Asepsie - Antisepsie PDF

ASEPSIE - ANTISEPSIE curs2 Definiţii Asepsia – reprezintă totalitatea măsurilor folosite pentru împiedicarea contaminării plăgilor operatorii sau accidentale cu agenţi microbieni Este o metodă profilactică Antisepsia – cuprinde totalitatea metodelor utilizate pentru elimi...

ASEPSIE - ANTISEPSIE curs2 Definiţii Asepsia – reprezintă totalitatea măsurilor folosite pentru împiedicarea contaminării plăgilor operatorii sau accidentale cu agenţi microbieni Este o metodă profilactică Antisepsia – cuprinde totalitatea metodelor utilizate pentru eliminarea sau distrugerea germenilor microbieni de pe ţesuturile vii sau din mediul ambiant spitalicesc Este o metodă curativă Asepsia Foloseşte o serie de metode începând de la spălarea mâinilor chirurgului şi protejarea lor cu mănuşi sterile, dezinfecţia câmpului operator, sterilizarea instrumentelor şi terminând cu aplicarea pansamentului steril Pentru realizarea acestora, asepsia foloseşte mijloace fizice şi chimice Zemmelvais (obstetrician maghiar) observa ca mainile chirurgului sunt sursa febrei pueperale. Foloseste pentru prima data apa clorurata pentru dezinfectia mainilor, a instrumentelor si a canalului de nastere Reuseste sa scada aparitia infectiilor puerperale de 10 ori Asepsia Mijloace fizice Sterilizarea prin căldură uscată Flambarea Sterilizarea cu aer cald Sterilizarea prin căldură umedă Sterilizarea la rece Mijloace chimice Radiaţii Substanţe chimice Sterilizarea prin căldură uscată Bacteriologic s-a demonstrat că microorganismele sunt distruse într-o atmosferă uscată, dacă temperatura acesteia atinge 180 grade Celsius Pentru sterilizarea în căldură uscată se utilizează două procedee : Flambarea Sterlizarea cu aer cald Flambarea Este metoda cea mai primitivă de asespie, fiind astăzi utilizată numai în cazuri de maximă urgenţă Constă în trecerea prin flacără a instrumentelor metalice sau aprinderea alcoolului turnat peste instrumentele aflate într-o cutie metalică nu expune în mod egal feţele instrumentelor şi poate duce la degradarea acestora Se poate folosi pentru dezinfecţia ansei microbiologice şi dezinfecţia gâtului fiolei Sterilizarea prin aer cald Este o metodă bună pentru sterilizarea instrumentelor din metal şi sticlă pe care căldura uscată nu le deteriorează Pentru sterilizare se utilizează etuva Poupinel: cutie metalică, de obicei din alamă, cu pereţi dubli, prevazută cu rafturi şi termometru Încălzirea aerului la 170-180 grade se realizează electric Sterilizarea durează 30-40min O dată sterilizate, instrumentele pot fi păstrate 24 ore Sterilizarea prin căldură umedă Se realizează prin : Fierbere Sterilizare cu vapori de apă sub presiune Fierberea S-a utilizat în trecut pentru sterilizarea seringilor seringilor, instrumentelor metalice sau cauciuc Se utilizează cuve metalice pe fundul cărora se gaseşte un grătar folosit pentru scoaterea instrumentelor (fierbător) Încălzirea se realizează electric Se aşează instrumentele în fierbător şi se acoperă cu apă Timpul necesar pentru sterilizare din momentul în care apa începe să fiarbă este de 30-40 minute Instrumentele trebuie folosite imediat sau în cel mult 8 ore Pentru a creşte temperatura de fierbere a apei se adaugă borat sau carbonat de sodiu Sterilizarea cu vapori de apă sub presiune (autoclavarea) Utilizează autoclavul Chamberland Principiu : punctul de fierbere a apei creşte proporţional cu creşterea presiunii (la 1 atm – 120°C, la 2 atm 136°C, la 3 atm – 144°C) Se utilizează pentru sterilizarea matrialelor moi : halate, mănuşi, comprese, câmpuri operatorii Controlul sterilizării se realizează fie prin examene bacteriologice repetate, fie prin folosirea unor markeri de control care îşi schimbă culoarea numai dacă se atinge o anumită temperatură Sterilizarea la rece Utilizează radiaţiile şi o serie de substanţe chimice cu acţiune sterilizantă Razele ultraviolete Sunt produse de lămpi speciale de cuarţ Acţionează direct asupra microorganismelor prin coagularea proteinelor citoplasmatice Se folosesc pentru sterilizarea încăperilor Eficienţa razelor UV este atinsă numai la distanţă de 1,5 - 2 m de sursă, ceea ce obligă la mutarea lămpii în diferite puncte ale sălii sau prezenţa mai multor surse Durata de sterilizare este de 30 – 40 min Sterilizarea la rece Razele Gamma Se folosesc pentru sterilizarea materialalor din cauciuc sau plastic (sonde, mănuşi, aţă) Eficienţa sterilizării este de durată, mergând până la ani de zile Dintre substanţele chimice pentru realizarea asepsiei se folosesc: Formolul Oxidul de etilen Sterilizarea la rece Formolul - se întrebuinţează sub formă de vapori la rece sau la cald: La rece, se utilizează tablete de trioximetilen – pentru sterilizarea sondelor şi a tuburilor de dren, a instrumentarului optic (cistoscoape), uretroscoape La cald, se întrebuinţează pentru sterilizarea încăperilor şi diferitelor instrumente Oxidul de etilenă Este un gaz incolor, cu indice de penetraţie foarte mare prin cauciuc, mase plastice, lemn, hârtie, textile. Astfel, instrumentele şi aparatele se pot steriliza împachetate în oricare din aceste maeriale Se utilizează pentru sterilizarea sondelor, tuburilor de dren, seringi din plastic, mănuşi, ace, lame de bisturiu, materiale de sutură Antisepsia Utilizează substanţe antiseptice şi dezinfectante Antisepticele – substanţe chimice, bactericide sau bacteriostatice, cu acţiune asupra germenilor patogeni de pe tegumente, mucoase şi în general ţesuturile vii Dezinfectantele – distrug germenii microbieni de pe obiecte şi instrumente medicale Substanţe antiseptice Alcoolul Utilizat în concentraţii diferite, are o acţiune bactericidă puternică (concentratia 70%) Se poate întrebuinţa singur sau asociat cu alte antiseptice, pentru pregătirea câmpului operator şi dezinfecţia mâinilor chirurgului Se mai foloseşte pentru păstrarea unor instrumente sau materiale sterile (catgut, aţă, ace) Nu se aplică direct pe plagă, deoarece produce deshidratarea şi precipitarea proteinelor, cu formarea unui strat impermeabil sub care germenii se pot multiplica Substanţe antiseptice Tinctura de iod Are acţiune bactericidă, sporocidă şi fungicidă Are proprietatea de a pătrunde în neregularităţile tegumentului şi în orificiile glandulare Nu se aplică pe seroase sau mucoase, deoarece produce necroza acestora, prin coagularea proteinelor plasmatice Nu poate fi folosită în caz de alergie la substanţe iodate Antiseptice pa bază de clor Clorul este un bun antiseptic, cu acţiune bactericidă, prin distrugerea proteinelor şi oxidarea substanţelor organice se utilizează sub formă de: hipoclorit de sodiu (soluţia Dakin), cloramine, clorhexidină Substanţe antiseptice Substanţele care degajă oxigen Apa oxigenată Este o soluţie apoasă ce conţine 3% peroxid de hidrogen Are acţiune antiseptică şi mecanică, prin efectul spumant şi hemostatică Se foloseşte pentru toaleta plăgilor infectate, pentru îndepărtarea detritusurilor celulare Este foarte utilă în infecţiile cu germeni anaerobi, prin modificând mediul prin degajarea oxigenului atomic, blocând multiplicarea şi toxicogeneza anaerobă Acidul boric Se prezintă sub formă de cristale şi se foloseşte ca atare sau în soluţii 2-3%, mai ales pentru antisepsia plăgilor infectate cu bacil piocianic Acţionează asupra sfacelurilor, a ţesuturilor necrozate şi crustelor pe care le macerează şi uşurează eliminarea lor Substanţe antiseptice Permanganatul de potasiu Este o substanţă oxidantă cu acţiune bactericidă lentă Se prezintă sub formă de cristale de culoare violet şi se foloseşte sub formă de soluţie 0,1 – 0,5% pentru dezinfecţia unor mucoase (vaginală, vezicală, bucală) şi a plăgilor infectate cu anaerobi Derivaţii de mercur Oxicianura de mercur – se foloseşte pentru dezinfecţia unor mucoase vezicale sau sterilizarea instrumentarului de urologie Mercurocromul – se foloseşte în soluţii apoase pentru dezinfecţia tegumentelor şi în urologie Fenosept – se foloseşte pentru dezinfecţia mâinilor, plăgilor şi instrumentarului