Studii Media: Efectele și Liderii de Opinie

Aceste studii au analizat efectele campaniilor electorale şi publicitare din SUA în anii 1940-1950, folosind tehnici sociologice de anchetare de teren cum ar fi observaţia, chestionarele şi sondajele.

Această teorie explorează aşteptările publicului cu privire la mass-media, de exemplu, de ce un ziar este mai popular decât altul.

Acest concept evidenţiază faptul că oamenii acordă mai multă atenţie informaţiilor care îi pot afecta personal, indiferent dacă sunt pozitive sau negative.

Individul are tendinţa de a accepta mesajele care se aliniază cu opiniile sale preexistente şi de a ignora sau respinge mesajele care le contrazic.

Individul interpretează mesajele media în funcţie de propriile sale experienţe, valori şi credinţe, reconfigurând mesajele în funcţie de propriul său cadru de referinţă.

Relaţiile interpersonale, în special cu liderii de opinie, au un impact major asupra formării opiniilor pe baza informaţiilor media.

Aceştia sunt indivizi bine informaţi cu privire la diverse subiecte, care sunt seenţi credibili de către grupurile sociale.

Studiile de eficacitate a media se mută de la o perspectivă care analizează modul în care media influenţează oamenii la o analiză a modului în care oamenii folosesc media.

Această teorie susţine că oamenii aleg să consume media în funcţie de interesele, nevoile şi aşteptările lor. Conform acestei perspective, mass-media îndeplinesc funcţii sociale, dar pot avea şi efecte negative.

Această teorie analizează modul în care mass-media influenţează adoptarea de inovaţii, inclusiv tehnologice, ideatice sau de modă.

Această teorie se concentrează pe modul în care mass-media influenţează procesul de socializare. Studiile analizează impactul media asupra copiilor, pe interacţiunile sociale şi pe impactul cultural.

Această teorie susţine că expunerea la televizor influenţează percepţia asupra realităţii sociale. Televiziunea cultivă opinii, credinţe şi concepţii despre lume, similar cu modul în care un fermier cultivă pământul.

Această teorie analizează relaţia dintre textul media şi receptor. Are în vedere procesul de codificare a mesajelor de către emisiunile de media şi decodificarea lor de către receptorii mesajelor media.

Funcţiile mass-media se referă la rolul lor pozitiv în societate. Ele pot oferi informații, divertisment, educație, stimularea dezbaterii publice etc.

Disfuncţiile mass-media se referă la efectele negative ale media asupra societății. Ele pot promova violența, dezinformarea, manipulare, influențe negative asupra copiilor etc.

Influența interpersonala se referă la impactul pe care îl au relațiile dintre oameni asupra adoptării de inovații. Interacțiunile sociale pot influența deciziile de a adopta un nou produs sau o nouă idee.

Curent de studiu din teoria mass-media care analizează modul în care mass-media influenţează dezvoltarea copiilor și a tinerilor.

Influența majoră în adoptarea de inovații se referă la o influență puternică a mass-media în procesul de adoptare a unui nou produs sau idee. Media pot avea un impact direct asupra deciziilor individuale.

Influența minoră în adoptarea de inovații se referă la un impact redus al mass-media asupra deciziilor de adoptare. Alți factori, precum relațiile interpersonale, joacă un rol mai important.

Analiza de conținut este o tehnică de cercetare care implică analiza datelor textuale. Această analiză poate fi folosită pentru a studia conținutul mesajelor media și impactul lor.

Expunerea la programe fictive care înfățișează violența poate contribui la sentimentul de insecuritate și neliniște. Această expunere poate genera tendințe negative, chiar dacă violența este doar fictivă

Acest concept descrie diferența în accesul și înțelegerea informației între diferite grupuri sociale, datorită factorilor ca nivelul de educație, statutul socio-economic sau accesul la tehnologie.

O ipoteză care susține că, odată cu creșterea fluxului de informații, cei mai bine pregătiți vor beneficia mai mult, accentuând diferența dintre grupurile sociale.

Această teorie indică faptul că diferențele în accesul la informații se traduc prin diferențe în atitudinile și comportamentele indivizilor.

Caracteristicile care permit individului să ofere și să primească informații, facilitând participarea la procesul de comunicare.

Abilitățile înnăscute, cum ar fi văzul și auzul, dar și abilitățile dobândite, cum ar fi vorbirea mai multor limbi, toate contribuie la potențialul de comunicare.

Venitul, educația, vârsta și sexul sunt factori care influențează poziția socială și pot afecta accesul la informații.

Grupurile sociale în care trăiește individul, de la familie la organizații, influențează accesul la informații și modele de comunicare.

Potențialul de comunicare poate conduce la adoptarea anumitor valori și la îndeplinirea obiectivelor, cum ar fi sentimentul de identitate și solidaritate.

Noile media, cum ar fi internetul, pot accentua decalajele informaționale, deoarece utilizarea lor depinde de interesele și abilitățile individuale.

Teoriile despre decalajele informaționale reprezintă o critică la adresa optimismului excesiv în privința capacității mass-media de a crea o populație bine informată.

Această teorie evidenţiază influenţa puternică a mass-media asupra percepţiei indivizilor cu privire la opinia publică. Teoria susține că oamenii, pentru a evita izolarea socială, se conformează percepţiei lor despre „climatul opiniei”, ceea ce poate duce la amplificarea opiniei dominante și la tăcerea opiniilor minoritare.

Teoria susține că mass-media nu schimbă neapărat opinia oamenilor, ci le stabileşte ordinea priorităților informaționale. Mass-media decide ce subiecte sunt importante și ce se discută intens.

Această teorie se concentrează pe canalul de transmitere a mesajelor, susținând că medium-ul în sine influențează modul de gândire și de percepție al oamenilor.

Această teorie își are originea în Şcoala de la Frankfurt, și se axează pe „industria culturală”. Adepții teoriei consideră că mass-media promovează o cultură de masă standardizată, care servește intereselor economice și ideologice dominante.

Oameni din diverse culturi interpretează mesajele media în funcție de normele și valorile lor culturale.

Această teorie se concentrează pe efectul mass-media asupra receptorului, evidențiind faptul că interpretarea mesajelor diferă în funcție de factorii socio-culturali.

Influența mass-media asupra modului în care indivizii percep evenimentele și problemele sociale.

Studiile despre efectele ideologice

Studiile despre funcția de agendă (agenda setting)

Studiile despre efectele ideologice

Teoriile determinismului tehnologic

Teoria „spiralei tăcerii”

Teoriile determinismului tehnologic

Teoriile determinismului tehnologic

Teoriile determinismului tehnologic

Teoria „agenda setting” explică modul în care mass-media influențează prioritățile și importanța acordată anumitor probleme de către public.

Teoria „agenda setting” a fost elaborată de Malcolm McCombs și Donald Shaw în anii '70.

Când mass-media prezentă informații despre candidați, ei par să decidă ce probleme sunt importante în campania electorală.

Afirmația „mass-media construiesc în mod direct agenda personală a membrilor audienței” este controversată. Teoria „agenda setting” ar putea explica influența interpersonala asupra opiniilor indivizilor.

Teoria „agenda setting” se referă la diverse agende: persoana, grupul, instituția, partidul politic sau guvernul.

Mass-media nu doar influențează cetățenii, ci și factorii de decizie politică și instituții.

Construirea agendei de către mass-media poate fi deliberată sau nesimțită.

„Agenda setting” este un proces complex de socializare și învățare, influențat de așteptările publicului și de credibilitatea mass-media.

Puterea surselor de informație influențează proeminența agendelor media.

Efectul centrifug al mass-media conduce la dispersia și fragmentarea societății.

Efectul centripet al mass-media consolidează legăturile și unitatea socială.

Decalajele în informație sunt crescute de fluxul constant de informații din mass-media.

Oamenii care au acces la mai multe informații au un avantaj în a se informa și a participa la deciziile sociale.

Prejudiciile și stereotipurile sunt întărite de mass-media.

Mass-media contribuie la formarea opiniilor și atitudinilor.