Tendințe în sistemele informaționale PDF

Capitolul 8 Tendinţe în sistemele informaţionale „Haideţi să inventăm ziua de mâine, în loc să ne îngrijorăm de cea de ieri.” (Steve Jobs, co-fondatorul Apple) Obiective...

Capitolul 8 Tendinţe în sistemele informaţionale „Haideţi să inventăm ziua de mâine, în loc să ne îngrijorăm de cea de ieri.” (Steve Jobs, co-fondatorul Apple) Obiective Parcurgerea acestui capitol vă garantează:  formarea unei viziuni complete asupra necesităţii integrării informaţionale şi a modernizării permanente a sistemelor informaţionale;  recunoaşterea „revoluţiei” tehnologiilor mobile în afacerile moderne;  cunoaşterea importanţei şi necesităţii platformelor Business Intelligence;  identificarea avantajelor competitive şi riscurilor implementării platformelor Cloud Computing. 8.1 Evoluţie şi Revoluţie în sistemele informaţionale moderne Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) sunt principalul vector al globalizării şi aplatizării descrise magistral de Thomas Friedman în celebra sa lucrare Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI1. Aplatizarea lumii înseamnă crearea unei platforme globale care să genereze numeroase modalităţi de a împărţi cu ceilalţi munca, cunoaşterea, resursele şi divertismentul. Platformele securizate Web au deschis era magazinelor on-line, cu furnizori globali, clienţi globali şi concurenţă globală. Platformele fluxului de lucru (workflow) au permis organizaţiilor să dezmembreze orice loc de muncă şi să-l atribuie prin contract unui centru aflat oriunde pe glob, care poate îndeplini în mod eficient şi ieftin sarcina respectivă. Acest fenomen cunoscut sub denumirea de externalizare (outsourcing). Viteza la care se desfăşoară afacerile se datorează faptului că fiecare dintre noile tehnologii devin din ce în ce mai uşoare, mai mici, mai personale, mai mobile. Resursele planetei nu sunt nelimitate, iar balanţa fragilă a ecosistemului planetei este ameninţată de o poluare din ce în ce mai mare. Cu toţii suntem chiriaşii acestei planete, iar testul actualei generaţii de pământeni este dacă va fi în stare să o transmită urmaşilor într-o stare la fel de bună sau mai bună decât cea în care a fost preluată de la generaţiile anterioare. Cu această grijă în spate, oamenii s-au îndreptat spre cercetarea salvării resurselor actuale, tezaurizarea lor pentru generaţiile viitoare şi astfel revoluţia BIO a devenit noua mişcare a secolului XXI. Ca soluţii BIO2 au fost identificate: oferirea de stimulente materiale angajaţilor pentru reducerea consumului de energie, monitorizarea consumului de energie, închiderea staţiilor de lucru când nu sunt utilizate sau achiziţia de laptop-uri bio, garantarea conexiunii între platformele pentru afaceri, investiţii în cercetarea arhitecturilor de recunoaştere a datelor indiferent de formatul acestora, investiţii în companii Smart Grid, închirierea puterii de procesare nefolosite, cedarea 1Friedman, T., Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Editura Polirom, Iaşi, 2007, pp. 26-27. 2 ***, Smart Grid Definition, http://www.smartgrids.eu/?q=node/163; ***, The European Electricity Grid Initiative (EEGI) Roadmap 2010-18 and Implementation Plan 2010-12, http://www.smartgrids.eu/documents/ EEGI/EEGI_Implementation_plan_May%202010.pdf 263 puterii de procesare pentru cercetare, proiecte care privesc viitorul şi sănătatea omenirii sau calculul vitezei de schimbare a climei la nivel planetar. Tehnologiile informaţionale colaborative sunt platforme care se adresează grupurilor de lucru având ca scop stabilirea și îmbunătăţirea legăturilor dintre oameni şi posibilitatea de a contacta experţi în contextul unor interese şi opinii comune. La ora actuală, instrumentele utilizate pentru a interconecta oamenii, comunităţile şi informaţiile evoluează cu o viteză extraordinară. Acest lucru este vizibil, mai ales, în vremuri de instabilitate economică datorită faptului că organizaţiile sunt determinate să obţină cât mai mult, cu resurse cât mai puţine. Atât liderii din viaţa economică, cât şi specialiştii din domeniul IT confirmă faptul că productivitatea poate fi crescută simţitor prin intermediul unei colaborări eficiente care să conducă la obţinerea de avantaje competitive. Colaborarea ar trebui să fie o parte importantă a afacerilor şi nu doar o aplicaţie oarecare. În acelaşi mod, instrumentele şi tehnologiile informaţionale pentru grupuri de lucru nu trebuie să reprezinte doar aplicaţii individuale, ci adevărate funcţii şi servicii disponibile oricărei aplicaţii economice, fiind astfel liantul proceselor economice. Padmasree Warrior, Chief Technology Officer în cadrul renumitei companii de telecomunicaţii CISCO Systems, a făcut publice în 2012 cinci predicţii3 referitoare la viitorul colaborării : 1. Reţelele de colaborare vor fi pentru companii ceea ce sunt reţelele sociale pentru consumatorii individuali. Un aspect foarte relevant îl constituie faptul că Facebook a avut creşteri anuale chiar şi de 566% (cum a fost în perioada decembrie 2007 – decembrie 2008). Faptul că Facebook a ajuns să aibă în anul 2013 peste 1.1 miliarde de utilizatori se datorează tendinţei naturale a oamenilor de a construi şi menţine relaţii. Pentru mulţi dintre noi, este foarte important să facem schimb de informaţii, să contribuim cu experienţe proprii şi să ne împărtăşim preferinţele. NTIC ne oferă posibilitatea satisfacerii acestei nevoi într-o manieră cât mai naturală cu putinţă. Din punct de vedere economic este de aşteptat că structurile rigide tradiţionale care sunt folosite în majoritatea organizaţiilor vor face loc unor comunităţi ad-hoc de experţi. Pentru a finaliza proiecte de anvergură, companiile se vor baza din ce în ce mai mult pe reţele de colaborare care vor reuni grupuri de experţi. Fiind atraşi de proiectele care îi interesează, experţii se vor „coagula” într-un mod mai natural în jurul respectivelor proiecte şi vor fi mult mai motivaţi în realizarea obiectivelor. Este de aşteptat ca evoluţia reţelelor de colaborare să determine în scurt timp şi dezvoltarea platformelor de colaborare pentru a oferi aceeaşi senzaţie de uşurinţă în utilizare, viteză şi omniprezenţă pe care le oferă acum reţelele sociale. În acelaşi timp, eforturile marilor companii IT se vor îndrepta şi spre asigurarea calităţii, securităţii şi disponibilităţii serviciilor deoarece aceste deziderate sunt vitale pentru întreprinderi; 2. Vor dispărea comparaţiile de genul software „on-demand” versus software „on-premises”. Mult mai importantă va fi experienţa de care va avea parte utilizatorul aplicaţiilor. La ora actuală încă se mai face o diferenţă clară între software-ul găzduit pe infrastructura proprie a organizaţiilor („on-premises”) şi software-ul apelat ca serviciu („on-demand”). În viitor, utilizatorii trebuie să beneficieze de experienţe plăcute, comode şi rapide, să aibă acces la aceste experienţe fără a întâmpina probleme tehnice. Ca urmare, este de aşteptat ca aplicaţiile să fie 3 Warrior, P., Cisco Announces Collaboration Solutions, http://eweek.itincanadaon-line.ca/index.php?id=20 195&cid=207 264 găzduite şi livrate printr-o combinaţie de reţele on-demand şi on-premises, iar întreprinderile să folosească combinaţii de aplicaţii, instalate local sau în cloud. Factorii care vor genera aceste modificări sunt multipli. În primul rând este vorba de maniera specifică generaţiei acestui mileniu, formată din cei născuţi după anul 1980, care au o afinitate deosebită pentru comunicarea sincronă, în timp real, posibilă prin intermediul unor instrumente precum chat, SMS, MMS sau sisteme interactive. Alte generaţii au în continuare ca preferinţă utilizarea unor instrumente asincrone precum e-mail-ul. În al doilea rând, preferinţele variază de la o persoană la alta în ceea ce priveşte tehnologiile de colaborare. Unii preferă reţelele sociale, în timp ce alţii folosesc cu intensitate micro-blogurile şi blogurile video. Drept urmare, va fi nevoie de o platformă cu caracter unitar, care să fie capabilă să combine arhitectural date, voce şi video, pentru a permite personalizarea instrumentelor de colaborare în funcţie de necesităţile individuale. De asemenea, nevoia de mobilitate va fi un factor extrem de important. În viitor vom fi capabili să accesăm aplicaţiile de oriunde şi oricând, folosind orice dispozitiv, beneficiind de aceeaşi experienţă de calitate. Pe cont propriu, cloud-ul nu va putea să rezolve toate aceste probleme din cauza faptului că prezintă o nevoie sporită de securitate, scalabitate şi accesibilitate. Ca urmare, elementul cheie pentru inovaţia tehnologică va consta în capacitatea organizaţiilor de a sincroniza cât mai bine serviciile din cloud cu reţelele on-premises; 3. Inovaţia va fi redefinită de către excelenţa operaţională. De mult timp există dezbateri referitoare la factorul cel mai important din succesul unei întreprinderi: inovaţia sau excelenţa operaţională? În mod tradiţional, fiecare întreprindere putea să aleagă propriul drum spre succes, axându-se fie pe o inovaţie puternică, fie pe excelenţa în operaţiunile curente. Crizele şi schimbările economice nu mai permit însă bucuria acestui lux de a alege. În viitor, colaborarea la nivel global va fi un element critic care va permite şi chiar va obliga întreprinderile să îmbine inovaţia cu excelenţa operaţională. Calitatea şi viteza cu care sunt adoptate şi implementate deciziile se îmbunătăţesc considerabil atunci când oameni cu puncte de vedere şi expertize diferite colaborează pentru îndeplinirea unor obiective comune; 4. Organizaţiile fără limite vor determina un nou sens în ceea ce priveşte productivitatea. Această afirmaţie porneşte de la premisa evidentă că toate activităţile şi procesele economice vor trebui să se extindă dincolo de graniţele organizaţiilor. Astfel, corporaţiile trebuie să colaboreze şi să comunice cu partenerii externi cel puţin la fel de uşor şi de rapid cum comunică cu angajaţii proprii. Companiile vor fi nevoite să comunice la nivel înalt cu clienţii, furnizorii şi acţionarii, lucru ce va avea ca rezultat creşterea valorii pe multiple planuri: modele de afaceri, produse şi servicii, operaţiuni. Progresele tehnologice din viitor vor provoca trecerea de la modelul colaborării inter-organizaţii la organizaţiile fără graniţe. Începând din acel moment, orice persoană care va fi implicată în dezvoltarea de afaceri va trebui să fie inclusă cu uşurinţă în procesele afacerii cu ajutorul unei reţele dedicate. Într-o astfel de viziune pe termen lung, experienţa, viziunea şi rezultatele unei întreprinderi vor fi uşor de accesat şi de utilizat; 5. IT-ul va evolua într-o „ţesătură” de informaţii. Termenul anglo-saxon este information fabric, extensia termenului Information As A Service. Conceptul a apărut datorită realităţii informaţionale din mediul de afaceri. Deloitte, una dintre cele mai importante companii de consultanţă la nivel mondial, a publicat un raport care arată că fişierele şi documentele întreprinderilor se dublează la fiecare 3.5 ani, iar la nivel mondial volumul de informaţii se dublează la fiecare 18 luni. Se pare că Legea lui Moore se aplică şi în acest domeniu. La ora actuală, sunt trimise zilnic mai mult de 45 miliarde de e-mail-uri. Dacă adunăm aceste informaţii cu cele trimise prin SMS şi apeluri telefonice, este evident că avem de-a face cu o supraîncărcare 265 informaţională pe scară largă. Studiile au arătat că sunt frecvente cazurile în care, prea multe informaţii nestructurate şi nesortate au un efect mult mai nociv decât lipsa informaţiei. Până în prezent, organizaţiile nu s-au mai confruntat cu o problemă atât de dificilă cauzată de stresul pe care îl presupune luarea unei decizii, cumulată cu dificila sarcină de a da un sens, un înţeles acestor volume uriaşe de date. Pe viitor, importantă nu va mai fi doar stocarea şi prelucrarea datelor, ci mai ales furnizarea de informaţii adecvate la momentul potrivit precum şi conectarea comunităţilor şi experţilor care pot aduce un plus de cunoaştere relevantă. Această „ţesătură” de informaţii va realiza legături foarte puternice între companii şi va eficientiza procesele economice. Dezvoltarea afacerilor în mediul virtual, dar şi informatizarea lanţurilor de afaceri a necesitat investiţii uriaşe în platforme hardware sofisticate. Satul global al lui McLuhan deține un parc uriaş de maşini de calcul de capacitate mare (supercalculatoare şi mainframe) şi de calculatoare de toate tipurile şi arhitecturile, mai mult sau mai puţin miniaturizate. Acest parc este folosit la întreaga capacitate doar într-un sfert din timpul de lucru. Cercetătorii au căutat soluţii pentru această ineficienţă şi s-au îndreptat spre Internet, ale cărui tehnologii s-au maturizat şi care deţine infrastructura necesară salvării resurselor informatice actuale. Astfel, tot ce înseamnă putere de calcul, spaţiu de stocare şi software va coexista la un moment dat exclusiv pe Internet, într- o reţea complexă şi imensă de servere care le va furniza resurse utilizatorilor sub formă de servicii, accesibile pe dispozitive banale de navigare Web4. Dacă la început a fost inventată tehnica de Clustering, evoluţia a însemnat Grid Computing şi s-a finalizat cu Cloud Computing care a devenit cap de afiş în cercetările actuale, fenomen asociat în lumea afacerilor cu practica Software As A Service (SaaS) şi mai nou cu Everything as a service (EaaS, XaaS, *aaS). Pentru a atrage clienţi, dar şi pentru a-i păstra pe cei vechi, firmele s-au văzut nevoite să se adapteze Internet-ului pe telefonul mobil. Un prim pas în acest sens a constat în optimizarea site- urilor Web pentru dispozitivele mobile. Piaţa a fost invadată de aplicaţii speciale pentru telefoanele inteligente şi pentru tablete ce se folosesc de conexiunea la Internet. Dispozitivele mobile schimbă experienţele clienţilor şi forţează organizaţiile să regândească modul în care interacţionează cu clienţii sau angajaţii lor. Deoarece clienţii transportă Internet-ul în buzunarele lor, dispozitivele mobile i-au făcut să fie mult mai informaţi, mai mobili şi mai sociali decât oricând. Organizaţiile devin mai competitive dacă înţeleg că dispozitivele mobile nu sunt doar instrumente ce pot duce la inovaţie şi sunt, de fapt, generatoare de ecosisteme prin care experienţa clienţilor sau angajaţilor este transformată în bani. Internet-ul şi platformele sociale oferă astăzi cele mai importante surse de informații din care putem analiza şi studia comportamentul uman. Folosind tehnici de analiză performante, o organizaţie poate analiza datele culese pe diferite canale de comunicare şi poate realiza previziuni ale comportamentului uman. Ideea de a implica clienţii în procesul de definire a produselor şi serviciilor organizaţiei a trezit mult entuziasm în mediile de afaceri. O manifestare a acesteia o constituie creşterea interesului pentru Social CRM. Figura nr. 8.1 sintetizează, cu cifre pe o matrice care ia în calcul creşterea productivităţii, realizarea de venituri, reducerea costurilor şi conexiunile culturale, avantajele generate de Social Media. 4 Afirmaţie preluată pe forumuri, blogurile personale sau profesionale din România: http://www.alex- popescu.ro/?p=185; http://devirusare.com/2010/07/20/panda-cloud-antivirus-1-1-2-final/; http://www.clubkia romania.ro/forum/electronica-f295/telefonie-mobila-t595-90.html etc. 266 Figura nr. 8.1. Câştiguri posibile în afaceri datorate fenomenului Social Media Sursa: 2010 McKinsey Survey of ~ 1700 Senior Executives on Social Media Use citat în Hinchcliffe, D., What’s Coming Up in Social Business, CoIT, Open APIs, and More, http://dionhinchcliffe.com/2012/01/11/whats- coming-up-in-social-business-coit-open-apis-and-more/ În condiţiile actualului mediu de afaceri, calitatea şi promptitudinea informaţiilor reprezintă pentru firmă nu o alegere între profit şi pierdere, ci o chestiune de supravieţuire sau faliment. Avantajele unui sistem Business Intelligence (BI) sunt evidente – analiştii sunt optimişti, arătând că în anii ce vin milioane de oameni vor folosi zi de zi instrumente vizuale de analiză şi BI. Piaţa este deja saturată în ceea ce priveşte oferta de aplicaţii analitice din cele mai diverse, care pot efectua analize care vin în sprijinul procesului decizional la toate nivelurile. Aşa cum s-a prezentat în capitolele anterioare, tendinţele tehnologice se referă în mare parte la explozia informaţională, iar răspunsul firesc la întrebarea Ce nu aveau lanţurile de aprovizionare în trecut şi au astăzi? este tocmai: Accesul la informaţii. Astfel, prin utilizarea eficientă a informaţiei s-a obţinut reducerea efectului „loviturii de bici” (cunoscut în literatura anglo-saxonă sub denumirile de bullwhip sau whipsaw effect, care arată că fluctuaţii relativ mici în schimbarea cererii clienţilor pot fi amplificate dramatic de-a lungul lanţului de aprovizionare şi pot cauza distorsiuni semnificative în sistemul de aprovizionare. Un val mic la un capăt al lanţului de aprovizionare-desfacere se poate transforma într-un tsunami la celălalt capăt.) Noile tehnologii precum sateliţii sau dispozitivele de identificare cu frecvenţă radio (tehnologia Radio- 267 Frequency Identification - RFID) îmbunătăţesc lanţul de aprovizionare-desfacere, fiind aplicate în diverse domenii, cele mai importante fiind desigur, producţia şi distribuţia. Tabelul nr. 8.1. Tendinţe în tehnologii informaţionale şi impactul lor la nivel managerial Sursa: Laudon, K., Laudon, J., Management Information Systems, Pearson, USA, 2010, p. 37 Tendinţă Efecte ce vor avea impact în management TEHNOLOGII Cloud Computing, posibilităţi nelimitate de inovare în Colecţie flexibilă de resurse care transformă modul materie de flexibilitate la nivelul sistemelor tradiţional de desfăşurare a afacerilor informaţionale Mai multă putere, tehnologii de procesare şi de Procesoarele Intel de ultimă generaţie au consum stocare optimizate din punct de vedere al consumului redus de energie cu 50%, generează cu 30% mai de energie puţină căldură, sunt mai rapide cu 20% decât modelele precedente, integrează mai mult de 400 de milioane de tranzistori pe un chip dual-core Creşterea pieţei Software as a Service (SaaS) Pachetele consacrate de aplicaţii pentru afaceri sunt livrate on-line sub formă de servicii Internet Piaţa Netbook ameninţă puternic piaţa PC-urilor şi Mici, subţiri, ieftine, eficiente din punct de vedere al consacrează piaţa open-source energiei, cu tehnologii centrate pe reţea, Linux, Google Docs, instrumente open-source, memorii flash şi Internet pentru propriile aplicaţii, stocare şi comunicare Platformele mobile digitale intervin în forţă pe piaţa Apple şi-a deschis platforma software pentru iPhone sistemelor informaţionale pentru afaceri dezvoltatorilor, a deschis magazinul de aplicaţii de iTunes, astfel utilizatorii lor îşi pot încărca sute de aplicaţii suport pentru colaborare şi comunicare între colegi MANAGEMENT Managerii adoptă platformele de colaborare on-line Google Apps, Google Sites, Microsoft Office şi reţelele sociale pentru a îmbunătăţi coordonarea, Sharepoint şi IBM Lotus Connections sunt platforme colaborarea şi partajarea de cunoştinţe utilizate în sute de milioane de medii de afaceri de către decidenţi (bloguri, instrumente de tip project management, platforme pentru întâlniri on-line, profiluri personale, profiluri sociale şi comunităţi on- line) Platformele de tip Business Intelligence sunt Instrumente analitice puternice şi tablouri de bord consacrate interactive aduc în faţa managerilor informaţia în timp real, oferind suport managerial şi decizional complet Managerii din toată lumea adoptă milioane de Dispozitivele mobile schimbă experienţele clienţilor gadget-uri mobile din categoria smartphone şi a şi forţează organizaţiile să regândească modul în care tabletelor pentru accelerarea procesului decizional şi interacţionează cu clienţii sau angajaţii lor îmbunătăţirea performanţei acestuia Proliferează întâlnirile virtuale Managerii recurg la teleprezenţă prin conferinţele video şi Web pentru a reduce timpul destinat călătoriilor şi costurile presupuse ORGANIZAŢII 268 Aplicaţiile Web 2.0 (explicate în capitolul 5) sunt Serviciile Web oferă suport pentru interacţiunea adoptate pe scară largă la nivel organizaţional dintre angajaţi şi comunităţile on-line prin bloguri, e- mail-uri, wiki-uri și servicii de mesagerie instant. Facebook şi Myspace creează noi oportunităţi pentru afaceri în colaborarea cu furnizorii şi clienţii Telemunca se extinde Internet-ul, laptopurile wireless, dispozitivele iPhone şi BlackBerry fac telemunca posibilă. 55% din afacerile din SUA au forme de lucru în regim remote Outsourcing Firmele învaţă să externalizeze munca în ţările cu rate avantajoase de angajare a personalului calificat Co-crearea de valoare în afaceri Lanţurile de aprovizionare-producţie-desfacere devin din ce în ce mai globale şi mai colaborative, clienţii sunt implicaţi în procesul de definire a produselor şi a serviciilor organizaţiei În subcapitolele care urmează vom avea în vedere câteva dintre platformele care influenţează starea sistemelor informaţionale actuale. 8.2 Business Intelligence Destinaţia „Business Intelligence”5 nu este limitată doar la companiile mari şi include la fel de bine şi firmele6 mici şi medii. Oricine are nevoie de informaţii de calitate la momentul oportun se îndreaptă către aplicații BI. Spre deosebire de tradiţionalul Enterprise Resource Planning, aplicaţiile de Business Intelligence (BI) asigură un mediu în care utilizatorii primesc mai uşor informaţiile dorite, corecte, consistente şi pe înţelesul lor. Nevoia de a înţelege dincolo de cifrele din rapoarte şi de a explica anumite situaţii, bune sau rele, este acoperită de BI, aplicaţii care s-au dovedit nici scumpe, nici greu de implementat, devenind o necesitate pentru procese decizionale. Business Intelligence7 valorifică avantajul aplicaţiilor de întreprindere (ERP, CRM, SCM) deja instalate şi extrage informaţiile preţioase din bazele de date tranzacţionale ale firmei. Marile companii, care au investit enorm în construirea de depozite de date, pot face pasul următor prin implementarea unui sistem BI, care desăvârşeşte eforturile investiţionale. Într-o definiţie consacrată8: business intelligence constituie o arhitectură şi o colecţie de aplicaţii şi baze de date operaţionale integrate, precum şi de sisteme de asistare a deciziilor, care furnizează utilizatorilor acces mai uşor la datele despre afacere. Tehnologiile de tip Business Intelligence au rolul de a transforma datele şi informaţiile în cunoştinţe. Aplicaţiile BI facilitează multe activităţi9, incluzând şi analiza multidimesională, data mining, capacitatea de previziune, analiza 5 Fotache D., Hurbean, L., Dospinescu, O., Păvăloaia, V-D., Procese organizaţionale şi integrare informaţională. Enterprise Resource Planning, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2010, pp. 322- 343. 6 Hurbean, L., Dănăiaţă, D., Hurbean, C., Business Applications Implementation in Small and Medium Sized enterprises, Sisteme Integrate Colaborative pentru Afaceri Mici şi Mijlocii, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2007 şi Grama, A., Fotache, D., ICT and ERP Applications Challenges in Romanian SMEs, Analele Ştiinţifice ale Univ. „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi”, Ştiinţe Economice, Tomul LIV, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2007. 7 Hurbean, L., Fotache, D., Improve business insight with Business Performance Management, în revista Economic Informatics, no.6/2007 8 Moss L., Atre, S., Business Intelligence Roadmap, Addison-Wesley Professional, 2003, p. 14. 9 Hurbean, L., Fotache, D., New approaches in enterprise applications' implementation, în volumul Education, Research & Business Technologies, Editura ASE, Bucureşti, 2009. 269 afacerii, facilităţi de interogare, raportare, realizare a graficelor, analiza geospaţială, managementul cunoştinţelor etc. Deşi este legat de aplicaţiile de întreprindere, BI nu este un produs sau un sistem, ci este un concept umbrelă10, care „adăposteşte” arhitecturi, aplicaţii şi baze de date. Menirea sa vizează accesul cât mai simplu la date al utilizatorilor dintr-o organizaţie prin accesarea interactivă, în timp real a bazelor de date. Prin analiza datelor istorice, BI realizează o valoroasă introspecţie asupra activităţilor şi situaţiilor de afaceri, iar managerii sunt sprijiniţi concret în luarea deciziilor prin informaţii de esenţă, inclusiv cele de comportament şi de previziune. Cele mai importante domenii de aplicare a soluţiilor BI sunt:  raportări generale;  analiza vânzărilor şi marketing;  planificare şi previziune;  consolidare financiară;  bugetare;  analiza profitabilităţii. Efectele implementării unui sistem BI11 sunt uimitoare, deoarece acesta produce informaţia care trebuie la momentul la care aceasta este necesară, asigurând unul dintre ingredientele succesului în afaceri. BI este arta de a şti şi de a valorifica informaţiile, câştigând avantaje competiţionale şi poate oferi răspunsuri la problemele esenţiale ale unei organizaţii, ajutând-o să ia decizii pentru rezolvarea acestora. Găsirea răspunsurilor12 se bazează pe analiza şi compararea datelor istorice, atât a celor create în cadrul organizaţiei, cât şi a datelor din surse externe. Adunarea şi analiza acestor date permite înţelegerea tendinţelor afacerii, a punctelor tari şi a slăbiciunilor, analiza competitorilor şi a situaţiei de pe piaţă. Beneficiile sistemelor BI pot fi sistematizate13 astfel:  rapoarte mai corecte, obţinute mai rapid;  îmbunătăţirea procesului decizional;  apropierea de clienţi;  venituri mai mari;  economii de costuri IT şi non-IT. Un sistem BI are următoarele componente14 importante: 10 Hurbean, L., The business of process integration, volumul Informatics in Knowledge Society, Editura ASE, Bucureşti, 2007. 11 Airinei, D., Homocianu, D., The Mobile Business Intelligence Challenge, Economy Informatics, vol. 10, no. 1/2010, p. 5, http://www.economyinformatics.ase.ro/content/EN10/01%20Airinei%20Homocianu.pdf 12 Hurbean, L., Business Intelligence - Applications, Trends and Strategies, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Tomul LII/LIII, 2005-2006. 13 Airinei, D., Homocianu, D., Comparative Analysis of Business Intelligence Solutions,The Proceedings of the International Conference: Competitiveness and EuropeanIntegration 2007, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007. 14 Kelley, C., Navigating Business Intelligence – An Architected Data Approach, 2004, disponibil la http://www.businessintelligence.com citat în Fotache D., Hurbean, L., Dospinescu, O., Păvăloaia, V-D., Procese organizaţionale şi integrare informaţională. Enterprise Resource Planning, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, p. 329. 270 1. Depozite de date şi instrumente ETL (Extract Transform Load). Diversele surse de date (ERP, CRM, SCM, alte aplicaţii de întreprindere, surse externe) înseamnă baze de date diferite, cu formate şi structuri de date specifice. Reunirea acestora este deosebit de importantă, de aceea depozitul de date (DD), care asigură captarea şi unificarea datelor, este considerat jucătorul numărul 1 în sistemul BI şi este cel mai însemnat şi mai costisitor. „Păstrătorul” tuturor datelor sprijină procesul de luare a deciziilor pentru conducerea tactică şi strategică oferă variante multiple de vizualizare şi analiză a datelor, chiar dacă sunt personalizate potrivit cerinţelor informaţionale ale top-managerilor. Datele extrase din depozit15 la nivel departamental sunt adunate în aşa-numita magazie de date (data mart), ce asigură accesul mai rapid şi mai simplu (exemple: date marketing, date producţie, date vânzări etc.). Procesul de populare a DD se realizează prin activităţile ETL: extragere, transformare, încărcare, care constituie de fapt trei funcţiuni distincte. Prima, extragerea, citeşte datele dintr-o sursă şi extrage setul de date dorit. Apoi, funcţiunea de transformare lucrează cu datele extrase – utilizând reguli ori tabele de căutare şi creând combinaţii cu alte date – converteşte datele în forma dorită. În fine, încărcarea scrie datele obţinute în baza de date ţintă, asigurând conversia între bazele de date şi migraţia de pe o platformă pe alta; 2. Instrumente de raportare şi vizualizare. Una dintre funcţiunile principale ale BI, raportarea, desemnează procesul de accesare a datelor, formatarea acestora şi livrarea lor sub formă de informaţii. Rapoartele şi interogările sunt obţinute cu ajutorul limbajului de interogare SQL. Instrumentele de vizualizare îi ajută pe utilizatori să „vadă” mai clar datele. Forma preferată o constituie reprezentările grafice. Cu ajutorul acestor instrumente sunt interpretate informaţiile şi relaţiile dintre date. Pot fi combinate reprezentări diferite de seturi de date multiple, se pot obţine vederi multiple ale unui singur set de date; 3. Business Performance Management (BPM) prin Balanced Scorecards (BSC). Instrumentele BSC16 sunt menite să-l ajute pe utilizator să pună strategia în practică. Este vorba despre un sistem de măsurare a performanţelor, derivat din obiectivele şi strategia organizaţiei, care reflectă cele mai importante aspecte ale afacerii. BSC poate fi văzut ca o listă centrală de numere predefinite, fiecare corespunzătoare unei componente cheie a succesului afacerii. BSC se concentrează asupra nivelului strategic al obiectivelor managementului; prin intermediul acestui instrument, managerii de la toate nivelurile monitorizează rezultatele în zonele cheie ale afacerii; 4. Tabloul de bord (dashboard) oferă o viziune comprehensivă asupra performanţei organizaţiei, prin intermediul unui set de indicatori de măsurare specifici (KPI – key performance indicators), ca şi prin semnalarea tendinţelor şi a excepţiilor. Un dashboard integrează informaţii din toate ariile de activitate şi le oferă în formă grafică, arătând evoluţiile efective în comparaţie cu cele dorite, ceea ce indică dintr-o privire „starea de sănătate” a firmei; 5. Componenta On-line Analytical Processing (OLAP) permite utilizatorului extragerea şi prezentarea facilă şi selectivă a datelor, din diferite puncte de vedere. Această analiză este posibilă doar în baze de date multidimensionale. Elementul principal este serverul OLAP, situat între client şi SGBD. Instrumentele OLAP permit analiza pe diferite dimensiuni a datelor multidimensionale şi se utilizează frecvent în „mineritul” de date; 15 Airinei, D., Depozite de date, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pp. 16-27. 16 Airinei, D., Homocianu, D., Scorecards&Dashboards - Part of a BI Solutions inEducations, The Proceedings of the International Conference: InfoBusiness 2006, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007. 271 6. Explorarea datelor (DM - Data Mining). Denumirea acestor instrumente indică clar scopul lor, iar comparaţia este reuşită: adesea trebuie să „sapi” destul de mult pentru a ajunge la informaţiile utile. Instrumentele DM extrag informaţiile ascunse în bazele de date. Diferenţa faţă de OLAP se poate exprima astfel: dacă OLAP răspunde întrebărilor care i se pun, MD răspunde şi întrebărilor care nu i se pun. Instrumentele de data-mining „excavează” în volume imense de date pentru a scoate la iveală posibile legături interesante, precum obiceiurile de consum individuale. Unele companii dezvoltă propriile modele statistice sofisticate pentru a da sens datelor disparate. Pe piaţă există şi asemenea aplicaţii pentru vizualizarea datelor; 7. Sistemele de alertare şi notificare funcţionează proactiv, oferind utilizatorilor informaţii pe baza unor criterii prestabilite, odată ce se produc evenimentele. Utilizatorii sunt continuu la curent cu producerea evenimentelor importante – mesajele le parvin la birou, acasă sau pe drum prin e-mail sau alte tehnologii wireless. Studiu de caz Business Intelligence cu soluţii Microsoft la uzinele Dacia Piteşti17 Dacia este cel mai mare producător român de automobile. Compania a vândut 53.000 de autovehicule în 2002 şi deţine 50% din piaţa românească. În septembrie 1999, grupul Renault a preluat producătorul de automobile, cu care a lucrat îndeaproape între anii 1960 şi 1970. Dacia deţinea la acea vreme licenţa pentru producerea de automobile Renault. Grupul a decis ulterior să investească aproximativ 220 milioane USD pe o perioadă de cinci ani pentru a moderniza noua sa filială. Au existat două motivaţii pentru această decizie: realizarea unui centru de producţie de automobile pentru Europa Centrală şi de Est în România şi, la sfârşitul anului 2004, lansarea X90, o maşină modernă, îndrăzneaţă, destinată pieţelor în dezvoltare. X90 va propulsa Dacia în mod decisiv şi va fortifica ambiţiile sale internaţionale consolidându-i în acelaşi timp rolul în strategia grupului Renault. În acest context, managementul Dacia a căutat soluţii informatice performante, care să îi permită să ia decizii de business mai rapide bazate pe date culese în timp real. Astfel, departamentul IT al producătorului român de automobile a realizat un proiect pilot bazat pe Microsoft® SQL Server™ 2000 Enterprise Edition. Pilotul oferă acces rapid şi securizat angajaţilor şi partenerilor prin intermediul paginilor de Web la analizele OLAP realizate periodic. În orice moment este cunoscută situaţia reală a stocurilor şi astfel activitatea tuturor departamentelor din lanţul de producţie, service şi vânzare este eficientizată. Cu soluţiile Microsoft Business Intelligence managerii care decid strategia fiecărui departament beneficiază de o imagine clară, relevantă şi în timp real privind datele organizaţiei. Astfel, îşi pot fundamenta solid deciziile de afaceri. Combinând capacitatea de analiză a datelor la nivelul întreprinderilor conferită de Microsoft SQL Server şi Microsoft Windows Server System cu puterea şi simplitatea pe care le aduce Microsoft Office System, organizaţiile beneficiază de soluţii complete şi eficiente. Prin disponibilitatea soluţiilor Microsoft Business Intelligence, companiile au flexibilitatea de a alege dintr-o varietate largă de instrumente şi aplicaţii pentru a satisface cerinţele tuturor departamentelor interne. Situaţia iniţială În ultimii ani, piaţa autoturismelor a evoluat ascendent. Creşterea cererii a permis pătrunderea mai multor jucători în piaţă pentru toate categoriile de cumpărători. Astăzi, în piaţa românească există autoturisme pentru fiecare categorie de cumpărători: de la maşini cu cost redus până la maşini de lux. Odată cu achiziţionarea uzinelor Dacia, grupul Renault a realizat investiţii majore pentru a moderniza uzinele şi a consolida astfel o fabrică pentru piaţa din Europa de Est. Hotărârea a fost determinată în 17 Studiu de caz preluat integral http://www.microsoft.com/romania/business/studiu_de_caz/Dacia.aspx 272 mare parte de competiţia acerbă din zonă şi de oportunitatea pe care această regiune o reprezintă din punct de vedere economic. Din poziţia de lider în piaţa românească, Dacia urmăreşte permanent creşterea calităţii produselor sale. Grupul investighează sisteme informatice care să ofere informaţii relevante, obiective şi actuale despre vânzări, produse, parteneri şi clienţi. DeSy, proiectul pilot implementat de Dacia, este un dealer management system, folosit pentru administrarea reţelei naţionale de dealeri. Prin DeSy se urmăreşte o omogenizare a sistemului de colectare a datelor din teren şi realizarea unei soluţii de analiză şi raportare pentru management şi echipele de proiectare, vânzări şi marketing. Soluţia Dacia a desemnat departamentul de IT propriu să realizeze un proiect pilot care să demonstreze utilitatea implementării unei soluţii personalizate. Soluţia trebuia să funcţioneze în regim de furnizor de servicii de aplicaţii (Application Service Provider) pentru reţeaua naţională de dealeri. Sistemul trebuia să răspundă în mai puţin de 4 secunde per pagină şi să permită conectarea unui număr de 1500 de utilizatori concurenţi. Utilizatorii, angajaţii reţelei de dealeri, trebuiau, pe de-o parte, să introducă informaţiile despre vânzările de piese, reparaţiile efectuate şi serviciile oferite, iar pe de altă parte, să folosească sistemul pentru a comanda piese de la furnizorii Dacia. S-a decis implementarea unei soluţii bazate pe o interfaţă Web datorită lipsei de control la nivelul infrastructurii fiecărui dealer în parte. Această lipsă de control expunea practic serverele Dacia unor riscuri de securitate care au fost automat eliminate prin soluţia Web. În plus, soluţia Web a fost considerată de utilizatorii finali ca fiind cea mai simplă şi mai familiară lor. Proiectul s-a bazat pe Microsoft® SQL Server™ 2000 Standard Edition cu Analysis Services, selectat în primul rând pentru fiabilitate, scalabilitate şi performanţă. Interoperabilitatea foarte bună cu o varietate de produse concurente a fost demonstrată de multitudinea de studii de caz publicate, constituind astfel un atú puternic în scopul omogenizării infrastructurii de bază de date existente. În viitor, scalabilitatea SQL Server va asigura îndeplinirea funcţiunilor la nivelul parametrilor condiţiilor de funcţionare, indiferent de variaţiile care pot să apară. Flexibilitatea cu care datele din SQL Server pot fi manipulate şi exportate sau importate a determinat echipa de arhitecţi software să îşi bazeze soluţia pe acest produs. Serviciile de analiză şi raportare incluse în SQL Server 2000 permit realizarea unui instrument de business intelligence puternic şi economic. Portalul a fost scris în tehnologia Microsoft ASP – Active Server Pages – şi publicat prin intermediul server-ului de Web IIS 5.0, integrat în Windows 2000 Server. Un cluster format din două servere cu Windows 2000 Server asigură redundanţa necesară unei disponibilităţi continue a sistemului atât la nivelul aplicaţiei Web, cât şi la nivelul server-ului de baze de date. Pentru a accelera răspunsul oferit de sistem, sunt create periodic cuburi OLAP (On Line Analytical Processing) conţinând indicatorii de business definiţi ca esenţiali pentru diverse tipuri de utilizatori. Utilizatorii se conectează la portalul Web folosind un tunel VPN, care asigură autentificarea la nivelul serviciului de director Active Directory pe care este construită soluţia. Interfaţa le permite să caute informaţii despre autoturisme, clienţi, nomenclatoarele Dacia şi să plaseze comenzi pentru piese care nu mai există pe stoc. Informaţiile introduse în sistem pot fi analizate pe serverele Dacia. Astfel, managementul va avea acele informaţii de care are nevoie pentru a creşte calitatea produselor, satisfacţia clienţilor şi implicit profitul companiei. Beneficiile  acces simplu şi flexibil la o sursă de informaţii consistentă: Interfaţa familiară pentru utilizatori şi rapoartele personalizate care se pot realiza cu datele colectate din teren fac din DeSy o soluţie de business intelligence simplă şi flexibilă. Pentru că datele sunt centralizate instantaneu, managementul companiei îşi poate construi uşor o imagine de ansamblu cu privire la evoluţia afacerii, bazându-şi concluziile pe date reale, actuale şi colectate în mod unitar; 273  decizii mai bune bazate pe informaţii obiective şi actuale: Cu soluţia de Business Intelligence implementată, Dacia va putea să răspundă cu argumente bazate pe date obiective şi actuale la întrebări care până acum primeau răspunsuri subiective, bazate pe investigaţii neomogene. Informaţiile despre stocuri, dealeri, clienţi şi intervenţii sunt parametrii importanţi care determină procesul decizional la nivelul managementului. Deciziile luate pe baza acestor informaţii asigură companiei avantajul competiţional;  controlul incidentelor, creşterea calităţii: Concurenţa determină clienţii să analizeze cu atenţie ofertele din piaţă şi să identifice variante multiple. Calitatea este un factor decisiv. Grupul Dacia este conştient de această realitate şi urmăreşte creşterea constantă a calităţii produselor sale. Controlul incidentelor este un indicator elocvent al calităţii produselor. Având un astfel de indicator, Dacia poate afla din date sigure care sunt produsele care creează probleme şi când apar aceste probleme în ciclul de viaţă al produselor respective;  omogenizarea sistemului de raportare: Birocraţia existentă la distribuitori cauzată şi de insuficienţa investiţiilor în instrumente informatice este un impediment important în evoluţia afacerii companiei. O omogenizare a sistemelor informatice de raportare era necesară pentru a uşura munca dealer-ilor şi a elimina întârzierile din procesul de distribuţie. Succesul acestui proiect pilot va oferi conducerii modalităţile de a reacţiona rapid şi eficient la problemele clienţilor pentru a creşte ataşamentul acestora faţă de produs şi implicit profitul companiei. 8.3 Cloud Computing Cloud Computing apare în prim plan atunci când sunt analizate bugetele IT: nevoia de a creşte puterea de calcul, de a adăuga capacitate de stocare într-un timp scurt fără investiţii în infrastructură, costuri legate de training sau achiziţii de licenţe noi. Aceste nevoi pot fi satisfăcute în timp real prin intermediul Internet-ului, pe baza unui abonament sau plata separată pe fiecare serviciu (se plăteşte cât se consumă). Cea mai des întâlnită analogie a conceptului este cea cu energia electrică: aşa cum ne-am obişnuit să consumăm energie electrică la cerere de la o priză electrică, putem accesa aplicaţii informatice şi servicii de stocare la cerere, plătind doar resursele consumate. Principalul beneficiu18 promis de această tehnologie este reducerea costurilor, prin plata eşalonată, investiţiile în infrastructură fiind evitate. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cu dificultăţi de acces la infrastructuri complexe, soluţia Cloud este ca un balon de oxigen în lupta de supravieţuire pe piaţă. Deloc de neglijat este şi mobilitatea şi ubicuitatea tehnologiei, deoarece permite accesul la datele companiei de oriunde şi oricând. Provocarea principală este generată de fapt de problemele şi riscurile Internet-ului în general: disponibilitatea datelor, securitatea mediului-suport, imprevizibilitatea performanţelor şi dependenţa faţă de furnizor. Aceeaşi vulnerabilitate apare şi în contextul transferului de date personale sau confidenţiale prin e-mail sau în cazul conversaţiilor de messenger. Astfel, angrenarea tehnologiilor Cloud Computing în activităţi de afaceri are ca principale impedimente lipsa controlului asupra datelor, dependenţa faţă de furnizor sau intermediari şi insecuritatea mediului. 18 Ward-Dutton, N., The Seven elements of Cloud Computing’s Value, http://www.ebizq.net/blogs/software infrastructure/2009/08/the_seven_elements_of_cloud_co.php 274 Avem şi exemple de companii pionier în domeniu: Salesforce.com în gestionarea relaţiilor cu clienţii prin CRM, Dropbox pentru servicii de stocare a datelor, de sincronizare, backup şi Amazon Elastic Computing Cloud pentru capacitate de calcul personalizată. Literatura de specialitate prezintă 6 modele Cloud Computing19:  Public Cloud - Cloud extern sau multi-chiriaş pune la dispoziţie o infrastructură IT, pentru un centru fizic de date şi se caracterizează prin infrastructură omogenă, chiriaşi cu interese comune şi model de cost-cheltuieli operaţionale. În acest caz, utilizatorul („chiriaşul”) plăteşte doar ceea ce consumă.  Private Cloud, cunoscut şi sub numele de cloud intern sau cloud-on-premise, limitează în mod intenţionat accesul la resursele sale pentru consumatorii de servicii la o singură organizaţie. Se caracterizează prin infrastructură eterogenă, politici personalizate, resurse dedicate, infrastructură in-house, modelul de cost-cheltuieli de capital şi control continuu. În acest caz, utilizatorul alocă buget dedicat pentru o infrastructură de tip cloud.  Community Cloud – mai multe organizaţii au cerinţe similare şi sunt interesate să folosească aceeaşi infrastructură. În general, regulile sunt stricte, acest lucru implicând costuri importante, dar se obţine un nivel înalt de securitate. Un exemplu de acest gen este Google Gov. Cloud;  Hybrid Cloud – este un model compus din 2 sau mai multe variante din cele prezentate anterior, care rămân entităţi individuale; a devenit posibil datorită standardizării; asigură portabilitatea datelor şi aplicaţiilor;  Dedicated Cloud – hosting cloud sau virtual private cloud, reprezintă medii cloud găzduite şi gestionate dedicat pentru un tip de afacere, un proiect sau o cercetare de amploare. Soluţia este destinată mediilor private de afaceri;  Intercloud – presupune interconectarea la nivel global pentru a oferi o colecţie masivă de servicii în reţele de parteneri de afaceri. Cele mai importante servicii Cloud Computing sunt:  SaaS - Software as a Service – Software ca serviciu: folosirea unui software în regim de serviciu cu interfaţă Web (exemplu: OptimumDesk, Google Docs, Microsoft SharePoint On-line);  PaaS - Platform as a Service – Platforma ca serviciu: platforma cu o bază de date, servicii Web etc. (exemplu: Windows Azure);  IaaS - Infrastructure as a Service – Infrastructura ca serviciu: atunci când se închiriază un procentaj dintr-un server, în general cu o configuraţie care se adaptează necesităţilor;  STaaS - STorage as a Service – Spaţiu de stocare ca serviciu oferit de diverşi furnizori (exemplu: DropBox, Microsoft Skydrive, Google Drive);  CaaS - Communication as a Service – Comunicaţii ca serviciu: utilizarea unei soluţii de comunicaţii unificate, găzduite în Data Center-ul furnizorului (exemplu: Microsoft Lync). Riscurile care apar în privinţa serviciilor menţionate sunt legate de rapiditatea şi stabilitatea conexiunii la internet. Dacă aceasta nu este suficient de rapidă sau există întreruperi, serviciul nu funcţionează. De asemenea, securitatea datelor din cloud poate prezenta probleme şi produce 19Staten, K., How to Build a Hybrid Cloud Computing Strategy, http://local.clevescene.com/Building_a_Hybrid_ Cloud_Computing_Strategy_Euclid_OH-r1277269-Euclid_OH.html; Mell, P., Grance, T., The NIST Definition of Cloug Computing Strategy, http://www.rationalsurvivability.com/blog/?p=870 275 neîncrederea utilizatorilor. Un alt aspect este cel legat de situaţia legală, care este de obicei complexă, deoarece utilizatorul nu cunoaşte locaţia serverelor care îi găzduiesc datele. Cloud Computing este asociat cu SaaS pe piaţa afacerilor. Studiu de caz: Implementare Private Cloud Computing – Vblock, în cadrul Rompetrol Group20 La finalul anului 2010, în plin demers de atingere a excelenţei operaţionale şi odată cu demararea proiectului de implementare a SAP, Grupul Rompetrol a optat pentru dezvoltarea unei infrastructuri IT&C în nor (private cloud), pe baza Vblock, soluţie oferită de alianţa VCE (Cisco, EMC şi Vmware). Proiectul a urmărit provizionarea resurselor pentru mediul SAP, alături de consolidarea în „private cloud” a 575 de servere fizice şi 11 sisteme de stocare: este un succes major pentru Rompetrol şi pentru piaţa din România. În urma implementării, compania estimează un indicator ROI (Return on Investment) de 22%, IRR (Internal Rate of Return) de 64%. Proiectarea și implementarea întregii soluţii au fost realizate de Crescendo şi Iqon, în cadrul primului proiect de acest fel şi de această anvergură din regiune. Situaţia iniţială În 2009, după achiziţia completă a Rompetrol de către KazMunaiGas, compania a decis o schimbare majoră de strategie, de la creşterea rapidă la excelenţa operaţională. Proiectul trebuia să susţină decizia implementării soluţiei SAP pentru consolidarea sistemului de management şi planificare a resurselor companiei şi să garanteze optimizarea sistemului IT, reprezentat atunci de un mediu eterogen format din cca. 700 de servere, peste 20 de sisteme de stocare şi câteva sute de aplicații, administrate de două Business Unit-uri IT. Analizele interne, derulate în contextul implementarii SAP, au arătat un grad de utilizare la nivel de CPU de numai 2-3%, deoarece orice proiect nou venea cu hardware dedicat şi nu exista un mediu virtualizat care să optimizeze încărcarea serverelor. De asemenea, pentru sistemele de stocare, nivelul de utilizare era de cca 20%. Nu exista o soluţie de Disaster Recovery pentru întregul sistem, ci doar pentru platformele de e-mail (Microsoft Exchange) şi ERP (Oracle Enterprise Business Suite). În acest context, echipa Rompetrol a luat decizia consolidării infrastructurii IT, cu un proiect de tip private cloud. Soluţia Pentru identificarea platformei hardware potrivite atât pentru susţinerea implementării SAP, cât şi pentru consolidarea întregii infrastructuri, echipa Rompetrol a derulat o analiză detaliată a pieţei. La final, pe baza cerinţelor definite în business plan, Rompetrol a ales platforma Vblock, dezvoltată de VCE (o alianţă între Cisco, EMC şi VMware). Pachetele Vblock combină într-o platformă unică, scalabilă şi extensibilă cele mai bune soluţii de procesare, stocare, comunicaţii unificate, administrare şi securitate, oferite de membrii alianţei: Cisco, EMC şi Vmware, şi permit adoptarea virtualizării pe scară largă, pornind de la servere, sisteme de operare, până la aplicaţii de business, precum ERP, CRM, BI etc. Derulare proiect După etapa de informare, evaluare şi selecţie, proiectul propriu-zis a demarat în decembrie 2010, când Rompetrol a achiziţionat platforma Vblock. Echipa Crescendo – Iqon a implementat două platforme Vblock1, destinate zonei de enterprise computing, în două locaţii diferite, conectate printr-o linie de comunicaţii cu capacitatea de 10Gbps. Arhitectura platformelor Vblock a fost proiectată şi implementată de specialiştii Crescendo şi integrează soluţii din familiile de produse Cisco UCS, Cisco 20 Studiu de caz preluat integral de la http://www.crescendo.ro/iqon-si-crescendo-implementeaza-platforma- %E2%80%9Cvblock%E2%80%9D-intr-un-proiect-de-consolidare-a-it-ului-in-cloud-premiera-in-europa-de-sud-est/ 276 Nexus, EMC Unified Storage, VMware vSphere 4 Unified Infrastructure. Pentru backup şi replicare, clientul a optat pentru soluţiile EMC Avamar şi Recover Point. Consolidarea şi virtualizarea serverelor fizice a fost realizată de către echipa Iqon, conform unui plan agreat, care prevedea atingerea unor indicatori clari de performanţă, în condiţiile minimizării impactului asupra organizaţiei. „Proiectul de consolidare a fost o provocare datorită anvergurii sale şi timeline-ului foarte agresiv. La finalul fiecărei etape, echipa noastră a atins obiectivele de performanţă stabilite, astfel că, dacă în aprilie 2011 existau 675 maşini fizice şi nici o maşină virtuală, în aprilie 2012 am ajuns la peste 500 de maşini virtuale şi doar 100 de maşini fizice”, precizează Cristian Bălulescu, Director Operaţional Iqon. Începând din februarie 2012, SAP este în producţie pe Vblock: soluţia are un site principal şi unul de disaster recovery, situat într-o locaţie diferită şi capabil să pornească în câteva minute. Beneficii Impactul asupra companiei a fost benefic pe mai multe planuri. Din punct de vedere financiar, pentru proiectul Vblock, Rompetrol a estimat: o rată de recuperare a investiţiei ROI (Return on Investment) de 22% şi o rată internă de rentabilitate IRR (Internal Rate of Return) de 64%. Din punct de vedere al eficienţei operaţionale, s-au înregistrat următoarele beneficii:  creşterea vitezei de răspuns a IT-ului la nevoile de business ale organizației. Datorită mediului virtualizat şi a managementului centralizat, timpul alocat pentru provizionarea de servere dedicate proiectelor noi s-a redus la doar câteva ore, faţă de luni de zile, perioada necesară anterior pentru îndeplinirea procedurilor de achiziţie, livrare, instalare şi configurare echipamente;  optimizarea costurilor operaţionale ca urmare a consolidării mediului IT pe o infrastructură unitară. Monetizarea acestei acţiuni însumează costurile aferente spaţiului ocupat, ale consumului de energie pentru power&cooling, precum şi ale serviciilor de mentenanţă şi suport tehnic contractate către furnizori (de exemplu, spaţiul fizic alocat echipamentelor IT s-a restrâns cu cca 30%, prin reducerea numărului de rack-uri de la 45 la 29);  reducerea cu 50% a gradului de încărcare a echipei care administrează mediul IT;  disponibilitatea hardware a crescut la 99,80%, de la 93,7% la începerea proiectului, cu o rată a incidentelor în scădere de la o medie lunară de 3 la una de 0,05;  gradul de utilizare a CPU a crescut de la 2,7% la 17%, iar la nivel de RAM de la 53% la 90%.;  fereastra de back-up s-a redus cu 76%, de la aproape 9 ore la doar 2 ore;  în urma utilizării tehnologiilor de deduplicare, spaţiul de stocare necesar pentru back-up a fost redus cu 69,37%. Despre client The Rompetrol Group N.V. este o companie petroliera multinaţională, cu sediul în Amsterdam, Olanda. Compania este prezentă în 12 ţări şi are majoritatea activelor şi operaţiunilor în Romania, Franţa, Spania, Bulgaria, Ucraina şi Georgia. Grupul Rompetrol este implicat în activităţi de rafinare, marketing şi trading, dar şi în operaţiuni adiţionale – explorare şi producţie, servicii petroliere etc. Consultanţii Crescendo au lucrat în echipă cu specialiştii Iqon, integrator de sisteme specializat pe industria de petrol şi gaze, cu expertiză şi în alte industrii precum retail, energie şi utilităţi, telecomunicaţii, public, sănătate. Iqon operează patru centre de date şi gestionează toate sistemele IT ale Rompetrol. Pe lângă România, Iqon operează şi în alte ţări din Europa şi Asia (de exemplu, Olanda, Italia, Elveţia, Kazahstan, Georgia, Rusia). „Adoptarea platformei Vblock a oferit companiei Rompetrol o infrastructură IT unitară, cu un nivel ridicat de flexibilitate. Pentru noi, aceste beneficii se traduc în uşurinţa de administrare şi viteza de 277 răspuns la solicitarile business-ului clientului nostru. Pe scurt, excelenţa în satisfacerea nevoilor clienţilor noştri.” afirmă Cristian Bălulescu, Director Operaţional Iqon. Despre Vblock Pachetele Vblock combină într-o platformă unică, scalabilă şi extensibilă cele mai bune soluţii de procesare, stocare, comunicaţii unificate, administrare şi securitate, oferite de membrii alianţei: Cisco, EMC şi Vmware, şi permit adoptarea virtualizarii pe scară largă, pornind de la servere, sisteme de operare, până la aplicaţii de business, precum ERP, CRM, BI etc. 8.4 Software as a Service Conceptul de Software ca Serviciu (SaaS) în contextul externalizării serviciilor IT presupune că aplicaţiile sunt găzduite de un furnizor şi puse la dispoziţia clienţilor prin intermediul Internet- ului. Deşi această noţiune este relativ recentă, implicaţiile acestui model nu sunt noi industriei software, din moment ce pe piaţă existau şi înainte câteva modele similare: ASP – Application Service Provider şi Service-on-demand. Larga răspândire a SaaS este justificată şi de faptul că atât tehnologiile ce susţin serviciile Web, cât şi arhitectura sofware bazată pe servicii (SOA - Service Oriented Architecture) sunt într-o continuă dezvoltare, iar noile modalităţi de abordare devin tot mai populare în rândul organizaţiilor beneficiare. Aplicaţiile SaaS21 impun necesitatea interacţionării cu date şi platforme diferite, motiv pentru care SaaS se înrudeşte cu cel puţin două modele de transmitere:  modelul de management al aplicaţiei găzduite, similar cu modelul de furnizare de servicii ale programelor ASP. Găzduieşte produsul software şi îl livrează beneficiarilor prin intermediul Internet-ului;  modelul Software-on-demand, în care furnizorul acordă clienţilor acces în reţea la o singură copie a aplicaţiei, personalizată conform preferinţelor acestuia. Strict legat de costul serviciilor SaaS, clientul poate opta pentru două variante:  achitarea unui abonament lunar sau anual;  plata contravalorii unui anumit număr de ore pe parcursul cărora s-a accesat aplicaţia. Printre caracteristicile de bază ale aplicaţiilor SaaS, menţionăm:  accesul aplicaţiilor prin intermediul Internet-ului, din orice locaţie;  livrarea aplicaţiilor pe sistemul 1-la–multe, opus modelului tradiţional 1–la–1;  centralizarea aplicaţiilor şi oferirea de actualizări. În ceea ce priveşte adresabilitatea, serviciile de tip SaaS au înregistrat o popularitate ridicată cu precădere în rândul companiilor mici şi mijlocii, datorită costurilor reduse şi a flexibilităţii în utilizare. Din ce în ce mai multe companii apelează la serviciile SaaS pentru aplicaţii de întreprindere în vederea gestionării diferitelor activităţi precum relaţiile cu clienţii. În acest sens, avantajul oferit de modelul SaaS este de a asigura organizaţia că toate locaţiile folosesc aceeaşi versiune şi că formatul datelor înregistrate şi transmise este curent, compatibil şi corect. Responsabilitatea aplicaţiilor este plasată providerului SaaS şi, datorită acestui fapt, companiile scapă de povara aferentă administrării şi gestionării propriilor programe (licenţe, actualizări de 21 Fotache D., Hurbean, L., Dospinescu, O., Păvăloaia, V-D., Procese organizaţionale şi integrare informaţională. Enterprise Resource Planning, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, pp. 305-317. 278 software, întreţinere etc.). SaaS oferă şi servicii privind înregistrarea în log-uri a tuturor tranzacţiilor efectuate în cadrul sesiunii de lucru. Succint, printre beneficiile aduse prin adoptarea software-ului ca serviciu regăsim:  uşurinţă şi eficienţă în administrare;  automatizarea procesului de actualizare software şi servicii de managementul patch- urilor;  accesibilitate globală – aplicaţia poate fi accesată de oriunde atât timp cât există conexiune Internet;  compatibilitatea datelor şi nivel ridicat de colaborare datorită faptului că toţi utilizatorii lucrează cu aceeaşi versiune a aplicaţiei. Studiu de caz: Microsoft Dynamics NAV în regim SaaS22 Enterprise Business Systems (EBS) este o companie locală specializată în proiectarea, instalarea şi administrarea reţelelor de comunicaţii: voce, date, video bazate pe infrastructură IP, precum şi a aplicaţiilor conexe. Serviciile furnizate de Enterprise Business Systems se adresează companiilor mari şi medii, precum şi operatorilor de telecomunicaţii. Compania s-a desprins în mai 2010 din grupul Siemens, printr-un proces de management buy-out, în urma unei operaţiuni de reorganizare globală a activităţilor concernului german. Compania are o echipă de 18 angajaţi distribuită regional, cu trei centre de prezenţă în Bucureşti, Iaşi şi Braşov. Situaţia iniţială În mai 2010, la desprinderea din grupul Siemens, EBS utiliza un ERP Tier 1 care nu ridica probleme de funcţionalitate, însă avea costuri de mentenanţă mari. Mai mult, costurile adaptării acestei aplicaţii la schimbările legislative sau alte personalizări punctuale erau, de asemenea, foarte ridicate. Foloseam o aplicaţie costisitoare, iar cheltuielile de dezvoltare ar fi fost foarte mari în contextul schimbărilor din companie şi prin urmare am căutat o alternativă mai potrivită pentru o companie de dimensiunea EBS, declară Andrei Pietruschevici, Managing Director, Enterprise Business Systems. Alternativa dorită era un ERP în regim SaaS (software ca serviciu), găzduit într-un data center extern care să necesite o investiţie iniţială minimă şi un efort mic din partea angajaţilor companiei pentru adoptare şi utilizare. O condiţie esenţială era ca această soluţie să fie livrată în regim SaaS. În urma unui proces de selecţie, EBS a ales soluţia Microsoft Dynamics NAV oferită ca serviciu. Pentru implementare, a fost selectată compania AGER Solutions, partener Microsoft. Soluţia Conform cerinţelor Enterprise Business Systems pentru înlocuirea sistemului ERP anterior era nevoie de o soluţie out of the box, potrivită pentru sectorul SMB şi care să fie vândută de mai mulţi furnizori pentru a exista alternativă la nivel de servicii. O condiţie esenţială era ca această soluţie să fie livrată în regim SaaS (Software ca Serviciu). În urma unui proces de selecţie, EBS a ales Microsoft Dynamics NAV versiunea 5.0 SP 1 în regim SaaS. Pentru implementare a fost selectată compania AGER Solutions, partener Microsoft. Conform principiilor mele de business, Capex-ul trebuie folosit pentru activităţi care generează direct venituri, astfel principala opţiune avută în vedere a fost tot o soluţie în regim SaaS. Un alt element important era ca soluţia pentru care optam să fie out of the box şi nu o dezvoltare locală şi să fie o soluţie vândută de mai mulţi parteneri pentru a avea alternativă la nivel de servicii afimă Andrei 22 Studiu de caz preluat integral de la http://www.microsoft.com/romania/business/studiu_de_caz/enterprise_ business_systems_alege_microsoft_dynamics_saas.aspx 279 Pietruschevici. Aplicaţia urma să fie personalizată de AGER Solutions conform specificului EBS şi găzduită într-un centru de date local, al unui terţ furnizor. Proiectul de implementare a Microsoft Dynamics NAV 5.0 s-a derulat foarte rapid, pe de o parte pentru că echipa EBS era familiarizată cu utilizarea unui ERP şi înţelegea necesităţile şi modul de a opera a unei astfel de soluţii, iar pe de altă parte datorită regimului SaaS al aplicaţiei, în care furnizorul se ocupă de întreaga infrastructură. La 1 iulie 2010, EBS începuse deja exploatarea serviciilor. Pe baza experienţelor anterioare de lucru cu ERP-ul, cerinţele afacerii au fost bine conturate şi reflectate cu uşurinţă în sistemul Microsoft Dynamics NAV proiectat. Procesul de implementare a fost unul clasic, independent de opţiunea de găzduire a soluţiei şi nu au existat limitări în ceea ce priveşte funcţionalităţile. Practic noi am înlocuit un ERP cu altul consideră Andrei Pietruschevici. Enterprise Business Systems a optat pentru o soluţie standard cu puţine deviaţii de la fluxul predefinit. Funcţionalităţile implementate acoperă ariile: management financiar, mijloace fixe, stocuri, vânzări şi marketing, cumpărări, lucrări. Dat fiind specificul activităţii de distribuţie şi ofertare pe proiecte, a fost foarte importantă implementarea funcţionalităţilor legate de lista de materiale, care permit afişarea detaliată a componentelor ofertate, la nivel de articol. Adaptarea la noul sistem a fost uşoară, datele de migrare preluate din vechiul sistem au fost bine structurate şi, per ansamblu, procesul a decurs în parametri optimi. Compania EBS a apreciat în mod deosebit următoarele aspecte legate de implementare: costurile reduse şi efortul rezonabil al angajaţilor, astfel încât activitatea operaţională nu a fost afectată în timpul proiectului. Alte beneficii obţinute au fost:  investiţie iniţială zero şi TCO competitiv prin contractarea unei soluţii ERP în regim SaaS (Software ca Serviciu) cu plata lunară a serviciilor; capitalul astfel disponibilizat a putut fi utilizat în activităţi direct productive;  predictibilitatea costurilor prin plata lunară;  simplificarea operării mediului IT prin găzduirea soluţiei ERP într-un centru de date profesional;  obţinerea unui nivel optim de securitate şi disponibilitate a sistemului IT. Când faci un contract de servicii trebuie să ai în vedere termenii în care furnizorul rezolvă orice problemă: timp de răspuns, disponibilitate etc. Pentru utilizarea Microsoft Dynamics NAV în regim Software ca serviciu, am stabilit un SLA (Service Level Agreement) uzual care să prevadă termeni optimi de intervenţie şi funcţionare a soluţiei;  disponibilitatea soluţiei ERP în locaţii multiple. Avantajul unei soluţii în regim SaaS este şi accesul din exterior la funcţionalităţile ERP-ului. Se poate lucra cu o conexiune remote direct în aplicaţie, având astfel un nivel maxim de siguranţă în ceea ce priveşte integritatea datelor;  creşterea capacităţii productive a companiei prin focalizare pe activitatea de bază. Am ales să punem serverele într-un data-center şi să avem un furnizor de servicii profesionale, iar noi să ne focalizăm pe activitatea de bază;  îmbunătăţirea suportului decizional prin customizarea facilă a rapoartelor manageriale;  construirea şi obţinerea de rapoarte de activitate specifice activităţii companiei pe clienţi/ familii de produse/ centre de profit/ centre de cost;  simplificarea modului de utilizare a aplicaţiei prin existenţa unei interfeţe familiare, tipică produselor Microsoft. 280 8.5 Tehnologiile mobile În prezent există câţiva jucători mari pe piaţa tehnologiilor mobile23: Apple cu iOS, Google cu Android, Microsoft cu Windows Phone, Research in Motion cu BlackBerry. Fiecare dintre aceştia se străduieşte să facă tot posibilul să poată oferi dezvoltatorilor cele mai bune instrumente pentru a crea aplicaţii pentru platforma lor. Odată cu diversificarea şi progresul tehnologiei dispozitivelor mobile, a crescut şi cererea pentru aplicaţii mobile, acestea avansând într‐un mod accelerat din stadiul experimental, la stadiul integrat în aspectele esenţiale ale afacerilor. Pe lângă valoarea economică obţinută de pe urma aplicaţiilor, există consecinţe diferite pentru industrii şi indivizi în ceea ce priveşte modul în care acestea influenţează viaţa de zi cu zi. Aplicaţiile mobile revoluţionează afacerile, reuşind să creeze rapid locuri de muncă, în ciuda unui context economic dificil. Având în vedere modurile în care aceste aplicaţii au redefinit societatea, este uşor de constatat că piaţa aplicaţiilor nu a ajuns încă la saturaţie, fiind aşteptată în continuare o extindere a acesteia. Conform cercetătorilor de la Berg Insight24, numărul de aplicaţii mobile descărcate în întreaga lume s‐a dublat în anul 2012, crescând de la 29,5 miliarde în 2011, la 60,1 miliarde25. Un total de 1,6 miliarde de aplicaţii iOS şi Android au fost descărcate numai între Crăciun şi seara Anului Nou (25‐31 decembrie 2012), recordul de 328 de milioane fiind înregistrat în ziua de Crăciun26. Datorită faptului că telefoanele inteligente, tabletele şi alte dispozitive mobile sunt din ce în ce mai căutate, se aşteaptă ca piaţa aplicaţiilor mobile să crească, de asemenea, ajungând la 108 miliarde descărcări până în anul 2017. Veniturile din aplicaţii, incluzându‐le pe cele directe şi pe cele provenite din reclamele din cadrul aplicaţiilor, au totalizat aproximativ 8,4 miliarde de dolari în 2012. La nivel mondial, se estimează o rată de creştere anuală de 17%, pentru a ajunge la venituri de 18,6 miliarde de dolari în 201727. Magazinele de aplicaţii Apple pentru sistemul de operare iOS, Google Play pentru Android şi cele ale unor părţi terţe au fost principalii responsabili pentru creşterea explozivă a descărcărilor de aplicaţii în 2012, Android fiind platforma‐lider. Deşi este în continuă modificare, considerăm că o imagine a cotelor de piaţă este relevantă în vederea creionării unei impresii asupra marilor jucători de pe piaţa de sisteme mobile. 23 Duval, E., Parra, G., Comparative study of tools for crossplatform mobile application development, http://thesis12.bertouttier.be/wp‐content/uploads/2012/11/literature‐study‐Bert‐Outtier.pdf 24 Berg Insight, companie suedeză care are competenţă pe piaţa globală în platforme Business Intelligence şi platforme mobile, http://www.berginsight.com/CompanyInfo.aspx?m_m=2&s_m=1 25 ***, 108 billion mobile applications will be downloaded in 2017, http://www.berginsight.com/News.aspx, accesat în martie 2013 26 Farago, P., Holiday 2012 Delivers Historical Worldwide App Downloads, http://blog.flurry.com/bid/92809/Holiday‐2012‐Delivers‐Historical‐Worldwide‐App‐Downloads, accesat în aprilie 2013 27 Nathan, E., Mobile App Downloads to Hit 108 Billion in 2017, http://www.eweek.com/mobile/mobile‐app‐downloads‐to‐hit‐108‐billion‐in‐2017, accesat în iunie 2013 281 Figura nr. 8.2. Cota de piaţă a telefoanelor inteligente28 Cea mai mare parte a jucătorilor mici a continuat să construiască parteneriate pentru a-şi îmbunătăţi poziţia pe piaţă. Cu dominanţa în creştere a Android şi iOS ca platforme de operare pentru telefoanele inteligente, diferenţierea dispozitivelor devine din ce în ce mai dificilă. Aceasta ar putea deschide uşa pentru noi sisteme de operare care vor fi lansate în următoarele perioade. Figura nr. 8.3. Cota de piaţă a primilor furnizori de telefoane smart29 Piaţa dispozitivelor şi aplicaţiilor mobile este efervescentă, generând noi platforme şi noi alegeri: Microsoft, Blackberry, Firefox, Ubuntu sau Jolla au venit cu noi platforme de aplicaţii, care vor provoca cei doi lideri de pe piaţă. Unii au susţinere financiară, alţii au noi concepte şi soluţii interesante. Totul pare să atragă o cotă destul de mare de piaţă, indicând faptul că piaţa este dispusă să încerce şi altceva pe lângă „clasicii” iOS şi Android. Creşterea importanţei platformelor de sisteme de operare pe parcursul ultimilor ani a fost determinată de evoluţia pozitivă de pe piaţa telefoanelor inteligente, consumatorii căutând interfeţe şi tehnologii intuitive şi inovatoare, dar, de asemenea o gamă largă de aplicaţii mobile pentru a creşte domeniul de aplicare a ceea ce poate face dispozitivul pentru utilizator. Cu ratele de penetrare a telefoanelor 28 http://www.research2guidance.com/apple-and-android-account-for-82-of-all-app-downloads-but-2013-might-be- the-turning-point-of-the-dominance-for-both-platforms/, accesat septembrie 2013 29 http://www.research2guidance.com/apple-and-android-account-for-82-of-all-app-downloads-but-2013-might-be- the-turning-point-of-the-dominance-for-both-platforms/, accesat iunie 2013 282 inteligente pentru care se aşteaptă acelaşi trend ascendent, în continuare sistemul de operare constituie un factor cheie pentru decizia de cumpărare a consumatorilor. În zona de afaceri, concurenţa este deosebit de puternică datorită faptului că marile companii producătoare de sisteme integrate trebuie să ţină pasul cu trendurile din domeniul aplicaţiilor mobile. Astfel, s-au dezvoltat în ritm alert module de sisteme integrate (ERP, CRM, BI) care pot fi accesate şi controlate de pe dispozitive mobile şi care oferă utilizatorilor flexibilitate, mobilitate şi control la distanţă. Studii de caz Internet-ul obiectelor30 Până în 2020, se estimează că 80 de miliarde de obiecte din toată lumea vor fi conectate la Internet sub o formă sau alta. În anul 2013 erau 15 miliarde, în creştere accelerată faţă de 4 miliarde în 2010. Şi acesta este doar un prim pas către ceea ce specialiştii au denumit „Internet of things” (Internet-ul lucrurilor), fenomen care, la potenţialul său maxim, ar face ca majoritatea obiectelor care ne înconjoară să fie interconectate pentru a funcţiona cât mai eficient, dar şi să înveţe şi să se adapteze la comportamentul utilizatorului. Numit şi „Internet of everything” (Internet-ul a tot ce ne înconjoară), acest „Internet al obiectelor” a fost identificat şi definit ca atare în 1999 de către Kevin Ashton, un pionier britanic în domeniul tehnologiei. În Occident, deja orice locuinţă are 10 dispozitive interconectate şi se estimează că numărul acestora va creşte la 50 până în 2022. Conexiunea dintre acestea şi conexiunea lor la Internet nu este însă decât o parte a poveştii. Mult mai dificile se dovedesc a fi coordonarea lor şi comunicarea armonioasă între ele. Comunicarea dintre dispozitive, de orice fel ar fi acestea, se realizează prin intermediul aşa-numitelor protocoale (sisteme de mesaje digitale şi regulile ce guvernează schimbul de astfel de mesaje). În cazul Internet-ului, există peste 50 de protocoale. La rândul lor, dispozitivele wireless interacţionează între ele prin intermediul altui set de protocoale (Bluetooth, RFID, ZigBee etc.) şi, pentru a comunica cu Internet-ul, au nevoie de alt set de protocoale. Prin urmare, Internet-ul obiectelor este, de fapt, o sumă a mai multor reţele izolate, ceea ce obligă consumatorii să aleagă un singur furnizor sau să lucreze cu mai multe sisteme simultan. Nici măcar sisteme care, teoretic, ar trebui să colaboreze (cum ar fi becuri inteligente şi jaluzele controlate prin Wi- Fi) n-o pot face în acest moment decât, poate, prin combinaţii complicate, ceea ce reduce tocmai eficienţa pe care astfel de sisteme ar trebui să o aducă. Pe termen scurt, se pot găsi soluţii, aşa cum face Revolv, companie de automatizare a locuinţelor31. Aceasta comercializează un dispozitiv cu 7 emiţătoare radio care pot comunica folosind 10 protocoale wireless diferite. Acesta se conectează la orice dispozitiv wireless conectat la reţeaua Wi-Fi dintr-o casă (termostat, becuri, uşile garajului etc.), iar utilizatorii pot controla totul folosind interfaţa Revolv pentru smartphone sau tabletă. Dar, pentru ca Internet-ul obiectelor să-şi atingă adevăratul potenţial, este nevoie de eforturi de standardizare. IBM, Cisco şi alte companii încearcă să realizeze standarde deschise pentru conectarea dispozitivelor. Este posibil chiar ca un astfel de standard să existe deja, potrivit opiniei unor specialişti. Este vorba despre sistemul de operare Android, de la Google, prezent pe cele mai multe smartphone-uri la ora actuală. În acelaşi timp, Android este deja prezent pe espresoare, console de jocuri, frigidere, ba chiar şi pe sisteme de irigaţii. Un mare plus pentru sistemul de operare este faptul că e open-source, putând fi 30 Exemplu preluat integral din Bârliga, G., Câteva lucruri despre Internet-ul lucrurilor, septembrie 2013, disponibil la adresa http://www.revistabiz.ro/cateva-lucruri-despre-Internet-ul-lucrurilor-1377.html, accesat octombrie 2013 31 http://www.revolv.com 283 modificat de oricine pentru nevoile sale. Android devine sistemul de operare standard pentru majoritatea dispozitivelor dotate cu microprocesoare. Comunicarea M2M (machine-to-machine) este deja o realitate. Folosind reţelele de comunicatii, orice dispozitiv poate să comunice cu altul pentru monitorizare sau control. Şi, cum tot mai multe dispozitive, de la maşini la frigidere, de la paşapoarte la cipul de identificare al unui animal de companie, au acum microprocesoare, posibilităţile de a folosi această conectivitate devin, practic, infinite. Pornind de la această comunicare, combinând-o cu conexiunea la internet şi având deasupra aplicaţii şi servicii care să folosească datele furnizate de această reţea uriaşă, ne aflăm în pragul unei noi revoluţii tehnologice. Este o revoluţie despre care companiile vorbesc de mai mulţi ani de zile. Poate fi un frigider inteligent, conectat la Internet, care ştie ce conţine, reţine ce mâncăruri care vă plac şi vă anunţă când laptele este pe cale să se termine. Mai mult, poate chiar comanda on-line lucrurile care vă lipsesc. Aţi uitat aragazul aprins? Nici o problemă: deschideţi o aplicaţie de pe smartphone şi puteţi opri aragazul de oriunde v-aţi afla (cu condiţia să aveţi conexiune la Internet, desigur). Veţi putea face setări astfel încât, de fiecare dată când ieşiţi sau intraţi în casă, să se efectueze automat anumite operaţiuni: stins/aprins de lumini, pornit/oprit căldura şi aşa mai departe. Şi mai interesante sunt aplicaţiile în domeniul siguranţei rutiere. Semafoare inteligente, care îşi adaptează singure durata luminii verzi sau roşii în funcţie de volumul real al traficului, conectate la procesorul din maşini, pentru a evita trecerea acestora pe roşu, maşini care nu vor ieşi de pe carosabil, fiindcă senzori minusculi din vopseaua marcajelor rutiere vor semnaliza orice deviere periculoasă– aplicaţiile sunt infinite. Conexiunea dintre obiecte trebuia făcută, până nu demult, fizic, prin cabluri, dar revoluţia wireless şi, mai ales, ascensiunea Cloud Computing vor schimba radical acest lucru. Iar producătorii se adaptează deja la noua realitate. Bosch a lansat o cameră de securitate care permite să vă conectaţi la sistemul de securitate al casei chiar şi când nu sunteti acolo. Cu ajutorul aplicaţiei de iPhone, puteţi vedea în timp real ce vede camera acasă sau la birou. În aceeaşi ordine de idei, Belkin a lansat dispozitivele Echo Water şi Echo Electricity. Echo Water se plasează sub chiuveta din bucătarie şi măsoară vibraţiile pentru a analiza toate sursele de apă din locuinţă (duş, toaletă etc.), ca să analizeze cât de eficient este consumul. Face toate acestea folosind algoritmi găzduiţi în cloud, pe baza cărora lansează mesaje către utilizator referitoare la consumul de apă. Echo Electricity face acelaşi lucru în cazul consumului de curent electric. Casa inteligentă, un alt vis promis de multă vreme, dar ale cărui iteraţii au fost până acum prea scumpe, promite să devină o realitate accesibilă prin intermediul Internet-ului obiectelor. Ceea ce aduce Panasonic în plus faţă de majoritatea sistemelor de până acum este folosirea inteligentă a conexiunii prin cloud pentru a realiza un sistem de comenzi vocale mult mai simplu de utilizat (şi înţeles) de orice utilizator. Astfel, pe lângă faptul că frigiderul, aragazul, filtrul de cafea, bateria de apă din bucătărie pot comunica între ele, este mult mai simplu pentru utilizator să comunice cu ele. Dacă pentru utilizatorii individuali avantajele ţin mai mult de sporirea confortului, în cazul companiilor Internet-ul obiectelor va fi esenţial pentru eficientizarea proceselor de business. Magazinele nu se vor mai confrunta cu penurii de marfă, în condiţiile în care sistemul complet automatizat va şti în orice moment câte cutii de pateu se află pe raftul supermarketului şi câte mai sunt în magazia din spate şi va putea chiar să comande imediat un nou lot de la un anumit nivel al stocului în jos. În domeniul producţiei, aplicaţiile ce vor spori la maximum eficienţa vor deveni esenţiale. Ne putem imagina produse inteligente care se vor proteja singure pentru a evita orice avarie sau pot comanda singure piese de schimb când detectează o defecţiune. Casă, companie, care e pasul următor? Deja se vorbeşte despre oraşe inteligente, în care comunicarea între toate sistemele (transport, apa şi canalizare, electricitate, iluminat etc.) să asigure eficienţa 284 energetică, reducerea poluării şi, desigur, creşterea confortului locuitorilor. Oraşul sud-coreean Songdo şi-a propus deja să devină primul „smart city”, în care Internet-ul obiectelor să fie omniprezent. Edilii speră că astfel vor culege date preţioase de la obiectele folosite în viaţa de zi cu zi de locuitori şi le vor folosi pentru a eficientiza procesele şi a oferi o viaţă mai bună oamenilor. Studii de caz tehnologii mobile O creştere reprezentativă în domeniu a fost înregistrată în cazul cupoanelor de reduceri accesate cu ajutorul telefoanelor mobile. Ele sunt disponibile prin intermediul unor coduri QR, coduri de bare, SMS- uri, efectuarea unui check-in pe Facebook în locaţia firmei etc. Cele mai importante 3 categorii de cupoane sunt din domeniul produselor alimentare, produselor de vânzare cu amănuntul şi cel al meniurilor şi băuturilor oferite de restaurante şi cafenele. Ca exemplu al ultimei categorii putem menţiona lanţurile de restaurante Harverster32 din UK, care ofereau consumatorilor o reducere de 5£ unei consumaţii mai mari de 30£ cu ajutorul aplicaţiei Apple Passbook. Voucherul putea fi descărcat cu ajutorul telefonului mobil şi era disponibil în orice restaurant Harvester din ţară. Rezultatul? 16000 vouchere utilizate în doar două săptămâni. Un viitor al tehnologiilor informaţionale pentru afaceri are în vedere conceptul de Mobile Shopping Assistant (MSA), care a fost dezvoltat în cadrul grupului Metro33. Acest concept este implementat ca o aplicaţie pe telefoanele mobile, iar prin intermediul ei clienţii îşi pot scana produsele în timp ce le pun în coşurile de cumpărături; în felul acesta se micşorează în mod semnificativ timpii de aşteptare la casele de marcat. La început, serviciul a fost testat pe 100 de voluntari, iar ulterior a devenit disponibil prin descărcare gratuită de pe Internet. Cu ajutorul acestei aplicaţii, clienţii îşi pot stabili de asemenea liste de preferinţe sau pot vedea conţinutul/ingredientele unui produs scanat. De asemenea, este oferită şi o hartă a magazinului care să ajute cumpărătorul în ghidarea spre un anumit stand sau produs disponibil. În continuarea MSA s-a realizat şi Mobile Shopping List (MSL) care are ca scop înlocuirea listelor clasice de cumpărături. MSL creează on-line o listă electronică de produse care ulterior poate fi descărcată de pe site-ul www.real.de, putând fi accesată oricând şi de oriunde. Grupul Metro a anunţat o creştere cu 20% a numărului de cumpărători în ultimii 3 ani de la adoptarea tehnologiilor MSA şi MSL, ceea ce reprezintă un semnal foarte puternic că acest concept de „hyper- market al viiorului” este foarte bine primit de către cumpărători, reuşind să genereze plus valoare atât pentru magazin cât şi pentru clienţi. 8.6 Social Media Social Media este în prezent cea mai rapidă şi eficientă metoda de a distribui informaţii, promova produse şi de a creşte numărul de clienţi. Toţi specialiştii sunt de acord că marketingul pe reţelele sociale este următorul pas pe care trebuie să îl facă toate companiile. Motivul este unul simplu – oamenilor le place să socializeze şi tind să creadă mai mult părerile altora faţă de ceea ce văd într-o reclamă tradiţională. Când vorbim de Social Media, ne referim la reţelele sociale precum Facebook, YouTube, Twitter, LinkedIn, Google+, Wikipedia, site-uri de Social Bookmarking etc… şi, de ce nu, bloguri ale 32 ***, Harvester Leverages Apple Passbook Functionality to Offer Innovative Mobile Voucher Campaign, http://www.millennialmedia.com/advertise/campaign-successes/harvester-leverages-apple-passbook-functionality- to-offer-innovative-mobile-voucher-campaign/ 33 http://www.future-store.org/fsi-internet/html/en/20147/index.html, http://www.future-store.org/fsi-internet/html /en/25891/index.html 285 companiei. Reţelele de socializare sunt folosite în afaceri de aproximativ 1 - 3 ani şi doar 39% dintre companii au un departament special pentru comunicarea prin Social Media. 83% cred că reţelele sociale sunt o modalitate rapidă şi eficientă de a prezenta produse şi servicii noi. La nivel global, 97% dintre companiile importante sunt prezente pe reţelele sociale. În România, 94% dintre companiile cu prezenţă pe reţelele de socializare folosesc Facebook, în timp ce Youtube este utilizat de 43%, iar Linkedin de 41%. Pentru comparaţie, la nivel global 92% din companii folosesc Facebook, 56% Youtube şi 70% Linkedin. Din studiul "Social Media şi mediul de afaceri românesc"34 realizat de Ernst & Young România în 2013 ce analizează răspunsurile a 173 de reprezentanţi ai unor companii din diverse industrii rezultă următoarele:  în România, patru companii din cinci folosesc reţelele de socializare pentru promovare, cu precădere Facebook, urmată de Youtube şi Linkedin;  95% dintre repondenţi asociază utilizarea reţelelor sociale cu departamentul de marketing, în timp ce la nivel global 69% asociază respectiva activitate cu departamentul respectiv;  45% dintre companii folosesc reţelele de socializare şi pentru recrutarea de personal, iar 18% spun că vor folosi în viitor această modalitate;  jumătate dintre companii postează zilnic, 15% odată la 2 - 3 zile, 21% săptămânal, 6% lunar şi 9% o dată la câteva luni;  reprezentanţii companiilor cred că reţelele sociale asigură creşterea expunerii pe piaţă - 83%, creşterea notorităţii companiei - 79%, fidelizarea clienţilor - 52%, creşterea traficului de clienţi - 52%, creşterea vânzărilor - 46%, reducerea cheltuielilor de marketing - 37%, dezvoltarea parteneriatelor de afaceri - 13%. Simpla prezenţă pe o reţea socială nu aduce beneficii directe şi rapide. Social Media nu funcţionează asemeni promoţiilor – o pagina de Facebook se creează foarte uşor, orice utilizator poate face acest lucru. Importantă cu adevărat este existenţa unei conexiuni la o soluție de marketing (amintim exemplul platformelor Customer Relationship Management) care conturează o mini-comunitate în jurul unui brand. Efortul este continuu, urmărind în permanenţă atragerea de noi abonaţi la pagină prin intermediului butonului Like. În condiţiile în care pagina unei companii este administrată corespunzător, prezenţa în reţele sociale aduce un plus de valoare brandului. Studiu de caz: Cohnandjansen JWT promovează Nissan pe Social Media35 Cohnandjansen JWT este afiliată reţelei globale JWT, un nume de referinţă în industria de publicitate, aflată în momentul de faţă pe locul 4 în topul celor mai mari reţele mondiale. JWT a fost una dintre primele agenţii de publicitate full-service (în 1864), prima reţea internaţională (1899), prima agenţie care a realizat un testimonial (cu Regina României pentru crema Ponds, în 1924) şi mai apoi, realizatoarea primului spot tv din lume (1939); de asemenea, JWT a pus bazele planning-ului, în 1968. În prezent, portofoliul companiei reuneşte clienţi precum: Avon, Bayer (OTCs), Bunge (Floriol, Unisol), Henkel (Perwoll on-line), Kraft (Jacobs, Jacobs 3in1, Nova Brasilia), MegaImage, Nestle (KitKat), Nokia, 34 Oancea, D., Patru companii din cinci folosesc, în România, reţelele sociale pentru promovare, http://www.businessmagazin.ro/media-marketing/patru-companii-din-cinci-folosesc-in-romania-retelele-sociale- pentru-promovare-11595443 35 http://www.iaa.ro/Articole/Studii-de-caz/Cum-se-promoveaza-nissan-pe-social-media/5014.html 286 Praktiker (on-line), Romania Liberă, Snack Attack, Valvis Holding (Sâmbureşti, Aqua Carpatica), Nissan, printre alţii. Parteneriatul cu Nissan a început în 2010, Cohnandjansen JWT ocupându-se de tot ceea ce înseamnă comunicare pe on-line - strategie, creaţie şi implementare pentru Website corporate, campanii de CRM, Social Media, comunicare tactică. Obiectivul aplicaţiei Facebook Nissan a fost ca Nissan să devină brandul numărul unu în România pe reţeaua de socializare Facebook, să depăşească BMW (care avea deja 50.000 de fani şi numărul lor creştea), în următoarele 12 luni. Strategie În decembrie 2011, Cohnandjansen JWT a lansat pagina oficială Nissan România pe Facebook, cu o strategie foarte clară în faţă: creşterea notorietăţii (media plătite), interacţiunea cu publicul ţintă prin conţinut şi aplicaţii în exclusivitate, generarea de lead-uri (testdrive-uri pentru linia Nissan). Configurarea traseului: De la fan la client potenţial. Strategia a fost centrată pe ideea: Cea mai tare tehnologie. La nivel de creaţie: au fost lansate trei aplicaţii diferite, fiecare susţinând o anumită campanie: Aplicaţie Nissan GT Academy – pentru un program TV sub brandurile Nissan şi Sony Playstation. S-a dorit închiderea unui cerc care pornea din TV şi a inclus sport.ro (content şi branding cu trimitere în pagina de Facebook) şi site-ul Nissan.ro (secţiunea dedicată campaniei Nissan GT Academy). Utilizatorii care intrau în concurs puteau să câştige o excursie în Dubai pentru 24 de ore la seriile de curse de maşini Le Mans. Numai aceasta campanie a adus brandului 20.000 de fani. Profil de pârtie este o aplicaţie în desfăşurare care promovează sistemul Nissan AllMode 4X4. Le va spune utilizatorilor ce gen de schiori/ snowboarderi sunt. Elementele centrale au fost:  bannere de mari dimensiuni pe toată pârtia, staţii de telecabină/gondolă/telescaun;  media neconvenţională – un Nissan Juke expus asemeni unor plăci/schiuri pe un rastel;  profil de pârtie în zona cea mai aglomerată din Poiana Braşov (cabana Rossignol, la baza gondolei şi telecabinei mici);  distribuire de flyere de către monitorii de schi din Poiana Braşov. Şi toate duceau către aplicaţia de Facebook. Premiul: 12 weekenduri all inclusive la Poiana Brasov (cazare, masa, skipass, test-drive cu un model Nissan la alegere). Campania s-a derulat în perioada 25 decembrie – 30 martie 2013 şi a strâns 7.000 de participanţi. Mark my Juke Nismo este cea mai nouă aplicaţie Nissan. Campania are un dublu rol: de a comunica versiunea specială Nismo a modelului Juke, precum şi prezenţa Nissan la Geneva Motor Show. Utilizatorii îşi pot crea propria lor variantă de Juke Nismo şi pot câştiga o excursie VIP de 4 zile la show-ul auto de la Geneva, alături de echipa Nissan. Campania a strâns 4.500 de utilizatori. Rezultate În 2 luni de zile Nissan a ajuns la 35.000 de fani şi este brandul numărul doi la categoria automobile, după BMW. 8.7 Radio-Frequency IDentification Tehnologia de identificare prin radiofrecvenţă (RFID) este o tehnologie wireless folosită pentru identificarea unică, la distanţă, a unor entităţi fizice. Aceste entităţi pot fi produse dintr-un 287 magazin sau depozit, animale de companie, obiecte de valoare etc. RFID reprezintă o metodă tehnologică avansată pentru identificarea automată, fără a mai fi nevoie de vizibilitate directă între dispozitivul care citeşte eticheta de identificare şi entitatea pe care este plasată aceasta. Actualmente, tehnologiile de identificare şi de colectare automată a datelor reprezintă un sector vital al tehnologiilor informaţionale. Scopul declarat al acestor tehnologii constă în captarea automată a datelor emise de diverse entităţi, memorarea, transmiterea şi prelucrarea lor în cadrul sistemelor automatizate şi eficientizarea muncii umane. În acelaşi timp, se urmăreşte reducerea la minimum a erorilor care pot apărea în legătură cu gestionarea acestor date. IDentificarea prin Frecvenţă Radio (RFID – Radio Frequency Identification) este una dintre cele mai avansate metode tehnologice de colectare automată a datelor, câştigând în ultima perioadă tot mai mult teren în diverse domenii de activitate. RFID reprezintă un sistem care transmite IDentitatea (numărul unic de identificare) unui obiect fizic folosind undele radio către un receptor pregătit să primească această informaţie, urmând ca ulterior această informaţie să fie stocată şi prelucrată de un server. În mare parte, tehnologia RFID are aceleaşi principii ca sistemele care se bazează pe coduri de bare deoarece foloseşte un cititor şi etichete speciale care sunt ataşate obiectelor. Dacă în cazul codurilor de bare se folosesc doar semnale optice, în cazul RFID se folosesc unde radio care sunt mai eficiente din punct de vedere al distanţei de la care pot fi „citite” obiectele. Paleta de informaţii care pot fi transmise prin intermediul undelor radio este foarte largă: denumirea produsului, preţul, cota TVA, durata de valabilitate, temperatura, numărul raftului din cadrul magazinului etc. Sistemele RFID sunt alcătuite din trei componente principale:  un cititor RFID;  un tag RFID care joacă rol de „etichetă” şi are la bază principiul transponderului;  un sistem de procesare a datelor care poate avea la bază calculatoare de tip PC sau micro- controlere. Cititorul RFID este alcătuit din:  componente electronice care emit şi recepţionează semnale radio spre şi dinspre tag-urile de proximitate; printre aceste componente, antena radio are un rol esenţial în procesul de