Igiena și Profilaxia în Istoria Medicală

Istoria dezvoltării igienei ca știință

• Istoria dezvoltării igienei ca știință include figuri precum Asclepios, Hipocrate și alții.

Profilaxia ca element al actului medical

• Profilaxia implică un complex de măsuri medicale și sanitare pentru prevenirea apariției bolilor și menținerea stării de sănătate.
• Scopul profilaxiei este depistarea timpurie a problemelor de sănătate, reducerea duratei bolii, prevenirea complicațiilor și recidivelor.
• Profilaxia se aplică în stadiul precoce al bolii, precum și în stadiul de boală diagnosticată.

Definiția normativului igienic

• Diapazonul strict al factorilor de mediu care acționează optim și inofensiv pentru activitatea și sănătatea umană este normativul igienic.

Noţiunea de mediu extern

• Mediu extern este sistemul de obiecte și fenomene naturale și antropogene care înconjoară omul.

Scopul profilaxiei primare

• Prevenirea apariției bolii.
• Eliminarea sau reducerea factorului nociv.

Scopul profilaxiei secundare

• Diagnosticul precoce al stărilor premorbide.

Riscurile moderne pentru sănătate

• Riscurile moderne pentru sănătate includ expunerea la pericole naturale, tehnologice, biologice și sociale, cu efecte nocive asupra sănătății.

Obiectivele igienei individuale

• Respectarea regimului de muncă și odihnă.
• Alimentație rațională.
• Menținerea igienei corporale (păr, gură, piele).
• Activitate fizică regulată.

Scopul profilaxiei terțiare

• Prevenirea complicațiilor la persoanele bolnave.
• Tratamentul și recuperarea acestora.

Definiția igienei

• Știința care elaborează norme și reguli igienice.
• Știința care studiază factorii de mediu și impactul lor asupra sănătății.
• Complex de măsuri în vederea asigurării sănătății populației.

Etapele profilaxiei

• Promovarea sănătății.

Domeniile asupra cărora se extinde normarea igienică

• Concentrații maxime admisibile (CMA) pentru substanțele chimice nocive din aer, apă și alimente.
• Niveluri și doze maxime admisibile pentru factorii fizici nocivi (zgomot, vibrații etc.).

Tipuri de normative igienice

• Norme maxime admisibile.
• Norme optime.
• Norme temporare.

Clasificarea factorilor de risc pentru sănătate

• Factorii biologici, sociali, interni, fizici și chimici.

Metode de cercetare aplicate în igienă

• Metode de cercetare a factorilor de mediu.
• Metode de cercetare a reacțiilor organismului la factorii de mediu.
• Metode fizice, chimice, de laborator, radiologice și observaționale.

Căile de pătrundere a agenților nocivi în organism

• Prin inspirație (respirație).
• Prin tractul gastrointestinal (consum de alimente și apă).
• Prin piele (tegumente).

Problemele mediului extern supuse evaluării igienice

• Poluarea aerului, apei și solului.

Igiena alimentației

• Ramură a științei igienice care stabilește normele de alimentație rațională și sănătoasă.
• Asigurarea nevoilor energetice și nutritive ale organismului în diverse stări fiziologice.

Noţiunea de alimentație echilibrată

• Raport optim între substanțele nutritive.
• Valoare energetică adecvată.

Noţiunea de igiena alimentației

• Ramură a științei igienice care elaborează normele de alimentație rațională și sănătoasă.
• Asigurarea optimă a nevoilor energetice și nutritive în diferite stări fiziologice.

Metoda de determinare a valorilor calorice a alimentelor

• Metoda utilizează coeficienții calorici ai diferitelor substanțe nutritive.

Tipuri de cheltuieli de energie

• Cheltuieli bazale, extrabazale, dirijate și nereglabile.

Criteriile ce se vor lua în considerare la calculul necesităţii de energie şi trofine

• Gradul efortului fizic.
• Masa ideală.
• Vârsta și sexul.
• Metabolismul bazal.

Consecinţele hiperalimentaţiei

• Obezitate.
• Afectarea ficatului, rinichilor și a altor organe.

Consecinţele subnutriţiei

• Încetinire în creștere la copii
• Încetinirea metabolismului.
• Scădere în greutate.

Simptomatica micotoxicozelor:

• greață
• vomă
• dureri abdominale
• diaree
• dureri de cap
• convulsii.

Patologiile alimentare

• Boli cauzate de factori precum dieta nesănătoasă.

Tipurile de patologii alimentare

• Cauzate de hiperalimentaţie.
• Cauzate de subalimentaţie.
• Cauzate de lipsa unor nutrienţi.
• Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.

Importanța igienică a apei (general)

• Necesitatea apei potabile.
• Conţinutul de substanţe nocive (poluanţi) în apa potabilă.
• Analize pentru determinarea calităţii apei.

Tipuri de intoxicaţii alimentare (general)

• Intoxicaţii alimentare microbiene.
• Intoxicaţii alimentare nemicrobiene.

Caracterele principale ale epidemiilor hidrice

• Început exploziv.
• Manifestare pe aria de alimentare cu apă.
• Încetare bruscă după luarea măsurilor.

Condițiile de apariție a epidemiei hidrice

• Contaminarea surselor de apă.
• Lipsa infrastructurii de apă potabilă și canalizare.
• Condiții climatice nefavorabile.
• Comportamente nesănătoase.

Alte informații relevante

• Alte subiecte legate de igiena aerului, igiena apei, patologii hidrice infecțioase.
• Măsuri de combatere a acestora.
• Metode și tehnologii de tratare.