a patra bomboan\, satisfac]ia resim]it\ cre[te cu `nc\ 2 unit\]i de utilitate, iar cu urm\toarea bomboan\ s-a ajuns la satura]ie. Bomboana a cincea nu mai determin\ cre[terea utilit\]ii totale, ceea ce conduce la concluzia c\ utilitatea marginal\ a celei de-a cincea bomboane este zero. ~n mod normal, consumatorul nu va mai mânca alte bomboane. Dac\ nu procedeaz\ a[a, ci continu\ s\ m\nânce, satisfac]ia resim]it\ scade, iar utilitatea marginal\ devine negativ\. Tabelul II.1 — Utilitatea marginal\ a bomboanelor Bomboane Utilitatea Utilitatea marginal\ consumate total\ (Ut) (Umg) nici una 0 10–0 = 10 prima 10 18–10 = 8 a doua 18 23–18 = 5 a treia 23 25–23 = 2 a patra 25 25–25 = 0 a cincea 25 Formula dup\ care se calculeaz\ utilitatea marginal\ este deci: SU U Umg = , SQ Q unde: Umg = utilitatea marginal\; SU U = varia]ia utilit\]ii; SQ Q = varia]ia cantit\]ii consumate. Din Tabelul II.1, se observ\ c\, pe m\sur\ ce num\rul bomboanelor mân- cate cre[te, utilitatea marginal\ a acestora scade (de la 10 la 8, apoi la 5 [i `n continuare la 2, pân\ când ajunge la 0), `n timp ce utilitatea total\ resim]it\ de consumator cre[te. S\ reprezent\m acum grafic evolu]ia utilit\]ii totale [i a celei marginale (Figura II.1), folosind datele din Tabelul II.1. Pe axa vertical\ marc\m utilitatea total\, respectiv marginal\, iar pe cea orizontal\, num\rul bomboanelor consumate. 16  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional UT, Umg 25 UT Prin defini]ie, utilitatea total\ este suma utilit\]ilor individuale `n 20 condi]iile consum\rii unei can- 15 tit\]i oarecare dintr-un bun. Pe m\sur\ ce se consum\ can- 10 tit\]i suplimentare de ciocolat\, utilitatea total\ cre[te cu o rat\ 5 descresc\toare, atinge o valoare Umg maxim\ [i apoi `ncepe s\ scad\. 0 1 2 3 4 5 Q Fig. II.1 — UT – utilitatea total\; Umg – utilitatea marginal\ Prin defini]ie, utilitatea margi- nal\ reprezint\ varia]ia utilit\]ii totale `n condi]iile `n care canti- tatea consumat\ dintr-un bun se modific\ cu o unitate. Utilitatea marginal\ descre[te pe m\sur\ ce cre[te consumul. Aceasta atinge valoarea zero atunci când utilitatea total\ este maxim\, iar apoi, când utilitatea total\ `ncepe s\ scad\, cap\t\ valori negative. Evolu]ia utilit\]ii marginale, `n func]ie de cantitatea consumat\, La nivelul consumatorului, cre[te- este definit\ de legea descre[terii rea cantit\]ii consumate dintr-un bun utilit\]ii marginale. Conform aces- are urm\toarele efecte: tei legi, utilitatea marginal\ se z cre[terea utilit\]ii totale; diminueaz\ pe m\sur\ ce cre[te z sc\derea utilit\]ii marginale. cantitatea `n care este consumat un bun. 17 Capitolul II B. Consumatorul ra]ional Comportamentul consumatorului se subordoneaz\ unor cerin]e de ra]ionalitate [i eficien]\. Aceasta este o necesitate care decurge din condi]ia consumatorului, de persoan\ cu resurse materiale [i financiare limitate. S\ ne amintim c\ bunurile [i serviciile necesare satisfacerii trebuin]elor sunt oferite `n cantit\]i limitate [i, de asemenea, c\ veniturile consumatorului sunt limitate. ~n aceste condi]ii, consumatorul nu poate ignora efectele deciziilor sale privind cheltuielile pe care le face. Ra]ional este ca satisfac]ia resim]it\ de consumator `n urma cheltuirii veni - tului de care dispune s\ fie cât mai mare. Satisfac]ia resim]it\ reprezint\ efectele ob]inute `n urma consumului, iar venitul cheltuit reprezint\ eforturile depuse `n vederea consumului: satisfac]ie resim]it\ eficien]a consumului =. cheltuieli efectuate Satisfac]ia resim]it\ de consumator reprezint\, dup\ cum am stabilit ante- rior, utilitatea, iar cheltuielile efectuate sunt la nivelul pre]ului pl\tit. De aceea, eficien]a consumului se exprim\ sub forma raportului utilitate/pre]: U , E= P unde: E = eficien]a; U = utilitatea sau satisfac]ia resim]it\; P = pre]ul. ~n termeni de utilitate, eficien]a unui act de consum se m\soar\ prin utili - tatea pe unitatea monetar\ cheltuit\, iar un consumator ra]ional ob]ine maxi- mum de utilitate cump\rând, cu venitul limitat de care dispune, diferite bunuri sau servicii oferite spre vânzare. S\ presupunem c\ un consumator dispune de un venit de 22 u.m. pe care `l folose[te pentru a cump\ra diferite cantit\]i din dou\ bunuri oarecare, A [i B. Bunul A se vinde cu pre]ul de 2 u.m./buc., iar bunul B se vinde cu 4 u.m./buc. Satisfac]ia resim]it\ de consumator (utilitatea) `n urma con- sum\rii mai multor unit\]i din cele dou\ bunuri se prezint\ ca `n Tabelul II.2. Tabel II.2 — Utilitatea diferitelor unit\]i din dou\ bunuri A [i B Bunul Pre]ul Satisfac]ia resim]it\ la bucat\ `ntâi a doua a treia a patra a cincea A 2 u.m./buc. 10 5 3 2 1 B 4 u.m./buc. 24 16 10 6 2 18  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional Presupunând c\ va cheltui tot venitul de care dispune, ce va cump\ra un consumator ra]ional `n acest caz? El va urm\ri s\ ob]in\ maximum de satisfac]ie cu venitul limitat de care dis- pune. Dintre alternativele existente, el o va alege deci pe aceea care `i asigu- r\ utilitatea maxim\. Pentru a putea compara alternativele existente din punc- tul de vedere al eficien]ei, vom calcula utilitatea pe unitatea monetar\ cheltui- t\ (Umg/P) pentru fiecare dintre cele dou\ bunuri, A [i B (Tabelul II.3). Tabelul II.3 — Eficien]a consumului Bunul A (P = 2 u.m./buc.) Bunul B (P = 4 u.m./buc.) Cantitatea consumat\ Umg Umg/P Umg Umg/P prima bucat\ 10 10 : 2 = 5 24 24 : 4 = 6 a doua bucat\ 5 5 : 2 = 2,5 16 16 : 4 = 4 a treia bucat\ 3 3 : 2 = 1,5 10 10 : 4 = 2,5 a patra bucat\ 2 2 : 2 = 1 6 6 : 4 = 1,5 a cincea bucat\ 1 1 : 2 = 0,5 2 2 : 4 = 0,5 Pas cu pas, ac]iunile consumatorului se deruleaz\ ca `n Tabelul II.4. Tabelul II.4 — Op]iunile consumatorului Op]iunea posibil\ Umg/P Decizia de cump\rare Suma r\mas\ prima bucat\ din bunul A 5 prima bucat\ din bunul B cu 4 u.m. 22 – 4 = 18 prima bucat\ din bunul B 6 prima bucat\ din bunul A 5 prima bucat\ din bunul A cu 2 u.m. 18 – 2 = 16 a doua bucat\ din bunul B 4 a doua bucat\ din bunul A 2,5 a doua bucat\ din bunul B cu 4 u.m. 16 – 4 = 12 a doua bucat\ din bunul B 4 a doua bucat\ din bunul A 2,5 a doua bucat\ din bunul A cu 2 u.m. 12 – 2 = 10 a treia bucat\ din bunul B 2,5 [i a treia bucat\ din bunul B cu 4 u.m. 10 – 4 = 6 a treia bucat\ din bunul A 1,5 a treia bucat\ din bunul A cu 2 u.m. 6–2= 4 a patra bucat\ din bunul B 1,5 [i a patra bucat\ din bunul B cu 4 u.m. 4–4= 0 Consumatorul ra]ional va cump\ra, a[adar, 3 unit\]i din bunul A [i 4 uni- t\]i din bunul B, caz `n care satisfac]ia resim]it\ este: 10 + 5 + 3 + 24 + 16 + 10 + 6 = 74 unit\]i de utilitate. Aceasta este utilitatea maxim\ posibil\ `n condi]iile date. Orice alt\ op]iune presupune o utilitate mai mic\. 19 Capitolul II Regula de maximizare a utilit\]ii: Utilitatea maxim\ se ob]ine atunci când utilitatea marginal\ ob]inut\ cu ultima unitate monetar\ cheltuit\ pentru achizi]ionarea unui bun este aceea[i cu utilitatea marginal\ pe ultima unitate mone - tar\ cheltuit\ pentru orice alt bun. Un consumator care ac]ioneaz\ conform acestei reguli va alege cea mai bun\ alternativ\ dintre cele existente [i, dac\ preferin]ele, venitul sau pre]urile diferitelor bunuri r\mân constante, nu va avea nici un motiv s\ opteze pentru altceva. ~n exemplul nostru, combina]ia optim\ de consum se ob]ine atunci când consumatorul cump\r\ 3 unit\]i din bunul A [i 4 unit\]i din bunul B: UmgA 3 = = 1,5; PA 2 UmgB 6 = = 1,5; PB 4 Rezult\: UmgA UmgB =. PA PB Regula de maximizare a utilit\]ii ne spune, de fapt, c\ un consumator va ob]ine satis- fac]ia maxim\ dac\ `[i va cheltui venitul disponibil astfel `ncât ultima unitate mone- tar\ cheltuit\ pentru un bun s\ `i procure o satisfac]ie suplimentar\ (utilitate marginal\), egal\ cu satisfac]ia suplimentar\ procurat\ de ultima unitate monetar\ cheltuit\ pentru a cump\ra oricare alt bun. Conceptele-cheie ale lec]iei: z consumator z utilitate marginal\ z eficien]a consumului z utilitate total\ 20  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional Sarcini de lucru 1. Care dintre rela]iile de mai jos exprim\ echilibrul consumatorului? a. UmgA = UmgB; b. PA = PB; c. PA S UmgA = PB S UmgB; d. PA S UmgB = PB S UmgA. Construi]i un exemplu care s\ demonstreze modul de utilizare a formulei. 2. Completa]i tabelul urm\tor: Cantitatea consumat\ 1 2 3 4 5 Utilitatea total\ 10 24 29 Utilitatea marginal\ 10 8 3 3. Un elev dispune de 50 000 de lei, bani cu care inten]ioneaz\ s\ cumpere pr\jituri a 10 000 lei bucata. Prima pr\jitur\ consumat\ `i procur\ o satisfac]ie de 10 unit\]i de utilitate, a doua 7, a treia 4, a patra 3, a cincea 2, a [asea 0. Reprezenta]i grafic evolu]ia satisfac]iei totale resim]ite de elev prin cheltuirea banilor de care dispune. 4. Raportul dintre utilitatea marginal\ [i pre]ul unui caiet este 0,5. Pre]ul unui pix este 1 000 u.m. Ce utilitate marginal\ are un pix pentru un consumator care vrea s\ ob]in\ maximum de satisfac]ie cump\rând pixuri [i caiete? 5. Un consumator dispune de 50 u.m., bani pe care `i poate cheltui pentru a cump\ra dou\ bunuri A [i B. Bunul A se vinde cu 10 u.m. bucata, iar bunul B cu 4 u.m. bucata. Prima bucat\ consumat\ din bunul A `i poate aduce consumatorului o satisfac]ie de 10 unit\]i de utilitate, a doua 8, a treia 5, a patra 2,5, a cincea 1, iar a [asea 0. Similar, pentru bunul B, utilit\]ile marginale ar fi 5, 4, 3, 2, 1, 0. Reprezenta]i grafic evolu]ia utilit\]ii marginale [i totale `n cazul celor dou\ bunuri. Ce cantit\]i din bunurile oferite spre vânzare va cump\ra consumatorul ra]ional? 6. Un consumator ra]ional are de ales între dou\ bunuri A [i B care se vând la pre]urile de 5 u.m., respectiv 3 u.m. bucata. Utilitatea marginal\ a bunului A se ex- prim\ prin func]ia UmgA = 5x + 20, iar cea a bunului B prin func]ia UmgB = 10 + y, unde x [i y reprezint\ cantit\]ile în care sunt consumate bunurile respective. Ce cantit\]i din aceste dou\ bunuri va achizi]iona consumatorul dac\ venitul pe care îl poate utiliza în acest scop este de 356 u.m.? R\spunsuri: 4. 500; 5. 3 buc\]i din bunul A [i 5 buc\]i din bunul B; 6. x = 25, y = 77. 21 Capitolul II 3 Cererea Cererea reprezint\ cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care con- sumatorii pot [i sunt dispu[i s\ o cumpere `ntr-o anumit\ perioad\ de timp, la diferite pre]uri posibile. Astfel definit\, cererea exprim\ cantitatea `n care un produs este cerut pe pia]\ la diferite niveluri ale pre]ului, dac\ al]i factori r\mân constan]i. Cererea ne arat\ `n ce cantitate doresc [i pot cump\ra consumatorii un anumit pro- dus `n func]ie de pre]ul cerut. A[adar, cererea exprim\ atât trebuin]ele [i preferin]ele consumatorilor, cât [i posibilit\]ile lor de cump\rare. Trebuin]ele sau preferin]ele nu reprezint\ o cerere efectiv\. Unei persoane poate s\-i plac\ foarte mult un anumit produs, dar nu `l va cump\ra dac\ nu poate pl\ti pre]ul cerut. ~n acest caz, preferin- ]ele nu se vor exprima pe pia]\ sub form\ de cerere. S\ presupunem c\ un consumator oarecare cump\r\ CD-uri. Cererea se prezint\ ca `n Tabelul II.5. Tabelul II.5 — Cererea de CD-uri Pre]ul unui CD (u.m.) 50 40 30 20 10 Cantitatea cerut\ (num\r de CD-uri) `ntr-o lun\ 1 2 3 5 7 Se poate constata c\, pe m\sur\ ce pre]ul unui CD scade, cre[te num\rul de CD-uri pe care consumatorul le va cump\ra. Astfel, dac\ la un pre] de 50 u.m./CD `ntr-o lun\ se cump\r\ numai un singur CD, la un pre] de 5 ori mai mic (10 u.m./CD), cantitatea cerut\ `ntr-o lun\ va deveni de 7 ori mai mare. Din tabel nu reiese care este pre]ul pie]ei la care se vând CD-urile. Acesta nu depinde numai de cerere, ci [i de ofert\. A. Legea cererii ~ntre pre] [i cantitatea cerut\ exist\ o rela]ie invers\. Dac\ ceilal]i factori r\mân constan]i, atunci când pre]ul unui bun scade, can- titatea cerut\ cre[te, iar când pre]ul unui bun cre[te, cantitatea cerut\ scade. Grafic, rela]ia dintre pre]ul unui bun [i cantitatea cerut\ pe pia]\ (legea cererii) se reprezint\ ca `n Figura II.2. 22  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional P Consumatorul va cum- 50 p\ra o cantitate mai mare 40 dintr-un anumit produs dac\ pre]ul acestuia scade 30 [i, invers, va cump\ra o cantitate mai mic\ din pro- 20 dusul respectiv dac\ pre]ul cre[te. Curba cererii este 10 C descresc\toare la pre]. 0 1 2 3 4 5 6 7 Q Fig. II.2 — Curba cererii B. Elasticitatea cererii Modul în care reac]ioneaz\ consumatorii la modificarea pre]ului unui anumit produs reprezint\ elasticitatea cererii în func]ie de pre]. Dac\ reac]ia consumatorilor la varia]ia pre]ului este puternic\, înregistrân- du-se o cre[tere mare a cantit\]ii cump\rate de consumatori, chiar la o varia]ie relativ mic\ a pre]ului, cererea este considerat\ elastic\. Dimpotriv\, dac\ reac]ia consumatorilor la varia]ia pre]ului este slab\, cererea este con- siderat\ inelastic\. Pentru a determina gradul de elasticitate a cererii pentru un bun oarecare, se calculeaz\ coeficientul de elasticitate (Ec), care reprezint\ varia]ia cantit\]ii cerute pe pia]\ raportat\ la varia]ia pre]ului: varia]ia cantit\]ii cerute (%) SQ (%). Ec = = varia]ia pre]ului (%) SP (%) Dac\ not\m: Q0 = cantitatea cerut\ ini]ial pe pia]\; Q1 = cantitatea cerut\ pe pia]\ dup\ modificarea pre]ului; P0 = pre]ul ini]ial; P1 = pre]ul final, dup\ modificare, atunci: SQ = Q1 – Q0 exprim\ varia]ia absolut\ a cantit\]ii cerute pe pia]\; SQ SQ (%) = x 100 exprim\ varia]ia procentual\ a cantit\]ii cerute; Q0 SP = P1 – P0 exprim\ varia]ia absolut\ a pre]ului; SP SP (%) = x 100 exprim\ varia]ia procentual\ a pre]ului. P0 23 Capitolul II ~n condi]iile unei rela]ii inverse între cantitatea cerut\ pe pia]\ [i pre], dac\ SQ > 0, atunci SP < 0, [i dac\ SQ < 0, atunci SP > 0. De aceea, `nlocuind în for- mula coeficientului de elasticitate, ob]inem: SQ Q SP. Ee = – : Q0 P0 Cererea este: z elastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii cerute pe pia]\ este mai mare decât varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o varia]ie a pre]ului cu 10%, cantitatea cerut\ pe pia]\ variaz\ cu 15%, cererea este elastic\. Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m: SQ (%) 15% Ec = = = 1,5 > 1; SP (%) 10% z inelastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii cerute pe pia]\ este mai mic\ decât varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o varia]ie a pre]ului cu 10%, cantitatea cerut\ pe pia]\ variaz\ cu 5%, cererea este inelastic\. Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m: SQ (%) 5% Ec = = = 0,5 < 1; SP (%) 10% z de elasticitate unitar\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii cerute pe pia]\ este egal\ cu varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o varia]ie a pre]ului cu 10%, cantitatea cerut\ pe pia]\ variaz\ tot cu 10%, coe- ficientul de elasticitate este 1: SQ (%) 10% Ec = = = 1. SP (%) 10% Modific\rile pre]ului [i ale cantit\]ii cerute pe pia]\ influen]eaz\, totodat\, [i nivelul încas\rilor totale ale produc\torilor, respectiv nivelul cheltuielilor totale ale consumatorilor (Tabelul II.6). Tabelul II.6 — Elasticitatea cererii în func]ie de pre] Modificarea `ncas\rilor totale Coeficientul Tipul de Reac]ia consumatorului când: de elasticitate cerere pre]ul cre[te pre]ul scade varia]ia cantit\]ii cerute este încas\rile totale încas\rile totale Ec > 1 elastic\ mai mare decât cea a pre]ului scad cresc elasticitate varia]ia cantit\]ii cerute este încas\rile totale încas\rile totale Ec = 1 unitar\ egal\ cu cea a pre]ului r\mân acelea[i r\mân acelea[i varia]ia cantit\]ii cerute este încas\rile totale încas\rile totale Ec < 1 inelastic\ mai mic\ decât cea a pre]ului cresc scad 24  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional z Dac\ cererea este elastic\, sc\derea pre]ului va determina cre[terea încas\- rilor totale, [i invers, cre[terea pre]ului va determina sc\derea încas\rilor totale. z Dac\ cererea este inelastic\, sc\derea pre]ului determin\ sc\derea încas\rilor totale [i cre[terea pre]ului va determina cre[terea încas\rilor totale. z Dac\ cererea este de elasticitate unitar\, modificarea pre]ului nu afec- teaz\ nivelul încas\rilor totale. În limbaj economic, expresia „cerere Cerere elastic\” nu desemneaz\ situa]ia în care P perfect consumatorii reac]ioneaz\ la modi- inelastic\ ficarea pre]ului unui bun cump\rând Ec(c)1 implic\ o cerere perfect elastic\. Grafic, cererea perfect elastic\ se ex- P1 prim\ printr-o dreapt\ paralel\ cu axa Cerere perfect orizontal\ (Figura II.3). P0 elastic\ În limbaj economic, expresia „cerere inelastic\” nu se refer\ la situa]ia în care consumatorii nu reac]ioneaz\ la modifi- 0 Q(a) Q(b) Q(c) Q0 Q carea pre]ului. Dac\ pe pia]\ exist\ o asemenea situa]ie, atunci cererea este considerat\ perfect inelastic\. Fig. II.3 — Elasticitatea cererii Grafic, cererea perfect inelastic\ se exprim\ printr-o dreapt\ paralel\ cu axa vertical\ (Figura II.3). Reac]ia consumatorilor la modific\rile pre]ului unui bun este influen]at\ [i de al]i factori, analiza]i `n rândurile de mai jos. z Posibilit\]ile de substituire a bunului. În general, bunurile pentru care exist\ `nlocuitori au o elasticitate mai mare. De exemplu, dac\ vânz\torii m\resc pre]ul cartofilor, consumatorii vor cump\ra cantit\]i mai mari de orez, de paste sau de alte legume care pot înlocui cartofii. z Ponderea în venit. Elasticitatea cererii este mai mare în cazul bunurilor pentru care consumatorii cheltuie o parte mai mare din venitul ob]inut. De exemplu, cre[terea cu 10% a pre]ului unui kilogram de sare, ceea ce în m\rime absolut\ poate însemna câteva zeci de lei, nu va determina reducerea semnificativ\ a consumului de sare, în schimb cre[terea cu 10% a pre]ului unui televizor, adic\ o m\rire cu cel pu]in câteva sute de mii de lei, va avea drept consecin]\ sc\derea num\rului de aparate cump\rate. 25 Capitolul II z Utilitatea bunului. Dup\ utilitatea lor, bunurile pot fi de strict\ necesitate (precum pâinea, energia electric\) sau de lux (parfumurile, diamantele sau alte produse la care consumatorii pot renun]a). Cererea pentru bunurile de strict\ necesitate este în general inelastic\, în timp ce cererea pentru arti- colele de lux este elastic\. Dac\ pre]ul pâinii cre[te, cantitatea de pâine solici- tat\ de cump\r\tori nu va sc\dea în mod semnificativ, a[a cum se va întâm- pla în condi]iile în care cre[te pre]ul diamantelor. z Timpul. Timpul este un factor hot\râtor pentru modificarea obi[nuin]elor de consum. Nu de pu]ine ori, consumatorii aleg un anumit produs [i îl cum- p\r\ în continuare, chiar dac\ pre]ul acestuia a crescut, deoarece s-au obi[- nuit s\ îl consume. Ei au nevoie de timp pentru a „testa” un produs nou. Pe termen scurt, cererea este în general inelastic\. C. Modificarea cererii Pre]ul este factorul cel mai important care determin\ cantitatea `n care va fi cump\rat un produs. Dar el nu este singurul factor. Cererea este influen]at\ [i de al]i factori, cum ar fi: preferin]ele; veniturile [i num\rul consumatorilor; pre- ]urile altor bunuri. Pe ace[tia nu i-am luat `n considerare atunci când am cercetat corela]ia din- tre pre] [i cantitatea cerut\, deoarece am presupus c\ r\mân constan]i. ~n reali- tate `ns\, preferin]ele, veniturile [i num\rul consumatorilor se modific\, la fel ca [i pre]urile altor bunuri, iar odat\ cu acestea se modific\ [i cererea pe pia]\. Preferin]ele consumatorilor se pot schimba, iar cantitatea cerut\ dintr-un anu- mit produs cre[te sau scade `n func]ie de sensul acestei schimb\ri. De exemplu, dac\ la mod\ ajung pantofii cu talp\ groas\, atunci cererea pentru acest tip de `nc\l]\minte cre[te, dar scade cererea pentru pantofii cu talp\ sub]ire.. Cre[terea veniturilor consumatorilor este urmat\, `n general, de cre[terea ce- rerii. Consumatorii vor cump\ra mai multe alimente sau mai multe produse cos- metice, dac\ vor dispune de mai mul]i bani. Sc\derea veniturilor consumatorilor, dimpotriv\, determin\ sc\derea cererii pentru aceste produse. Exist\ [i situa]ii `n care o cre[tere a veniturilor este urmat\ de sc\derea cererii pentru un anumit bun sau serviciu. De exemplu, dac\ venitul unei persoane cre[te suficient de mult, astfel `ncât s\ `[i poat\ cump\ra un automobil, atunci aceasta va renun]a la transportul `n comun. ~n acest caz, va cre[te, a[adar, cererea de autoturisme, dar va sc\dea cererea pentru serviciile oferite de societ\]ile de transport `n comun. Bunurile pentru care cererea cre[te, dac\ veniturile cresc, sunt bu - nuri superioare. Bunurile pentru care cererea scade, dac\ veniturile cresc, sunt bu - nuri inferioare. 26  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional Cre[terea sau sc\derea num\rului consumatorilor determin\ o modificare, `n acela[i sens, a cererii. Astfel, cererea cre[te dac\ num\rul consumatorilor cre[te [i scade dac\ num\rul acestora scade. Pre]urile altor bunuri influen]eaz\ [i ele cererea. ~n raport cu un anumit bun, pot exista bunuri substituibile [i bunuri complementare. De exemplu, zaharina este un substitut al zah\rului, `n timp ce tastatura [i monitorul unui calculator sunt bunuri complementare. Bunurile substituibile sunt acele bunuri care pot fi consumate unul `n locul altuia. Bunurile complementare sunt bunurile care se consum\ `mpreun\. Dac\ pre]ul zah\rului cre[te, cererea pentru zah\r va sc\dea, `n schimb va cre[te cererea pentru `nlocuitorii de zah\r, precum zaharina. Cre[terea pre]u- lui unui bun determin\ cre[terea cererii pentru bunurile care `l pot substitui. Invers, sc\derea pre]ului bunului respectiv determin\ sc\derea cererii pentru bunurile substitute. Dac\ pre]ul monitoarelor cre[te, cererea de monitoare va sc\dea [i, odat\ cu aceasta, va sc\dea [i cererea de tastaturi pentru calculatoare. Cre[terea pre]ului unui bun va determina sc\derea cererii pentru bunurile care `i sunt complementare, [i invers, sc\derea pre]ului bunului respectiv determin\ cre[- terea cererii pentru bunurile complementare. ~n concluzie: z `ntre pre]ul unui bun [i cere- P C2 C0 C1 rea pentru bunurile care `l pot sub- stitui exist\ o rela]ie direct\; z `ntre pre]ul unui bun [i cere- rea pentru bunurile comple- mentare lui exist\ o rela]ie invers\. Modificarea preferin]elor, a veni- turilor sau a num\rului consuma- 0 Fig. II.4 — Modificarea cererii Q torilor, precum [i a pre]urilor altor bunuri determin\ modificarea cererii (Figura II.4); drept urmare, aceasta va cre[te (curba cererii se deplaseaz\ spre dreapta) sau va sc\dea (curba cererii se deplaseaz\ spre stânga). Conceptele-cheie ale lec]iei: z cerere z bunuri substituibile [i z cerere elastic\ [i inelastic\ complementare z bunuri superioare [i inferioare 27 Capitolul II Sarcini de lucru 1. S\ presupunem c\ în fiecare an, [coala voastr\ realizeaz\ venituri importante din vânzarea de bilete la Balul Bobocilor. Pentru a dota echipa de teatru cu costume noi, conducerea [colii se gânde[te s\ m\reasc\ pre]ul biletelor de la 5 lei la 7 lei. Timp de o s\pt\mân\, testa]i pia]a în rândul elevilor din [coal\ pentru a determina câte bilete pen- tru Balul Bobocilor se cump\r\ într-o s\pt\mân\ la pre]ul actual [i câte se vor cump\ra s\pt\mânal la pre]ul mai mare. Pe baza acestor date, determina]i dac\, în acest inter- val de pre], cererea este elastic\ sau inelastic\ [i, pe baza informa]iilor colectate, înain- ta]i o propunere consiliului de administra]ie al [colii. 2. Reprezenta]i grafic rela]ia dintre pre]ul unui bun [i cantitatea cerut\ [i modifi - carea cererii ca urmare a modific\rii num\rului de consumatori. 3. ~ntre venitul consumatorului [i cerere exist\ o rela]ie direct\. Cu toate acestea, `n anumite situa]ii, se constat\ o sc\dere a cererii atunci când veniturile cresc. a. Da]i un exemplu de asemenea situa]ie. b. Cum se explic\ sc\derea cererii `n acest caz? 4. Modificarea pre]ului la care se vinde un produs are consecin]e asupra încas\rilor totale ale produc\torilor. Este posibil ca încas\rile produc\torilor s\ scad\, de[i pre]ul bunurilor produse cre[te? Explica]i. Da]i un exemplu care s\ ilustreze aceast\ situa]ie. 5. S\ presupunem c\, la un moment dat, se înregistreaz\ o cre[tere cu 10% atât a pre]ului unui kilogram de sare, cât [i a pre]ului unui frigider. În cazul c\rui produs cantitatea cerut\ se modific\ mai mult, ca urmare a cre[terii pre]ului? De ce? 6. Pre]ul unui bun cre[te de la 1 000 u.m. la 1 500 u.m. Acest fapt determin\ sc\derea cantit\]ii cerute cu 20%. Ce fel de cerere exist\ pe pia]\? Reprezenta]i grafic. 7. Un agent economic vinde zilnic 120 kg de fructe, cu 3 lei/kg. Cum se modific\ încas\rile zilnice ale acestui agent economic, dac\ el m\re[te pre]ul la 3,5 lei/kg, în condi]iile în care coeficientul de elasticitate al cererii este 1,2? Reprezenta]i grafic cererea. 8. Când pre]ul unui bun este de 5 000 u.m., cantitatea cerut\ din acest bun este de 100 de buc\]i pe s\pt\mân\. Coeficientul de elasticitate al cererii este 1,9. Care va fi cantitatea cerut\ pe pia]\, dac\ pre]ul cre[te cu 10%? R\spunsuri: 6. Ec < 1; 7. Cresc cu 12,5%; 8. Q1 = 81. 28  Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional Sintez\ recapitulativ\ Activitatea economic\: z are drept scop satisfacerea trebuin]elor; z presupune utilizarea [i consumarea unor resurse naturale, de munc\ [i de capital; resursele sunt limitate [i au întrebuin]\ri alternative, de aceea, oamenii trebuie s\ decid\ ce întrebuin]\ri vor da resurselor de care dispun, ce vor produce, cât vor produce, pentru cine vor produce; z este desf\[urat\ de oameni motiva]i de propriile lor interese. Într-o economie de pia]\: z oamenii sunt consumatori [i/sau produc\tori; z consumatorii cump\r\ bunuri [i servicii pe care le folosesc pentru a-[i sa- tisface trebuin]ele; ei sunt liberi s\ aleag\ ce, cât [i de la cine s\ cumpere [i urm\resc s\ ob]in\ maximum de satisfac]ie prin cheltuirea venitului de care dispun; z satisfac]ia resim]it\ de consumator în urma consum\rii unui bun reprezint\ utilitatea economic\ a bunurilor; pe m\sur\ ce cre[te cantitatea în care este consumat un bun, utilitatea total\ cre[te cu o rat\ descresc\toare (utilitatea marginal\); z satisfac]ia consumatorului este maxim\ atunci când utilitatea marginal\ ob]inut\ cu ultima unitate monetar\ cheltuit\ este aceea[i indiferent de bunul achizi]ionat; z trebuin]ele consumatorilor se exprim\ în cererea de bunuri [i servicii; ce- rerea arat\ în ce cantitate doresc [i pot cump\ra consumatorii un anumit bun în func]ie de pre]ul acestuia; z cererea este cantitatea de bunuri [i servicii pe care consumatorii pot [i sunt dispu[i s\ o cumpere într-o anumit\ perioad\ de timp în func]ie de pre]; între pre] [i cerere exist\ o rela]ie invers\: dac\ pre]ul scade, cantitatea cerut\ cre[te [i invers; cererea poate fi elastic\ (SQ% > SP%), inelastic\ (SQ% < SP%) sau de elasticitate unitar\ (SQ% = SP%); z cererea se modific\ atunci când se modific\ preferin]ele, veniturile [i num\rul consumatorilor, pre]urile bunurilor substitute [i complementare. 29 Capitolul II Evaluare 1. Defini]i: economia, utilitatea economic\, utilitatea marginal\, cererea, elastici- tatea cererii, cererea perfect inelastic\, bunurile complementare. 2. Clasifica]i: nevoile, bunurile, resursele [i tipurile de cerere, indicând, de fiecare dat\, criteriul de clasificare. 3. Preciza]i doi factori care influen]eaz\ utilitatea, cererea [i elasticitatea cererii. 4. Scrie]i formulele corespunz\toare urm\torilor indicatori, precizând [i semnifica]ia fiec\ruia dintre simbolurile folosite: utilitatea total\ [i utilitatea marginal\. 5. Reac]ia consumatorilor la modificarea pre]ului unui bun oferit pe pia]\ se m\soar\ cu ajutorul unui indicator. z Care este acest indicator? z Cum se calculeaz\ acesta? z Ce importan]\ prezint\ acest indicator pentru agen]ii economici? 6. Ce rela]ie exist\ între utilitate [i consum? Reprezenta]i grafic. 7. Rezolva]i urm\toarele probleme: a. Un consumator ra]ional dispune de un venit de 10 u.m. pe care îl poate chel- tui pentru a achizi]iona dou\ bunuri A sau B. Pre]ul bunului A este 2 u.m., iar al bunului B, de 2,5 u.m. Dac\ ar consuma, în mod succesiv, [ase unit\]i din bunul A, consumatorul ar resim]i urm\toarele satisfac]ii: 10, 8, 6, 5, 2 [i 1, iar dac\ ar con- suma [ase unit\]i din bunul B, satisfac]iile resim]ite în fiecare caz în parte ar fi : 20, 15, 12½, 10, 5, 2½. Ce cantit\]i din cele dou\ bunuri va achizi]iona consumatorul ra]ional? Presupunând c\ venitul de care dispune consumatorul cre[te cu 50%, ce satis- fac]ie maxim\ ar putea resim]i acesta? b. Un consumator ra]ional are de ales între dou\ bunuri A [i B care se vând la pre]urile de 1 u.m., respectiv 2 u.m. Utilitatea marginal\ a bunului A se exprim\ prin func]ia UmgA = 2 + x, iar cea a bunului B, prin func]ia UmgB = 20 – y, unde x [i y reprezint\ cantit\]ile în care sunt consumate bunurile respective. Determina]i x [i y pentru un venit de 15 u.m. c. Cererea unui bun se exprim\ prin func]ia C = 25 - 2P. Calcula]i coeficientul de elasticitate la pre] [i reprezenta]i grafic aceast\ cerere, dac\ pre]ul cre[te de la 2 u.m. la 3 u.m. R\spunsuri: 7. a. 1 bucat\ din bunul A [i 3 buc\]i din bunul B; UTmax 1 = 76,5; b. x = 7, y = 4. 30 CAPITOLUL III PRODUC|TORUL/~NTREPRINZ|TORUL {I COMPORTAMENTUL S|U RA}IONAL 1 Proprietatea [i libera ini]iativ\ 2 Factorii de produc]ie [i combinarea acestora. Eficien]a economic\ [i productivitatea 3 Costul [i profitul 4 Oferta 31 Capitolul III 1 Proprietatea [i libera ini]iativ\ A. ~ntreprinderile — agent economic Produc\torul este persoana care utilizeaz\ resurse (naturale, de munc\ [i de capital) pentru a produce bunuri [i servicii. Produc\torul-`ntreprinz\tor î[i asum\ riscul ini]ierii unei activit\]i econo- mice, motivat de dorin]a de a ob]ine profit. În acest scop el achizi]io- neaz\, combin\ [i utilizeaz\ factori de produc]ie. Ca manifestare a liberei lor ini]iative, `ntreprinz\torii pot investi `n domeniile de activitate pe care le stabilesc ei `n[i[i, pot decide ce, cât [i cum s\ produc\, respectând legile existente. Ei pot angaja lucr\tori, pot organi- za produc]ia [i, de asemenea, pot stabili pre]urile produselor pe care le ofer\ pe pia]\. Întreprinderile reprezint\ unit\]ile economice de baz\ la nivelul c\rora se desf\[oar\ activit\]i de produc]ie [i de distribu]ie a bunurilor [i serviciilor. ~n acest scop, `ntreprinderile achizi]ioneaz\ bunuri de produc]ie, angajea- z\ lucr\tori, combin\ factorii de produc]ie, stabilesc pre]urile la care `[i vor vinde produsele. Altfel spus, la nivel de `ntreprindere se decide ce, cât, cum [i pentru cine se produce. ~ntreprinderile sunt specializate pe domenii de activitate. Fiecare `ntreprindere produce [i ofer\ anumite bunuri sau servicii. ~n func- ]ie de tipul de activitate `n care s-au specializat `ntreprinderile, acestea pot fi industriale (fabricile), agricole (fermele), comerciale, prestatoare de servicii etc. ~ntreprinderile au diferite dimensiuni [i se afl\ `n diferite forme de proprietate. Dup\ m\rimea lor, `ntreprinderile pot fi: mici, mijlocii sau mari. Dup\ forma de proprietate `n care se afl\, acestea pot fi: `ntreprinderi proprietate privat\ (individual\ sau asociativ\), `ntreprinderi proprietate pu - blic\ [i `ntreprinderi proprietate mixt\. ~ntreprinderile proprietate privat\ apar]in unor persoane particulare, pro- prietari individuali sau asocia]i. Ace[tia din urm\ `[i asum\ `mpreun\ riscurile 32  Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional unei activit\]i economice, `mp\r]ind profiturile sau pierderile (Tabelul III.1). Majoritatea `ntreprinderilor constituite `n asocia]ie func]ioneaz\ ca socie - t\]i cu r\spundere limitat\ (SRL). Aceasta `nseamn\ c\ persoanele care s-au asociat [i au constituit o `ntreprindere risc\ doar sumele investite drept capital social, dar nu r\spund cu bunurile lor personale pentru activitatea desf\[urat\. Marile `ntreprinderi sunt, `n general, societ\]i pe ac]iuni. Capitalul acestora este distribuit `n mai multe p\r]i, fiecare reprezentând o ac]iune. Ac]iunile se pun `n vânzare, iar cump\r\torii lor dobândesc calitatea de ac]ionari, adic\ de proprietari asupra unor p\r]i din capitalul `ntreprinderii. Vânzarea ac]i- unilor este o modalitate eficient\ prin care societ\]ile `[i pot spori capitalul. Societ\]ile sunt persoane juridice cu responsabilit\]i distincte de cele ale proprietarilor lor [i, ca orice `ntreprindere, achizi]ioneaz\ resurse de pro- duc]ie, produc [i vând bunuri sau servicii, solicit\ credite etc. Tabel III.1 — Avantajele [i dezavantajele diferitelor tipuri de `ntreprinderi ~ntreprinderea proprietate ~ntreprinderea proprietate Societatea pe ac]iuni individual\ a mai multor asocia]i AVANTAJE z proprietarul are mare liber- z activit\]ile de conducere se z atrage importante resurse tate de ac]iune. pot specializa. financiare de la b\nci [i prin vânzarea de ac]iuni; z poate promova mai u[or tehnologiile noi, `[i poate extinde activitatea [i poate angaja personal calificat; z ac]ionarii au o r\spundere limitat\; ei risc\ doar su- mele investite ini]ial, dar nu [i averea lor personal\. DEZAVANTAJE z are dificult\]i `n asigurarea z `ntreprinz\torul trebuie s\-[i z ac]ionarii mici nu au con- resurselor financiare nece- consulte partenerii `n orice trol asupra activit\]ii care sare dezvolt\rii (b\ncile `i problem\; se desf\[oar\ `n `ntreprin- acord\ mai greu credite); z fiecare `ntreprinz\tor r\s- dere; z se dezvolt\, `n principal, punde pentru activitatea z unele decizii adoptate de prin reinvestirea profitului; desf\[urat\ `n `ntreprinde- consiliul de administra]ie z proprietarul poart\ `ntreaga re, inclusiv pentru conse- pot leza interesele ac]iona- r\spundere pentru activi- cin]ele care decurg din deci- rilor. tatea desf\[urat\. ziile luate de partenerii s\i. 33 Capitolul III Cea mai important\ companie petrolier\ [i una dintre cele mai mari din întreaga economie româneasc\ este Petrom, care dispune de rezerve de un miliard de barili echivalent ]i]ei, o capacitate de rafinare de 8 milioane de tone, 600 de sta]ii de benzin\ [i alte active. În 2005, compania a avut o cifr\ de afaceri de 2 970 de milioane de euro [i un profit net de 391 de milioane de euro. Grupul austriac OMV, care a preluat, în 2004, pachetul majoritar de ac]iuni al Petrom, inten]ioneaz\ s\ fac\ din aceast\ companie liderul economiei na]ionale [i s\ o ridice, totodat\, la standardele pie]ei interna]io- nale. În acest scop, sunt planificate investi]ii masive pentru modernizarea Petrom, în valoare total\ de 3 miliarde de euro, pân\ în anul 2010. B. Libera ini]iativ\ `n economia de pia]\ Economia de pia]\ s-a r\spândit `n mai toate statele lumii, `n condi]iile `n care `ntre acestea au existat mari diferen]e (economice, politice, culturale etc.). De aceea, `ntre economiile de pia]\ ale diverselor ]\ri exist\ diferen]e, uneori foarte mari, `n privin]a nivelului de dezvoltare [i a eficien]ei. Acestea se mai deosebesc prin resurse, specializare, tradi]ii, organizare. ~n plus, unele economii na]ionale au tr\s\turi ale mai multor sisteme economice, cum se `ntâmpl\ `n cazul ]\rilor aflate `n tranzi]ie din Europa de Est, America de Sud, Asia de Sud-Est. Dincolo de aceste particularit\]i na]ionale, orice economie de pia]\ este o economie deschis\, bazat\ pe schimb [i pe proprietatea privat\ asupra resurselor de produc]ie. Ea se caracterizeaz\ prin: z proprietate privat\; z libertate economic\; z motivarea participan]ilor la activitatea economic\; z concuren]\; z pre]uri libere; z interven]ie limitat\ a statului `n economie. ~n virtutea propriet\]ii private, persoanele particulare, cu titlu individual sau asociate, au drept de posesiune, de dispozi]ie, de folosin]\ [i de mo[tenire asupra resurselor de produc]ie. ~n m\sura `n care proprietarilor le sunt garantate drepturile, `ntreprinz\torii sunt motiva]i s\ investeasc\, actele de schimb se `nmul]esc, iar economia `nregistreaz\ cre[teri importante. 34  Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional Proprietatea reprezint\: z institu]ia care confer\ drepturi unei persoane sau unei organiza]ii asupra anumitor bunuri [i servicii; z ansamblul bunurilor pe care le st\pâne[te o persoan\, o organiza]ie. Dreptul de proprietate const\ `n: z dreptul de a poseda bunuri; z dreptul de a dispune de acele bunuri; z dreptul de a folosi bunurile ([i de a interzice altora s\ le utilizeze); z dreptul de uzufruct (asupra veniturilor aduse de acele bunuri). Proprietari pot fi: z persoanele particulare (proprietate privat\ individual\); z persoane particulare asociate (proprietate privat\ asociativ\); z statul (proprietate public\); z persoane particulare asociate cu statul (proprietate mixt\). Proprietatea privat\ este fundamentul libert\]ii economice. Proprietarii de capital pot decide `n leg\tur\ cu modul `n care vor fi folosite bunurile lor de produc]ie, dup\ cum lucr\torii pot decide dac\ accept\ sau nu condi]iile de angajare. Libertatea economic\ se concretizeaz\ `n: z dreptul la liber\ ini]iativ\ `n economia real\; z dreptul de a alege, de a adopta decizia optim\ pentru propriile interese. Libertatea economic\ are un anumit `n]eles pentru fiecare dintre partici- pan]ii la activitatea economic\. Produc\torii sunt interesa]i s\ realizeze bunurile [i serviciile care se vând pe pia]\, adic\ acelea pe care le solicit\ consumatorii. ~ntr-o economie de pia]\, participan]ii la activitatea eco- nomic\ ac]ioneaz\ motiva]i de propriile lor interese. Fiecare participant la activitatea economic\ are o motiva]ie proprie, scopul tuturor fiind, `n esen]\, acela[i: s\ ob]in\ maximum de avantaje posibil. ~ntreprinz\torii ac]ioneaz\ astfel `ncât s\ ob]in\ maximum de profit posi- bil `n condi]iile date. Lucr\torii `ncearc\ s\ ob]in\ cel mai mare salariu posibil. Consumatorii urm\resc s\ ob]in\ utilitatea maxim\ cu venitul de care dispun. Prin pre], concuren]a devine „mâna invizibil\“ care con- duce pia]a. 35 Capitolul III Participan]ii la activitatea economic\ se situeaz\ pe pozi]ii rivale datorit\ faptului c\ fiecare `[i urm\re[te interesele proprii. Concuren]a se mani- fest\ atât `n rândul produc\torilor, cât [i `n cel al consumatorilor. Concuren]a are efecte pozitive, impunând par- ticipan]ilor la activitatea economic\ limite `n pro- movarea intereselor proprii. Nici un vânz\tor sau cump\r\tor nu va putea s\ impun\ pre]ul care `i convine, deoarece pe pia]\ ac]ioneaz\ mai mul]i vânz\tori, respectiv, mai mul]i cump\r\tori. ~n plus, datorit\ concuren]ei, produc\torii vor fi interesa]i s\ reduc\ pre]ul. Num\rul mare al vânz\torilor [i al cump\r\torilor determin\ dispersarea puterii economice [i `mpiedic\ eventualele abuzuri. Concuren]a este, a[adar, o for]\ care regleaz\ ac]iunile produc\torilor [i ale cump\r\torilor. Aceasta are rezultate pozitive `n condi]iile `n care num\rul participan]ilor la activitatea economic\ este mare [i intrarea acestora pe pia]\, respectiv, ie[irea de pe pia]\ se realizeaz\ `n mod liber. Pre]urile se formeaz\ `n mod liber pe pia]\. Pia]a este deosebit de important\ `ntr-o economie de tip concuren]ial. Pe pia]\ se `ntâlnesc vânz\torii [i cump\r\torii, se stabilesc pre]urile, se `ncheie tranzac]iile. Deciziile produc\torilor [i ale consumatorilor se exprim\ pe pia]\ sub forma ofertei [i a cererii. Prin mecanismul pre]urilor, produc\torii [i consumatorii sunt informa]i `n leg\tur\ cu nenum\ratele decizii [i ac]iuni individuale care se adopt\ pe pia]\. Totodat\, pre]urile `i constrâng pe produc\tori [i pe consumatori s\ adopte anumite decizii [i s\ ac]ioneze `ntr-un mod ra]ional. ~ntr-o economie de pia]\, interven]ia statului este limitat\. Statul creeaz\ cadrul legal `n care se exercit\ ini]iativele indivizilor, garan- teaz\ dreptul la proprietate privat\ [i la libertate economic\, de asemenea, corecteaz\ efectele negative ale mecanismelor de pia]\, intervine pentru a asigura stabilitatea [i cre[terea economic\. Conceptele-cheie ale lec]iei: z produc\tor z liber\ ini]iativ\ z `ntreprindere z proprietate z economie de pia]\ 36  Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional Sarcini de lucru 1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul! a. Întreprinderile proprietate individual\ s-au dezvoltat rapid datorit\ autonomiei largi de care dispun. b. Ac]ionarii r\spund cu averea personal\ pentru activitatea desf\[urat\ în cadrul so- ciet\]ilor pe ac]iuni. c. În calitate de proprietari, ac]ionarii unei societ\]i pe ac]iuni au drept de posesiune, utilizare [i uzufruct asupra întreprinderii. 2. Explica]i de ce este `n avantajul `ntreprinderilor s\ se specializeze `ntr-un anumit domeniu de activitate. 3. Explica]i de ce proprietatea privat\ este una dintre condi]iile de baz\ pentru exis- ten]a [i func]ionarea unei economii de pia]\. 4. Comenta]i afirma]iile: ~ntr-o economie de pia]\ consumatorul este suveran. Concuren]a este mâna invizibil\ care conduce `ntr-o economie de pia]\. Sus]ine]i aceste afirma]ii cu exemple de situa]ii economice reale. 5. Printre valorile economice fundamentale se num\r\ libertatea, eficien]a [i securi- tatea economic\. Identifica]i valorile care stau la baza fiec\reia dintre deciziile adop- tate `n urm\toarele situa]ii: a. D-na Valeria Stan este func]ionar `n administra]ia public\ local\. Ea este salariata cu cea mai mare vechime `n serviciul respectiv [i, de[i `n decursul anilor a avut posibi- litatea de a ocupa posturi mai bine pl\tite, a preferat s\ r\mân\ angajat al statului. Are siguran]a locului de munc\ [i, deci, a unui venit permanent. b. Mircea Rotaru locuie[te `n Constan]a. El este patronul unui atelier de repara]ii auto cu patru angaja]i permanen]i. Afacerile merg bine, atelierul are clien]i. ~n timpul verii, solicit\rile sunt mari, iar domnul Rotaru angajeaz\ lucr\tori la serviciile c\rora renun]\ la sfâr[itul sezonului. c. Mina de c\rbuni de la Vulcan urmeaz\ s\ se `nchid\. De mai mul]i ani se lucreaz\ `n pierdere [i, pentru func]ionarea ei, conducerea `ntreprinderii solicit\ subven]ii tot mai mari de la bugetul statului. ~n urma `nchiderii minei vor fi disponibiliza]i 1 500 de salaria]i, c\rora guvernul a decis s\ le pl\teasc\ 12 salarii compensatorii. Care dintre valorile economice sus-men]ionate sunt promovate prioritar de sistemul economic de pia]\? 37 Capitolul III 2 combinarea Factorii de produc]ie [i acestora. Eficien]a economic\ [i productivitatea A. Combinarea factorilor de produc]ie Factorii de produc]ie sunt resursele atrase [i utilizate în activitatea economic\. Resursele naturale [i munca sunt factori de produc]ie primari. Prin factori de produc]ie primari în]elegem acei factori de pro - duc]ie care nu sunt rezultatul unor procese economice anterioare. Resursele naturale sunt, prin defini]ie, bunuri date de natur\. P\mântul, aerul [i apa sunt resurse naturale regenerabile, în timp ce petrolul, gazele naturale [i minereurile sunt resurse neregenerabile, care se epuizeaz\ pe m\sur\ ce sunt folosite. Prin prelucrarea resurselor naturale se asigur\ ener- gia [i materiile prime utilizate în procesele de produc]ie. Munca este considerat\ factorul de produc]ie cel mai important. Munca este o activitate desf\[urat\ de oameni, presupunând capacitatea fizic\ [i in- telectual\ de a produce bunuri [i servicii. Pe m\sur\ ce o persoan\ cre[te [i se maturizeaz\, se dezvolt\ [i capacitatea sa fizic\ de a munci. Educa]ia con- tribuie la dezvoltarea capacit\]ilor [i a deprinderilor intelectuale. Cu cât educa]ia de care dispune o persoan\ este mai complex\, cu atât gradul de calificare [i calitatea muncii acesteia sunt mai ridicate. Capitalul este un factor de produc]ie derivat. Bunurile de capital sunt bunuri rezultate din procesele economice anterioare [i sunt utilizate pentru a produce alte bunuri [i servicii. Acestea sunt bunuri de produc]ie [i reprezint\ capital real sau tehnic. Dup\ modul în care se consum\ [i se înlocuiesc, în cadrul proceselor eco- nomice la care particip\, bunurile de capital sunt grupate în capital fix [i capi- tal circulant. 38  Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional Capitalul fix (Kf) cuprinde bunuri care se consum\ [i se înlocuiesc dup\ mai mul]i ani de utilizare: cl\dirile, ma[inile, utilajele, instala]iile, drumurile etc. Acestea particip\ la mai multe procese de produc]ie în cadrul c\rora se consum\ treptat. Capitalul circulant (Kc) cuprinde bunuri care se înlocuiesc dup\ fiecare proces de produc]ie: materii prime, combustibil, energie, apa tehnolo- gic\ etc. Acestea particip\ la un singur proces de produc]ie, în cadrul c\ruia se consum\ complet. Rezult\: K = Kf + Kc , unde K este întregul capital utilizat. Deprecierea capitalului fix este cunoscut\ sub numele de uzur\. Cu timpul, capitalul fix se uzeaz\ fizic [i moral. La uzur\ fizic\ se ajunge prin folosirea în produc]ie [i/sau ca urmare a deprecierii cauzate de factori naturali (umiditate, praf, c\ldur\ etc.). Uzura moral\ este consecin]a progresului tehnic. Ma[inile [i utilajele noi sunt superioare, din punctul de vedere al performan]elor tehnice, celor pro- duse cu numai câ]iva ani în urm\. Avantajele pe care le prezint\ utilajele noi sunt, în principal, randamentul mai ridicat [i consumul energetic redus. Un utilaj uzat moral poate fi într-o stare fizic\ bun\, func]ional [i, totu[i, va fi înlocuit pentru c\ folosirea utilajelor noi se dovede[te mai eficient\. Atragerea resurselor de produc]ie în activit\]ile economice depinde de tehnologia existent\ [i de costurile implicate. Condi]iile tehnice existente la un moment dat ofer\ posibilitatea de a pre- lucra doar anumite resurse. Acestea devin factori de produc]ie efectivi, spre deosebire de resursele care nu pot fi prelucrate cu tehnologia existent\ [i care vor deveni factori de produc]ie în viitor. Costul cu care pot fi prelucrate resursele este deosebit de important pen- tru produc\tor. Dac\, pentru a utiliza anumite resurse, el trebuie s\ pl\teasc\ un cost mai mare decât cheltuielile pe care le poate recupera, ra]ional este s\ renun]e. În caz contrar, va fi obligat s\ suporte pierderi. Astfel, chiar dac\ din punct de vedere tehnologic exist\ posibilitatea de a utiliza anumite resurse, acest fapt nu se va întâmpla dac\ utilizarea lor nu se justific\ economic, prin beneficiile pe care le poate ob]ine produc\torul. Factorii de produc]ie sunt combina]i în func]ie de tipul de bun sau serviciu care se produce [i de cantitatea în care se produce. 39 Capitolul III Combinarea reprezint\ modul specific de unire a factorilor de produc]ie în vederea producerii diferitelor bunuri [i servicii. În func]ie de tipul de bun sau serviciu, produc\torul selecteaz\ factorii speci- fici domeniului de activitate respectiv, factori impu[i de tehnologia de fabrica]ie. De exemplu, în construc]ii, bunuri de capital, precum excavatoare, betoniere, macarale, ciment, vopsea etc., sunt combinate cu munca specializat\ a maca- ragiilor sau a zidarilor [i, bineîn]eles, cu terenul pe care se construie[te. În func]ie de cantitatea de bunuri [i servicii de care estimeaz\ c\ este nevoie, produc\torul va achizi]iona [i combina cantit\]i mai mari sau mai mici de factori. În orice situa]ie se va afla, el trebuie s\ combine eficient factorii de produc]ie, ceea ce înseamn\ c\ va trebui fie s\ ob]in\ cantitatea de bunuri maxim posibil\ la nivelul respectiv de factori, fie s\ reduc\ la minim consumul acestora. În condi]ii tehnice date, eficien]a cu care sunt combina]i factorii de pro- duc]ie depinde [i de abilitatea întreprinz\torului, de cuno[tin]ele [i compe- ten]ele sale, de capacitatea sa de adaptare la situa]iile concrete. Pentru un anumit nivel de produc]ie, exist\ mai multe posibilit\]i de com- binare a factorilor de produc]ie. Combinarea optim\ este aleas\ în urma sub- stituirii unor factori de produc]ie cu al]ii [i a calcul\rii unor indicatori de efi- cien]\, precum productivitatea. Suplimentul dintr-un factor (de regul\, capital) necesar pentru a redu- ce cu o unitate cantitatea utilizat\ dintr-un alt factor (de regul\, munca), astfel încât produc]ia s\ nu se reduc\, reprezint\ rata marginal\ de sub- stitu]ie (RmgS). Not\m cu x [i y cei doi factori de produc]ie, x îl substituie pe y. În acest caz, avem: Dxx , RmgS = –Dyy unde Dx = varia]ia factorului x; Dy = varia]ia factorului y. De exemplu, un `ntreprinz\tor, care achizi]ioneaz\ un utilaj nou [i reduce cu 2 num\rul lucr\torilor din sec]ie, substituie munc\ (doi lucr\tori) cu capital (un utilaj). Munca este de fapt factorul y din formula ratei marginale de substitu]ie, iar capitalul, factorul x. ~nlocuind `n formul\, ob]inem: 1 1. RmgS = — = –2 2 40  Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional B. Eficien]a economic\ [i productivitatea Raportul dintre rezultatele ob]inute `n urma unei activit\]i econo- mice [i eforturile depuse (cheltuielile efectuate) exprim\ eficien]a eco - nomic\. Eficien]a economic\ exprim\ o stare a activit\]ii economice determinat\ de un anumit consum de resurse de produc]ie. Aceasta presupune fie maxi- mizarea efectelor ob]inute cu resursele utilizate, fie ob]inerea efectelor nece- sare cu minimum de cheltuieli. Activitatea economic\ este considerat\ efi- cient\ în m\sura în care se produc bunurile [i serviciile cerute de pia]\, cu cele mai mici cheltuieli [i cu cel mai mic cost de oportunitate pentru fiecare bun realizat. Productivitatea, costul [i profitul sunt principalii indicatori de eficien]\. Productivitatea indic\ eficien]a factorilor de produc]ie utiliza]i. O activitate este eficient\ atunci când produc]ia ob]inut\ prin utilizarea anumitor factori de produc]ie este mare. Costul exprim\ valoric consumul de factori de produc]ie antrenat de pro- ducerea unui bun oarecare. Activitatea este eficient\ atunci când consumul de factori de produc]ie este mic. Profitul exprim\ rentabilitatea activit\]ii. O activitate este rentabil\ dac\ aduce profit [i este cu atât mai eficient\, cu cât profitul este mai mare. Productivitatea se define[te ca produc]ie ob]inut\ prin utilizarea anumitor factori de produc]ie. Productivitatea unui factor de produc]ie se calculeaz\ raportând produc]ia ob]inut\ la factorul de produc]ie respectiv. Aceasta este productivitatea medie, v\zut\ ca rezultat exclusiv al unui singur factor de produc]ie. Productivitatea medie a muncii (WL) se determin\ raportând produc]ia (Q) la num\rul de lucr\tori. De exemplu, dac\ 5 lucr\tori realizeaz\ 100 de piese, atunci productivitatea medie a muncii va fi de 100 : 5 = 20 piese/lucr\tor. Analog, productivitatea medie a capitalului (Wk) se determin\ raportând produc]ia (Q) la capitalul utilizat (K), iar cea a p\mântului (WP), raportând produc]ia (Q) la suprafa]a de teren folosit\ (P): Q , Q Q. WL = WK = [i WP = L K P 41 Capitolul III Varia]ia produc]iei determinat\ de varia]ia unui factor de produc]ie, ceilal]i r\mânând constan]i, reprezint\ productivitatea marginal\ a unui factor de produc]ie. Productivitatea marginal\ a muncii (WmgL) se determin\ ca varia]ie a canti- t\]ii de produse realizate (DQ) în raport cu varia]ia num\rului de lucr\tori (DL). De exemplu, dac\ prin angajarea a `nc\ doi lucr\tori, produc]ia cre[te cu 50 de piese, atunci productivitatea marginal\ a muncii va fi de 50 : 2 = 25 de piese/lucr\tor. În mod asem\n\tor, productivitatea marginal\ a capitalului (WmgK) se determin\ ca varia]ie a produc]iei (DQ) raportat\ la varia]ia capitalului utilizat (DK), iar cea a p\mântului (WmgP) ca varia]ie a produc]iei (DQ) raportat\ la varia]ia suprafe]ei de teren (DP): DQQ , DQ Q DQ Q. WmgL = WmgK = [i WmgP = DLL DK K DPP Productivitatea se calculeaz\ ca: z productivitate medie a unui singur factor de produc]ie: munca Q Q Q ( WL = L ) , capitalul WK =( K ) sau p\mântul WP = P ; ( ) z productivitate marginal\ a unui singur factor de produc]ie: munca DQ DQ DQ ( WmgL = DL ) , capitalul WmgK = ( DK ) sau p\mântul WmgP = DP ( ). Procesul de produc]ie presupune combinarea celor doi factori de pro- duc]ie, munca [i capitalul. În condi]iile în care capitalul r\mâne constant, modificarea produc]iei va fi determinat\ de varia]ia num\rului de lucr\tori. WL/WmgL Pe m\sur\ ce num\rul lucr\torilor W mgL cre[te, cre[te [i produc]ia [i pro- 5 W L ductivitatea. Îns\, datorit\ faptului c\ a r\mas constant capitalul utilizat, 4 la un moment dat productivitatea 3 marginal\ începe s\ scad\, fapt care atrage [i sc\derea productivit\]ii 2 medii. 1 Corela]ia dintre varia]ia productivi- t\]ii [i varia]ia factorilor de produc]ie 0 1 2 3 4 5 6 7 L utiliza]i se exprim\ sub forma legii ran- Fig. III.1 — Varia]ia productivit\]ii damentelor descresc\toare. 42  Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional Conform acestei legi, în condi]ii tehnologice date, productivitatea mar- ginal\ va sc\dea progresiv, dac\ ceilal]i factori de produc]ie r\mân constan]i (Figura III.1). Cu alte cuvinte, pe m\sur\ ce cantitatea dintr-un factor de pro- duc]ie cre[te, cre[terea produc]iei se realizeaz\ tot mai lent. Dac\ se reduce num\rul de lucr\tori, pentru a nu dimi- nua produc]ia, este nevoie de capital suplimentar. Rata marginal\ de substitu]ie a muncii cu capitalul se exprim\: DKK RmgS = , DLL unde: DK = varia]ia capitalului; DL = varia]ia num\rului de lucr\tori. Dar DQ Q DQ Q , WmgK = D DK K= DK K WmK DQ Q DQ Q. WmgL = D DLL = DLL WmK Înlocuind în RmgS, ob]inem: WmgL RmgS =. WmgK Produc\torul trebuie s\ aleag\ acea combinare a factorilor care permite s\ se produc\ o anumit\ cantitate de bunuri [i servicii cu costuri cât mai mici. Aceasta se întâmpl\ atunci când raportul dintre productivit\]ile marginale ale factorilor de produc]ie este egal cu raportul dintre pre]urile de achizi]ie ale acestor factori (PL, respectiv PK): WmgL PL WmgL WmgK = sau =. WmgK PK PL PK Conceptele-cheie ale lec]iei: z factori de produc]ie z capital fix z combinarea factorilor z capital circulant z productivitate z uzur\ 43 Capitolul III Sarcini de lucru 1. Care dintre urm\toarele formule exprim\ productivitatea muncii? a. (CT + Pr) : L; d. Q : T; b. (P – pr) D Q : L; e. (A + Kc + Cs) : L, c. Q : L; unde CT = costul total; Pr = profitul total; P = pre]ul; pr = profitul pe produs; A = amor- tizarea capitalului fix; Kc = capitalul circulant; Cs = cheltuielile salariale; Q = produc]ia realizat\ [i vândut\ pe pia]\; L = num\rul de lucr\tori; T = timpul de munc\. Construi]i un exemplu care s\ demonstreze modul de utilizare a formulei. 2. Ce diferen]e exist\ între capitalul fix [i capitalul circulant? Cum se explic\ faptul c\, uneori, produc\torii înlocuiesc utilajele, de[i acestea sunt în stare de func]ionare? 3. Completa]i tabelul urm\tor [i reprezenta]i grafic WmgL [i W L. Productivitatea marginal\ Productivitatea Capital (K) Lucr\tori (L) Produc]ie (Q) a muncii (WmgL) medie a muncii (WL) 10 0 0 10 5 100 10 10 225 10 15 325 10 20 400 4. Prin achizi]ionarea a dou\ utilaje noi, produc]ia unei întreprinderi spore[te cu 200 de piese. Care este productivitatea marginal\ a muncii în întreprinderea respectiv\, dac\ rata marginal\ de substitu]ie a muncii cu capitalul este 1/2? 5. Analizând activitatea desf\[urat\ în cadrul firmei sale, un întreprinz\tor ajunge la concluzia c\, dac\ ar produce doar 10 000 de piese, o parte din capitalul de care dispune ar r\mâne nefolosit. De aceea, el se decide s\ angajeze înc\ 5 lucr\tori. Ce produc]ie se realizeaz\, în condi]iile în care productivitatea marginal\ a muncii este de 100 piese/lucr\tor? 6. O firm\ cu 6 lucr\tori are 3 utilaje. Productivitatea medie a lucr\torilor este de 4 piese/or\/om. Ace[tia lucreaz\ de luni pân\ joi, câte 8 ore/zi, iar vineri, 6 ore. Cum se modific\ randamentul s\pt\mânal al utilajelor, dac\ productivitatea lucr\torilor cre[te cu 10%, iar vineri se lucreaz\ doar 5 ore? R\spunsuri: 3. WmgL = 20; 25; 20; 15; 10; WL = 20; 22; 22,5; 21,66; 20; 4. 4; 5. 10 500; 6. cre[te cu 7,1%. 44  Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional 3 Costul [i profitul A. Costul Costul de produc]ie (pe scurt, costul) reprezint\ ansamblul cheltu - ielilor pe care trebuie s\ le fac\ produc\torul pentru a ob]ine un anu - mit bun sau serviciu. Costul este expresia monetar\ a consumului de factori de produc]ie. Produc]ia bunurilor [i serviciilor este un proces în care se consum\ factori de produc]ie: capital, munc\ [i resurse naturale. Bunurile de capital se deosebesc dup\ modul în care se consum\ [i se înlocuiesc în procesul de produc]ie. Bunurile care formeaz\ capitalul fix se consum\ [i se înlocuiesc dup\ mai mul]i ani de utilizare, timp în care particip\ la mai multe procese de produc]ie. Consumul capitalului fix se exprim\ sub forma amortiz\rii, care reprezint\ valoarea capitalului fix consumat recuperat\ periodic (de regul\, anual) în urma vânz\rii produselor ob]inute. Amortizarea se calculeaz\ raportând valoarea la care a fost achizi]ionat capitalul fix la durata lui de func]ionare: Kf , A= T unde: A = amortizarea (anual\); Kf = valoarea capitalului fix utilizat (numit\ [i valoare de inventar); T = durata de func]ionare. Rata anual\ de amortizare (Ra) se determin\ ca raport procentual între amortizarea anual\ [i valoarea capitalului fix: A Ra = x 100. Kf S\ presupunem c\ pentru ac