Traumatism abdominal și contuzii
27 Questions
0 Views

Choose a study mode

Play Quiz
Study Flashcards
Spaced Repetition
Chat to lesson

Podcast

Play an AI-generated podcast conversation about this lesson

Questions and Answers

Care este un simptom clinic tipic al traumatismelor stomacului?

  • Vărsături bilioase
  • Dispneea
  • Febra persistentă
  • Dureri epigastrice (correct)

    • Ce tip de tratament este utilizat în cazul rupturilor complete sau circumferențiale ale duodenului?

  • Sonde nazogastrice
  • Duodenopancreatectomie (correct)
  • Sutura plăgilor
  • Contuzie și drenaj

    • Ce mecanisme pot provoca traumatismul intestinului subțire și mezenterului?

  • Benzi musculare
  • Strivire (correct)
  • Dislocări
  • Contuzii ușoare

    • Ce tip de hematom este asociat cu ruptura completă a colonului?

    <p>Hematom mezenteric (D)</p> Signup and view all the answers

    Care este cauza frecventă a traumatismelor rectului?

    <p>Cadere pe regiunea anală (C)</p> Signup and view all the answers

    Care este semn important al unui hematom retroperitoneal?

    <p>Disparitia matitatii hepatice (A)</p> Signup and view all the answers

    Care tip de traumatism pancreatic implică leziuni ductale?

    <p>Tipul II (B)</p> Signup and view all the answers

    Care este forma clinică a traumatismelor splenice caracterizată prin hematom subcapsular ce interesează peste 50% din suprafață?

    <p>Tipul III (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce tratament chirurgical se aplică în cazurile severe de traumatisme ale ficatului?

    <p>Hepatectomie reglata (C)</p> Signup and view all the answers

    Care este un simptom clinic important al rupturii pancreatice?

    <p>Semne de abdomen acut (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce tip de leziune duce la hematoame retroperitoneale?

    <p>Fractura de bazin (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele nu este un mecanism de traumă asociat cu intestinul subțire?

    <p>Luxație (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce formă clinică a traumatismelor splenice este caracterizată printr-o evoluție în doi timpi?

    <p>Forma cu evoluție în doi timpi (C)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele afirmații referitoare la contuziile abdominale este adevărată?

    <p>Contuziile abdominale pot duce la hemoragie internă. (C)</p> Signup and view all the answers

    În cazul unei contuzii abdominale, ce tip de lovire poate provoca hematoame subaponevrotice?

    <p>Lovire directă sprijinită. (B)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele simptome nu este asociat cu sindromul hemoragiei interne?

    <p>Tensiune arterială crescută. (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce tip de leziuni este cel mai frecvent asociat cu traumele abdominale la război?

    <p>Leziuni gastrice. (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce tip de leziune apare în urma unei loviri indirecte?

    <p>Contuzie cu leziuni viscerale. (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce procedură este utilizată în tratamentul hematomului subaponevrotic?

    <p>Punctie evacuatorie. (B)</p> Signup and view all the answers

    Care este simptomul clinic al herniilor postcontuzionale?

    <p>Contractura musculară. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care este rolul radiografiei în evaluarea traumatismelor abdominale?

    <p>Identifică fracturile osoase. (D)</p> Signup and view all the answers

    Care este manifestarea clinică a unei perforații esofagiene?

    <p>Disfagie. (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce tip de leziuni sunt considerate penetrare în cazul traumatismelor abdominale?

    <p>Leziuni ce comunică cu exteriorul. (C)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele afirmatii este falsă referitor la tratamentul hematoamelor abdominale?

    <p>Laparotomia este întotdeauna indicată. (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce examinare este importantă în stabilirea prezenței sângelui în abdomen?

    <p>Ultrasonografia. (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce complicatie poate apărea din cauza leziunilor viscerale abdominale?

    <p>Peritonită. (A)</p> Signup and view all the answers

    La ce tip de traumă se referă termenul de 'vănare de viteză' în contextul contuziilor abdominale?

    <p>Contuzii din accidente de circulație. (D)</p> Signup and view all the answers

    Study Notes

    Traumatism abdominal

    • Apar în urma accidentelor de circulaţie, accidentelor de muncă, accidentelor sportive, accidentelor casnice şi agresiunilor.
    • Pot ameninţa viaţa prin şoc traumatic, hemoragie internă şi peritonită.

    Contuzii abdominale

    • Respectează integritatea tegumentului.
    • Tipuri după modul de acţiune al agentului vulnerant:
      • Lovire directă simplă (suprafaţa de impact boantă)
      • Lovire directă sprijinită (strivire)
      • Lovire indirectă (contralovitură)
      • Lovire prin efect exploziv
      • Leziuni prin loviri combinate
    • Tipuri după aspect anatomo-clinic:
      • Contuzii limitate la peretele abdominal
      • Contuzii cu leziuni viscerale

    Hematom supra-aponevrotic al peretelui abdominal

    • Hematom supra-aponevrotic al peretelui abdominal
    • Impact tangential al agentului vulnerant cu peretele abdominal
    • Semne clinice: bombarea tegumentelor, fluctuenta, echimoze cutanate; dacă decolarea este mare – ischemie, punctie evacuatorie şi pansament compresiv
    • Tratament: compresiv

    Hematomul subaponevrotic

    • Acţiune perpendiculară a agentului vulnerant pe planul muscular
    • Ruperea musculară sau a arterei epigastrice
    • Semne clinice: echimoze cutanate apar la 6-12 ore de la traumatism dacă teaca drepţilor este ruptă sau 3-4 zile dacă teaca este intactă, durere spontană accentuată de contracţia muschilor drepţi abdominali, impastare subaponevrotică limitată lateral, variaţiile limitei mediale nu depăşesc linia albă
    • Tratament: puncţie evacuatorie, laparatomie şi hemostaza

    Hematomul properitoneal

    • Contuzii violente ce interesează musculatura peretelui abdominal.
    • Hematom subaponevrotic rupt properitoneal
    • Semne clinice: fals tablou de iritatie peritoneala, durere vie şi persistentă, sensibilitate la palpare, contractură musculară, ileus paralitic
    • Tratament: conservator (sau chirurgical – laparatomie şi hemostaza)

    Hernii şi eventratii postcontuzionale

    • Acţiune directă şi puternică a agentului vulnerant ce rupe toate structurile parietale, cu excepţia peritoneului şi tegumentului
    • Hematoame parietale ce largesc defectul primar
    • Semne clinice: tumefacţie dureroasă, echimoză tegumentară, mobilitate, reductibilitate prin taxis
    • Tratament: chirurgical (cu sau fără material protetic)

    Evisceratii postcontuzionale

    • Evisceratii complete (liberă sau blocată) sau incomplete (tegumente integre)
    • Semne clinice: intestin subţire, epiplon şi colon se exteriorizează cel mai des, durere, contractură musculară, ocluzie intestinală
    • Tratament: chirurgical

    Leziuni osoase asociate celor parietale

    • Fracturi costale inferioare, fracturi de bazin, fracturi parcelare ale coloanei vertebrale
    • Semne clinice: contractură parietala, ileus paralitic, diminuarea mişcărilor respiratorii, atonye vezicală

    Contuzii abdominale cu leziuni viscerale

    • Mecanisme de producere: viscere parenchimatoase (strivire, mecanism direct, mecanism indirect), viscere cavitare (strivire, explozie, mecanism indirect)
    • Semne clinice: sindrom de hemoragie internă, tendinţa la colaps, sete, tegumente şi mucoase palide, oligoanurie, abdomen meteorizat, matitate declivă şi deplasabilă, Douglas dureros la presiune, puls crescut, TA scăzută.
    • Sindrom peritoneal: durere abdominală, abdomen excavat, contractură/apărare musculară, matitate hepatică absentă, radiologic – pneumoperitoneu

    Forme clinice tardive

    • Hemoragie intraperitoneala în 2 sau 3 timpi
    • Peritonita prin translocaţie bacteriană din lumenul digestiv
    • Peritonita secundară eliminării unei escare parietale
    • Peritonita prin necroză tarzie a anse cu ruptură mezoului
    • Ocluzie intestinală
    • Pancreatită posttraumatică
    • Abcese intraperitoneale

    Plagile abdominale

    • Etiopatogenie: penetrante (peritoneul comunică cu exteriorul, simple, cu leziuni viscerale, complexe), nepenetrante (nu interesează peritoneul).
    • Etiopatogenie: prin arme albe, prin arme de foc, prin alte corpuri taioase
    • Incidenţa plagilor organelor cavitare: jejun, ileon, duoden, stomac, colon, cai biliare, aparat genito-urinar
    • Incidenţa plagilor organelor parenchimatoase: ficat, rinichi, pancreas, splină, mezenter, epiplon.

    Examenarea pacientului traumatizat

    • Anamneza: timp scurs de la traumatism, natura agentului traumatic, poziţia corpului la momentul traumatismului, localizare, intensitate durere, iradiere, existenta unor afecţiuni anterioare, simptome asociate
    • Inspecţie: leziuni tegumentare, bombare circumscrisă a tegumentelor, deformări toracelui, bazinului, membrelor; hernii, eventratii, evisceratii posttraumatice, scurgere de continut patologic, aspect abdomenului
    • Palpare: bombare circumscrisă a tegumentelor, fluctuenta, impastare, contractura musculara, aparare musculara, durere, semne de iritatie peritoneala
    • Percutie: semnul clopotelului (Mandel), disparitia matitatii hepatice, matitate deplasabila in flancuri, matitate anormala in diverse regiuni abdominale
    • Auscultaţie: absenţa zgomotelor intestinale, zgomote de lupta
    • Tuseul rectal: durere la palparea Douglasului, integritatea anusului si rectului inferior

    Explorări paraclinice

    • Examene de laborator, ultragesonoagrafică, examene radiologice, punctie abdominala, tomografie computerizata, angiografia selectiva, scintigrofia, sondaj gastric, cateterism vezical

    Traumatisme esofagului abdominal

    • Mecanism intern/extern
    • Clinic: perforaţie (dureri vii retroxifoidiene sau retrosternale, disfagie, stare febrilă persistentă, durere epigastrică la palpare, apărare musculară, hipersonoritate prehepatica)
    • Tratament: medical sub 6 ore sau chirurgical

    Traumatisme ale stomacului

    • Rar interesat în cursul traumatismelor abdominale
    • Contuzii (localizate frecvent în regiunea antropilorică, hematom intramural până la ruptură parietală completă, sau incomplete, cu mucoasă intactă, sau dilacerări gastrice, plăgi unice sau multiple, liniare, anfractuoase, transfixiante, interesare atât a peretelui anterior cât şi a celui posterior)
    • Clinic: semne de iritaţie peritoneala, contractura musculara, dureri epigastrice sau generalizate
    • Tratament: sutură a plagilor, excizie-sutura, rezectie gastrica

    Traumatisme duodenului

    • Mecanism (zdrobire, ruptură, explozie)
    • Anatomie patologica: contuzie simplă, hematom intraperitoneal, contuzie cu escara, ruptura completă a feţei anterioare sau a feţei circumferenţiale
    • Clinic: durere abdominală intensă, dispariţia matităţii hepatice, oprirea tranzitului intestinal, semnul valului, bombarea douglasului, pols tahicardic, hipotensiune arteriala.
    • Tratament: contuzie/hematom - sondă nazogastrică, rupturi mici - sutură, drenaj; rupturi complete - rezecţie gastrica, vagotomie.

    Traumatisme ale intestinului subţire şi mezenterului

    • Mecanism patogenic: strivire, creşterea bruscă a presiunii intraluminale, dezinserţie la nivelul joncţiunilor dintre segmentele fixe şi mobile
    • Anatomie Patologică: hematom parietal, eschara parietală, rupturi incomplete, rupturi complete, hematom mezenterului, ruptura mezenterului, tromboza mezenterică, stenoză intestinală
    • Clinic: soc traumatic, sindrom hemoragic, sindrom de perforaţie, forme mixte, forme frustre, forme tardive
    • Tratament: hemostaza, evacuare hematom subseros, sutură plagilor punctiforme, rezecţie segmentară, închidere cu fire separate a mezenterului

    Traumatisme colonului

    • Anatomie patologică: contuzie simplă, rupturi incomplete, rupturi complete, explozie colonului, hematoame şi ruptură mezocolonului, infarcte entero-mezenterice
    • Clinic: Leziuni intraperitoneale (peritonită generalizată, soc toxico-septic, pneumoperitoneu), leziuni retroperitoneale (initiale silentioase, ulterior tumefacţii locale dureroase, ileus paralitic, alterarea stării generale, febră)
    • Tratament: chirurgical

    Traumatisme rectului

    • Cauze: cădere pe regiunea anală sau perianală, clisme, rectosismoidoscopie, epiziotomie, histerectomie
    • Clinic: hemoragie, peritonită, abcese perianale
    • Tratament: chirurgical, diversificat în funcţie de sediului leziunilor

    Hematom retroperitoneal

    • Etiologie: leziuni ale unui organ retroperitoneal, fractură de bazin, leziune vasculară retroperitoneală
    • Anatomie patologică: difuziune retroperitoneala
    • Diagnostic: RX abdominală simplă, eco abdominală, CT abdominală
    • Tratament: chirurgical absolut – cele cu origine vasculară sau renală; chirurgical relativ – fracturi osoase şi de bazin.

    Traumatisme pancreasului

    • Mecanism: strivire, plăgi, traumatisme intraoperatorii, traumatisme exploratorii, endoscopie wirsungiana
    • Clinic: semne de abdomen acut, stare generală gravă, soc
    • Clasificare: tipul I – contuzie simplă, tipul II – rupturi partiale sau complete cu leziuni ductale, tipul III – ruperturi proximale, partiale sau complete cu leziuni ductale, tipul IV – traumatisme grave cu dilacerări pancreatico-duodenale, leziuni ampulare.
    • Tratament: tipul I – hemostaza, infiltratii cu xiline, drenaj de proximitate, tipul II – pancreatectomie distală cu sau fără splenectomie, tipul III – pancreatectomie distală sau dubla pancreatico-jejunoanastomoză pe ansa în Y, tipul IV – duodenopancreatectomie.

    Traumatisme splinei

    • Mecanism: cel mai frecvent prin contuzie
    • Clasificare: tipul I – hematom subcapsular sub 10% din suprafaţă, ruptura sub 1 cm din parenchim, tipul II – hematom subcapsular ce interesează 10-50% din suprafaţă, sau ruptură in profunzime 1-3 cm, fără interesarea vaselor trabeculare, tipul III - hematom subcapsular ce interesează peste 50% din suprafaţă, hematom intraparenchimatos de peste 5 cm sau de 3 cm cu ruptura vaselor trabeculare, tipul IV – ruptura profunda cu interesarea vaselor hilare sau segmentare, devascularizare a peste 25% din organ, tipul V – smulgerea pediculului splenic, explozia organului
    • Forme clinice: supraacută, acută, forme cu evoluţie in doi timpi
    • Tratament: conservator, chirurgial – laparatomie, hemostaza, splenectomie, adezivi hemostatici, autotransplant heterotopic.

    Traumatisme ficatului

    • 50% context plurilezional
    • Clasificare:
      • Gr. I – hematom subcapsular ce interesează sub 10% din suprafaţă, plagă superficială sub 1 cm in parenchim
      • Gr. II – hematom subcapsular ce interesează 10-50% din suprafaţă, plagă suprafată de 3 cm adâncime şi 10 lungime, hematom intraparenchimat de sub 10 cm
      • Gr. III – hematom subcapsular ce interesează peste 50% din suprafaţă, plagă superficială de peste 3 cm adâncime şi 10 lungime, hematom intraparenchimat de peste 10 cm
      • Gr. IV – ruptură de parenchim ce interesează 25-27% dintr-un lob sau 1-3 segmente într-un lob
      • Gr. V – rupturi de parenchim ce interesează mai mult de 75% dintr-un lob sau peste 3 segmente
      • Gr. VI – explozia de parenchim, avulsia hepatică
    • Tratament: hemostaza, sutura, hepatectomie reglată

    Studying That Suits You

    Use AI to generate personalized quizzes and flashcards to suit your learning preferences.

    Quiz Team

    Related Documents

    Traumatism abdominal PDF

    Description

    Acest quiz explorează conceptul de traumatism abdominal și contuziile asociate, inclusiv tipurile acestora și impactul leziunilor asupra organismului. Vei învăța despre cauzele frecvente ale acestor traume și simptomele clinice relevante. Testează-ți cunoștințele despre hematoamele abdominale și alte leziuni periculoase.

    More Like This

    Use Quizgecko on...
    Browser
    Open
    Browser
    Browser