Mediul Intern - Sângel PDF

MEDIUL INTERN SÂNGELE FIZIOLOGIA MEDIULUI INTERN SI A SÂNGELUI CUPRINSUL CURSULUI Sectoarele şi compartimentele hidrice ale organismului Volemia şi depozitele sangvine. Elementele figurate ale sângelui – eritrocite, leucocite, trombocite SECTOARELE HIDRICE ALE...

MEDIUL INTERN SÂNGELE FIZIOLOGIA MEDIULUI INTERN SI A SÂNGELUI CUPRINSUL CURSULUI Sectoarele şi compartimentele hidrice ale organismului Volemia şi depozitele sangvine. Elementele figurate ale sângelui – eritrocite, leucocite, trombocite SECTOARELE HIDRICE ALE ORGANISMULUI REPARTIȚIA APEI IN ORGANISM MEDIUL INTERN = MEDIUL LICHIDIAN care asigură transportul gazelor respiratorii şi al substanţelor nutritive şi epurarea produşilor toxici rezultaţi din metabolismul celular APA TOTALĂ (60% G) 1. Sectorul hidric intracelular: 40% G Apa structurală – nemobilizabilă, fixată de componentele citoplasmei Apa liberă – mobilizabilă, participă la procesele metabolice şi la schimburile transcelulare 2. Sectorul hidric extracelular: 20% G Compartimentul hidric interstiţial (¾ din sectorul hidric extracelular) Compartimentul hidric intravascular = plasma sangvină (¼ din sectorul hidric extraceluar) REPARTIȚIA APEI IN ORGANISM VARIAŢII FIZIOLOGICE ALE APEI TOTALE Vârstă – Nou-născuţi: 80% din greutatea corporală – Copii: 70% din greutatea corporală – Adulţi: 60% din greutatea corporală – Vârstnici: 60 % din greutatea corporală Sex - femeile au un conţinut în apă cu aproximativ 5% mai mic decât bărbaţii. VARIAŢII PATOLOGICE ALE APEI TOTALE Starea de deshidratare - se datorează pierderilor excesive de apă cu sau fără electroliţi din organism Starea de hiperhidratare - se datorează unui aport exagerat sau diminuării eliminărilor de lichide, ceea ce are ca urmare retenţia de apă în organism  FUNCȚIILE ȘI PROPRIETĂȚILE SÂNGELUI PROPRIETĂŢILE SÂNGELUI 1. Culoarea: roşie 2. Densitatea: 1057-1061 (plasma 1027) 3. Vâscozitatea : 4,4- 4,7 centiPoise 4. Presiunea osmotică 5. pH = 7,4 (7,35 - 7,45) 6. Temperatura = 37,7 - 38oC PROPRIETĂŢILE SÂNGELUI 1. CULOAREA: roşie − se datorează Hb eritrocitare − variază în funcţie de saturaţia Hb cu oxigen roşu aprins - sânge arterial (saturaţie 95-97%) roşu închis - sânge venos (saturaţie 75%) − variaţii: compuşi anormali ai Hb roşu purpuriu - carboxihemoglobina (intoxicaţie CO) roşu brun – methemoglobina 2. DENSITATEA: 1057-1061 (plasma 1027) − dată de substanţele solvite (elemente figurate, proteine) − variaţii: ↓ anemie, hipoproteinemie ↑ poliglobulie PROPRIETĂŢILE SÂNGELUI 3. VÂSCOZITATEA: 4,4- 4,7 centiPoise (plasma 1,86) − depinde de: - factori plasmatici (proteine) - elementele figurate (E) − influenţează rezistenţa periferică  TA − variaţii: - ↓ în anemie  ↓ RP - ↑ în poliglobulie  ↑RP 4. PRESIUNEA OSMOTICĂ − proporțională cu numărul de particule dizolvate − este dată de electroliţi 93% + subst. org. nedisoc.(G, U) 7% osmolaritate: 285-300 mOsm/l punct crioscopic: -0,56 oC PROPRIETĂŢILE SÂNGELUI 5. pH = 7,4 (7,35 - 7,45) − variaţii: acidoză < 7,35 alcaloză > 7,45 6. TEMPERATURA = 37,7 - 38oC − minim - plămâni (36oC) − maxim - ficat (40oC)  FUNCŢIILE SÂNGELUI 1. TRANSPORT 2. APĂRARE 3. REGLATOARE FUNCŢIILE SÂNGELUI 1. TRANSPORT Gaze respiratorii: - O2 plămâni → ţesuturi - CO2 ţesuturi → plămâni Substanţe nutritive: circulaţie → ţesuturi (glucoza, AA, vitamine) Produşi final de catabolism → organe excretoare (uree, acid uric, creatinină, NH3, acid lactic) Hormoni FUNCŢIILE SÂNGELUI 2. APĂRARE − leucocite → fagocitoză − imunoglobuline 3. REGLATOARE Menţinerea homeostaziei mediului intern: pH, ioni, osmolaritate) Reglarea funcţiilor org. (circulatorie, excretorie...) transport hormoni, substanțe biologic active Asigurarea unităţii organismului SÂNGELE = PLASMĂ + ELEMENTE FIGURATE (E, L, T) VOLEMIA 1. Definiţie = volumul sanguin total (VST) = volum plasmatic (VP) + volum globular (VG) E (99%), L, T 2. Valori normale - la adult = 5000 ml: VP = 3000 ml ( 55%) VG = 2000 ml (45%). = 3+/- 0,5 l/m2 supr. corporală PLASMA - COMPOZIŢIE Apă 90% Rezidiu uscat 10% Substanţe anorganice 1% − ioni − oligoelemente Substanţe organice 9% − azotate: - proteice: albumine, globuline, fibrinogen - neproteice: azot ureic azot rezidual − neazotate: - glucide + cataboliţi - lipide + cataboliţi HEMATOPOIEZA = procesul de formare al elementelor figurate ale sângelui: PROLIFERAREA (înmultirea precursorilor în organele de formare) DIFERENŢIEREA (maturarea precursorilor în organele de formare) TRECEREA ÎN CIRCULAŢIE − cuprinde: ERITROPOIEZA = formarea eritrocitelor LEUCOPOIEZA = formarea leucocitelor TROMBOCITOPOIEZA = formarea trombocitelor HEMATOPOIEZA SEDIU: MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ – imediat postnatal: măduva hematogenă în toate oasele – treptat, măduva hematogenă se restrânge => la adult: în oasele scurte şi plate (coxale, stern, corpurile vertebrelor, oasele late ale craniului) Pornind de la celula stem pluripotenta se formează și se maturează toate liniile celulelor sanguine HEMATOPOIEZA ERITROCITUL Caracteristici morfo-funcţionale Numărul de eritrocite = 4–5,5 mil/mm3 − bărbaţi = 4,9  0,7 mil/mm3 − femei = 4,3  0,6 mil/mm3 Forma eritrocitului − disc biconcav, cu marginile rotunjite − asigură suprafaţa mare la volum ↓ Dimensiunile eritrocitelor − DEM = 6,8 – 7,7m − GEM = 1,7 – 2,5 (2) m (în centru - cu 1 m < decât periferic) Culoarea eritrocitelor − dată de Hb eritrocitară − eritrocitul normal colorat = normocrom VARIAŢII DE NUMĂR ↓numărului de eritrocite = anemie ↑ numărului de eritrocite = poliglobulie DE FORMĂ ovale = ovalocite cu forme negeometrice, bizare = poikilocite eritrocite sferice = sferocite în seceră = drepanocite cu excrescenţe = acantocite DE DIMENSIUNI  ↓ = microcite  ↑ 9m (10-12) = macrocite (megalocite)  ↑şi grosime ↓ = platicite DE CULOARE palide, slab colorate = hipocrome intens colorate = hipercrome E normo-, hipo-, hipercrome = anizocromie Eritrocitul fiziologic vs. Eritrocitul modificat Volum: 91,5 fl Volum: 53,8 fl Volum: 86,5 fl Hb conţ: 31,7 pg Hb conţ: 18,5 pg Hb conţ: 29,1 pg Hb%: 34,7 g/dl Hb%: 34,4 g/dl Hb%: 33,6 g/dl Fluctuaţia membr: 41,2 nm Fluctuaţia membr:34,5 nm Fluctuaţia membr:41,0 nm Supraf: 131, 9m2 Supraf: 128,0 m2 Suprafaţa: 97,8 m2 Sfericitate: 0,744 Sfericitate: 0,539 Sfericitate: 0,976 ERITROCIT ERITROCIT ERITROCIT FIZIOLOGIC ANEMIE DEFICIT FIER SFEROCITOZA EREDITARĂ  ERITROCIT FIZIOLOGIC ERITROCIT ANEMIE DEFICIT FIER RETICULOCITOZĂ ERITROCIT SFEROCITOZA EREDITARĂ ERITROCITUL FIZIOLOGIC VS. ERITROCITUL MODIFICAT FUNCŢIILE ERITROCITELOR 1. FUNCŢIA DE TRANSPORT A O2 ȘI CO2 La nivelul plămânilor au loc: La nivelul ţesuturilor au loc: − fixarea O2 pe hemoglobină − eliberarea O2 de pe HbO2 − eliberarea CO2 din HbCO2 (oxihemoglobina) (carbhemoglobina) − fixarea CO2  carbamaţi FUNCŢIILE ERITROCITELOR 2. ROL ÎN ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC Transportul O2 Dizolvat fizic în plasmă (1%); Combinat cu hemoglobina (99%) − Reacţia Hb cu O2 : rapid, fiecare atom de Fe2+ al grupărilor hem poate fixa o moleculă de O2, fără modificarea valenţei Fe2+  = oxigenare − Fixarea şi eliberarea O2 de pe molecula de Hb are loc succesiv, cu viteză progresiv crescândă Transportul CO2 1. Forma dizolvată fizic a CO2 (5%) 2. Forma combinată cu proteinele plasmatice şi hemoglobina (4,5%) − CO2 circula fixat de grupările aminice  carbamaţi 1. CO2 transportat sub formă de bicarbonat (90%)  LEUCOCITELE = elemente nucleate = 5000-10000/mm3 Variaţii ale numărului de leucocite LEUCOCITOZĂ (>10000/mm3) − Fiziologic: la sugari, gravide − Patologic: boli infecţioase şi inflamatorii, leucemie, tumori LEUCOPENIE ( favorizează: − activarea − proliferarea, − diferenţierea Lf B  TROMBOCITELE = cele mai mici elemente figurate ale sângelui = fragmente citoplasmatice anucleate de megacariocite cu origine în măduva osoasă hematogenă - au capacitatea de a adera la pereţii vaselor sanguine lezate şi de a forma agregate celulare → rol în hemostază. Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm3 Durata de viaţă = 8-10 zile FUNCŢIILE TROMBOCITULUI 1. Rol în hemostaza primară - oprirea iniţială a sângerării şi formarea dopului hemostatic plachetar. 2. Rol în hemostaza secundară (coagulare) - activitatea procoagulantă 3. Rol în reglarea fibrinolizei 4. Rol în menţinerea integrităţii peretelui vascular MODIFICĂRILE PATOLOGICE ALE TROMBOCITELOR TROMBOCITOPENII: sub 100.000/mm3 → tendinţă crescută de sângerări spontane, mai ales hemoragii cutanate (peteşii, echimoze) şi mucoase (epistaxis, gingivoragii) − hipoplazie/aplazie medulară: Rx, medicamente, toxice − deficit de trombopoietină − distrucţie accelerată TROMBOCITOZE: peste 400.000/mm3 → risc crescut de fenomene trombotice (cheaguri intravasculare) − Fiziologic: în efortul fizic, − Patologică: după intervenţii chirurgicale majore, în procese inflamatorii şi neoplazice, în splenectomie ECHILIBRUL FLUIDO-COAGULANT = procesul de menţinere a fluidităţii sangvine datorită echilibrului dintre HEMOSTAZĂ şi FIBRINOLIZĂ Trombocitele (Tr.) = plachete sangvine − Sunt cele mai mici elemente figurate ale sângelui (1 μm) − Sunt fragmente citoplasmatice anucleate cu granulaţii azurofile − Au origine în MOH Prezintă 2 proprietăţi fundamentale: 1. Aderarea la suprafeţele rugoase 2. Agregare cu formarea cheagului plachetar HEMOSTAZA FIZIOLOGICĂ. TIMPII HEMOSTAZEI = Ansamblul fenomenelor care asigură oprirea spontană a unei hemoragii la nivelul vaselor mici (microcirculaţie) − Participarea unui complex de factori → vasculari trombocitari, plasmatici şi tisulari 1. Hemostaza primară: − Timpul vascular  VASOCONSTRICŢIE − Timpul plachetar  CHEAG ALB PLACHETAR 2. Hemostaza secundară:  CHEAG ROŞU DE FIBRINĂ − Mecanism intrinsec (intravascular) − Mecanism extrinsec (extravascular) Microcirculaţia I. HEMOSTAZA PRIMARĂ II. HEMOSTAZA SECUNDARĂ (COAGULAREA) realizează hemostaza permanentă = modificare a stării fizice a sângelui care trece din stare lichidă în stare de gel implică o succesiune de reacţii enzimatice în cascadă, cu participarea factorilor plasmatici ai coagulării sângelui În procesul coagulării sunt implicaţi factori cu origine : 1. Plasmatică (factorii plasmatici ai coagulării) 2. Tisulară (tromboplastina tisulară) 3. Plachetară (factorii plachetari) II. HEMOSTAZA SECUNDARĂ (COAGULAREA) Contact activator Tromboplastina (cu structurile subendoteliale) tisulara Intrinsecă Extrinsecă Comună FIBRINOGEN → REȚEA 3D DE FIBRINA = CHEAG (TROMB) DEFINITIV