Reprezentarea cunoașterii în psihologia cognitivă

Reprezentarea cunoașterii

• Reprezentarea și manipularea mentală a cunoașterii este un subiect al psihologiei cognitive.
• Complexitatea lumii reale necesită o organizare a informațiilor.
• Diversitatea stimulilor necesită grupări bazate pe caracteristici.
• Categoriile sunt folosite pentru a facilita accesul și prelucrarea informațiilor.

Tipuri de Categorizare

• Abordarea clasică (Platon, Aristotel): definește categoriile prin proprietăți necesare și suficiente.
• Clustering-ul conceptual: generează clase prin descrieri conceptuale, apoi ierarhizează clasele.
• Teoria prototipului (Eleanor Rosch, George Lakoff): categorizează prin prototipuri, având un caracter natural.
• Categoriile sunt legate pe verticală și orizontală.
• Orice categorie este legată pe verticală și pe orizontală de alte categorii (subordonate și supraordonate).
• Nu toate categoriile sunt la fel de accesibile, utilizând doar cele relevante pentru procesele cognitive.

Funcțiile categorizării

• Gruparea elementelor similare.
• Codarea experienței (nivelul categoriei de bază).
• Generarea de inferențe.
• Categoriile de bază sunt cele mai relevante, sunt reprezentate printr-un singur cuvânt și pot fi descrise ostensiv.
• Categoriile de bază sunt dobândite mai devreme.

Tendințe de categorizare

• Maximizarea similarităților intracategoriale.
• Minimizarea similarităților intercategoriale.

Codarea experienței – Nivelul categoriei de bază

• Categoriile de bază sunt cele mai relevante pentru experiență.
• Ele sunt reprezentate printr-un singur cuvânt.
• Accesibile de subiecți.

Teoria prototipului

• Categoriile sunt bazate pe prototipuri.
• Este un proces de grupare a lucrurilor.
• Nu se bazează neapărat pe condiția de “necesar și suficient”.
• Este importantă în dezvoltarea umană.

Prototipul

• Prototipul reprezintă exemplul ideal al unei categorii.
• Se bazează pe trăsături comune din mai mulți membri ai categoriei.
• Este tendința medie a clasei respective.
• A fost lansat de Eleanor Rosch.

Proceduri de determinare al prototipului

• Scala de prototipicalitate.
• Măsurarea TR (timp de reactie).
• Listarea exemplare.

Reprezentarea mentală a categoriilor

• O categorie este o clasă de obiecte reale/imaginare.
• Este bazată pe similarități fizice sau funcționale.
• Categoriile au un cod lingvistic (denumire).
• Reprezentarea mentală a unei categorii este diferită de elementele lingvistice.

Conceptul

• Conceptul cuprinde toate caracteristicile necesare și suficiente.
• Definiția unui concept este dificil de definit exact.
• Definițiile depind de experiență, cunoașterea specifică a unui subiect.
• Folosite pentru a stabili dacă un element aparține unei categorii sau nu.

Tipuri de Reprezentări

• Reprezentari externe: pictograme, lingvistice.
• Reprezentări interne: simbolice (analogice, propoziționale), distribuite.
• Reprezentări propoziționale: combinarea predicatelor și a argumentelor.
• Reprezentări analogice: similare cu obiectele în lumea fizică.

Schema cognitivă

• Explică complexitatea structurării informației la nivel mental
• Relatările dintre concepte reflectă timpul și cauza.
• Scheme, frame-uri și scenarii cognitive.
• Schemele conțin informații generale aplicabile în diverse situații.
• Schemele conțin informație generată despre evenimente, situații, obiecte.
• Schemele contribuie la înțelegerea textelor extinse.
• Schemele sunt supuse efectului de stereotipicalitate.

Teoria reţelelor semantice (Collins & Ross Quillian, 1969)

• Modelul explică modalitatea de stocare a informațiilor în memorie.
• Informațiile sunt stocate împreună cu caracteristicile și relațiile specifice.
• Informații pentru o anumită categorie sunt stocate la nivelurile superioare ale categoriei.
• Se poate accesa informația în baza relației cu alte cuvinte (trăsături).

Scheme, frame-uri şi scenarii cognitive

• Verbele de acțiune sunt grupate în categorii.
• Fiecare categorie are o organizare specifică.
• Această organizare produce o structurare a informațiilor.

Dovezi în favoarea teoriei codării duale

• Studiile mnezice.
• Informații din zone diferite ale creierului.

Controverse privind teoria codării duale

• Legăturile dintre sistemele de codare sunt corelaționale, nu cauzale.
• Teoria explică doar legăturile între cuvinte şi imagini concrete.

Modelul imagistic computațional al lui Kosslyn

• Imagini reprezentate mental într-o manieră spațială.
• Spațiul mental are 4 proprietăți: formă, capacitate de a exprima relații, zonă centrală, estompări la periferie.
• Imaginile se creează, apoi se estompează.

Memorarea în lungă durată

• Conţine structuri de imagini și structuri propoziționale.
• Informațiile despre imagini și modul în care sunt reprezentate într-un spațiu mental sunt stocate într-un tip de structură.
• Structurile propoziționale conțin informații despre părţile unui obiect şi relațiile dintre obiect şi alte elemente.

Neuropsihologia imageriei vizuale

• Imaginea este o funcție a emisferelor cerebrale.
• Excepție (anumite situații): producerea imaginilor este o funcție a ambelor emisfere cerebrale.
• EC stângă joacă un rol important în rotația mentală a imaginilor.

Reprezentarea cunoaşterii: imagini şi propoziţii

• Imagerie mentală: imagerie vizuală
• Teoria propozițională.
• Manipularea mentală a imaginilor.
• Cogniția spațială și hărți cognitive

Rotația mentală

• Obiecte sunt rotative mental într-un spațiu mental.
• Experimentele demonstrează o relație între rotația mentală și procesările vizuale (și ocazionale motorii).
• Procesul de rotație mentală corespunde cu mișcările oculare - sugestie pentru interdependența procesării vizuale și a reprezentărilor mentale.

Scanarea mentală a imaginilor

• Experimentele au demonstrat o relație directă proporțională între distanta mentală și timpul necesar pentru a traversa această distanță mental.

Re-interpretarea imaginilor ambigue

• Imaginile mentale au proprietăți spațiale similare obiectelor din lumea fizică.
• Codul propozițional influențează construcția imaginilor.
• Detalii care ar permite reinterpretarea imaginilor sunt pur şi simplu eliminate.

Propoziții vs. Imagini

• Propozițiile şi imaginile mental sunt două moduri de reprezentare mentală.
• Exista conflict și complementaritate între ele.
• Imaginile sunt modalități de reprezentare mentală mai importante decât reprezentările propoziționale.

Teoria codării duale

• Spre deosebire de alte teorii, această teorie prevede un sistem non-verbal şi unul verbal pentru codare, organizare, stocare şi reactualizare a informațiilor.
• Sistemul non-verbal este specializat în reprezentarea spațială şi sincronă, analiza scenei și generarea de imagini mentale.
• Sistemul verbal este specializat în procesarea lingvistici.
• Sistemul verbal şi cel non-verbal sunt subîmpărțite în subsisteme senzorio-motorii (de ex., vizual, auditiv, tactil).
• Ambele sisteme au logogeni (verbal) şi imageni (non-verbal).
• Logogen-ul este unitate care funcționează ca structură pentru informații integrate sau ca generator de răspunsuri.
• Imagen-ul este o unitate de bază pentru imagini.
• Cele două sisteme sunt conectate prin link-uri referențiale.

Dovezi empirice (favoare teoria codării duale)

• Diverse studii mnezice.