Astm Bronșic - Ghid Medical PDF

Radiologic: imagini "în cuib de albine", în "ciorchine de strugure" sau "în rozetă" Bronhografie cu lipiodol - precizează diagnosticul, sediul şi numărul dilataţiilor; Bronhoscopia: evidenţiază stenozele şi dilataţiile; permite recoltarea materialului pentru bacteriologie; permite...

Radiologic: imagini "în cuib de albine", în "ciorchine de strugure" sau "în rozetă" Bronhografie cu lipiodol - precizează diagnosticul, sediul şi numărul dilataţiilor; Bronhoscopia: evidenţiază stenozele şi dilataţiile; permite recoltarea materialului pentru bacteriologie; permite biopsia din mucoasa suspectă; Explorări funcţionale respiratorii: disfuncţie ventilatorie de tip mixt (obstructiv + restrictiv) ; depinde de numărul, dimensiunea şi extensia procesului; ASTMUL BRONŞIC Definiţie: obstrucţie generalizată a căilor aeriene, reversibilă (spasm, edem, hipersecreţie) Etiologie: o clasificare utilizată este aceea de astm bronşic extrinsec, exogen sau alergic, în care alergia apare la anumite antigene specifice, iar mecanismul implicat este cel alergic (Ig E); şi astm bronşic intrinsec, endogen sau infecţios (idiosincrazic), în care bronhospasmul apare de obicei după o bronşită acută cu anumiţi germeni, mai frecvent virusuri, pacientul fiind până în acel moment liber de simptome. Alergenii mai frecvent implicaţi: polenuri, praf de casă, mucegaiuri, fungi atmosferici (levuri, mucegaiuri), alergeni alimentari (cacao, căpşuni, ciocolată etc.), alergeni profesionali (lână, pene, puf, făină etc.), medicamente (listă foarte largă), poluarea, factori meteorologici, fumul de ţigară, alergeni de origine animală, stresul psihic etc. De cele mai multe ori declanşarea crizei este determinată de o suprainfecţie bronşică (virală, bacteriană). Simptomatologie Depinde de mai mulţi factori: la vârsta înaintată apare în special astmul de tip infecţios; la sexul feminin predomină astmul alergic, până la pubertate, raportul bărbaţi: femei fiind de 3:1; domiciliu are şi el un rol în debutul şi mai ales evoluţia simptomelor, şi anume incidenţa bolii este mult mai mare în zonele poluate, umede, reci. Antecedentele ereditare şi familiale: astmul bronşic se transmite după modelul eredităţii multifactoriale. Ceea ce se transmite este în fapt hiperreactivitatea bronşică, legată de HLA B35, care se corelează clinic cu un debut mai precoce; se pare că antigenul HLA A3 este corelat cu un debut mai tardiv, adesea legat de infecţii ale căilor respiratorii şi mai puţin de alergii. Antecedente medico-chirurgicale: prezenţa de alergii în antecedente, cu diferite forme de manifestare (rinită, conjunctivită, urticarie); 45 prezenţa unor bronşite acute repetate; prezenţa de polipi nazali (asocierea polipoză nazală, intoleranță la aspirină şi astm bronşic poartă numele de triada Widal). Antecedente toxice: alergii medicamentoase, fumat. Anamneza: debut brusc, uneori cu prodrom (tuse, rinoree), apoi apare dispneea, în cadrul crizei tipice de astm bronşic: dispnee paroxistică expiratorie, bradipnee, cu wheezing, cu senzaţia de opresiune toracică, cianoza centrală, anxietate; durata crizei este de minute, ore; Durata prelungită peste 24 ore, asociată cu fenomene de insuficienţă respiratorie acută şi cu modificarea datelor de examen obiectiv pulmonar (scad până la dispariţie ralurile) poartă numele de stare de rău astmatic şi constituie o urgenţă medicală majoră. Tusea, la început iritativă, seacă, devine productivă, la terminarea crizei fiind însoţită de o expectoraţie albă, vâscoasă, aerată (sputa perlată). În această fază finală a crizei apare şi poliuria. Examen obiectiv general: starea psihică este modificată, pacienţii sunt anxioşi în criză, au o atitudine antidispneizantă cu ortopnee, sunt cianotici, transpiraţi. Examen obiectiv al aparatului respirator: in criză: 1. inspecţie: respiraţii superficiale, bradipnee (60% dar