Drepturile și libertățile fundamentale

Titlul I: Principii generale

• Statul român: România este un stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil, având forma de guvernământ republican.
• Drept, democratic și social: Demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea și pluralismul politic sunt valori supreme, conform tradiţiilor democratice româneşti și idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989.
• Separarea şi echilibrul puterilor: Statul român se organizează potrivit principiului separaţiei puterilor (legislativă, executivă și judecătorească) în cadrul democraţiei constituţionale.
• Supremaţia Constituţiei: Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale și a legilor este obligatorie în România.
• Suveranitate naţională: Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative (alegeri libere, periodice şi corecte) şi prin referendum.
• Teritoriul: Teritoriul României este inalienabil și consfinţit prin lege organică, organizat administrativ în comune, orașe și județe. Nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine pe teritoriul României.
• Unitatea şi egalitatea cetăţenilor: Statul român se bazează pe unitatea poporului și egalitatea între toți cetățenii.

Titlul II: Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

• Universalitatea drepturilor şi libertăţilor: Cetăţenii beneficiază de drepturi şi libertăţi consacrate de Constituţie şi alte legi, au obligaţiile corespunzătoare. Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
• Egalitatea în drepturi: Toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără privilegii și fără discriminări.
• Dreptul la identitate: Statul garantează persoanelor apartinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.
• Românii din străinătate: Statul sprijină legăturile cu românii din afara frontierelor ţării, acţionând pentru păstrarea și dezvoltarea identităţii lor.
• Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică: Dreptul la viaţă și la integritate fizică şi psihică sunt garantate. Nimeni nu poate fi supus torturii sau unui tratament inuman sau degradant. Pedeapsa cu moartea este interzisă.
• Libertatea individuală: Libertatea individuală și siguranţa persoanei sunt inviolabile.
• Dreptul la apărare: Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
• Dreptul la libera circulaţie: Cetăţenii au dreptul la libera circulaţie în ţară şi în străinătate, în condiţii stabilite prin lege.
• Secretele corespondenţei: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al corespondenţei, al convorbirilor telefonice și al altor mijloace de comunicare legale este inviolabil.
• Libertatea conştiinţei: Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite.
• Libertatea de exprimare: Libertatea de exprimare, a opiniilor, a credințelor şi creatiilor de orice fel este garantată, fără a afecta demnitatea, onoarea sau viața particulară a persoanelor.
• Dreptul la informaţie: Orice persoană are dreptul la accesul unor informaţii de interes general public.
• Dreptul la învăţătură: Dreptul la învăţământul general obligatoriu, liceal, profesional şi superior este garantat, desfăşurându-se în principal în limba română.
• Accesul la cultură: Dreptul de acces la cultură este garantat.
• Dreptul la ocrotirea sănătăţii: Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
• Dreptul la muncă: Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit; alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei este liberă, salariatii au protectie sociala.
• Interzicerea muncii forţate: Munca forţată este interzisă.
• Dreptul la grevă: Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.
• Dreptul de proprietate: Dreptul de proprietate este garantat şi protejat, dar poate fi expropriat pentru o cauză de utilitate publică.
• Libertatea economică: Accesul liber al persoanei la activitate economică, libera iniţiativă sunt garantate.
• Dreptul la moştenire: Dreptul la moștenire este garantat.
• Nivelul de trai: Statul trebuie să ia măsuri pentru dezvoltare economică și protecţie socială, asigurând un nivel de trai decent cetăţenilor.
• Familia: Întemeierea familiei se bazează pe căsătoria liber consimţită, egalitatea soților și dreptul părinților de a-și educa copiii.
• Protecţia copiilor şi a tinerilor: Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi asistenţă socială.
• Protecţia persoanelor cu handicap: Persoanele cu handicap se bucură de o protecţie specială.
• Dreptul de petiţionare: Cetăţenii pot adresa petiții autorităţilor publice.
• Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică: Orice persoană vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea unei cereri are dreptul la recunoaşterea dreptului sau a interesului legitim, la anularea actului și la repararea pagubei.

Titlul III: Îndatoririle fundamentale

• Fidelitatea faţă de ţară: Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
• Apărarea ţării: Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere ţara, conform legii.
• Contribuţii financiare: Cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice.
• Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor: Exercitarea drepturilor și a libertăţilor se face cu bună-credinţă, fără a aduce atingere drepturilor altor persoane.

Titlul IV: Parlamentul

• Organizarea internă: Se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare sunt prevăzute în bugetele aprobate. Organizarea Parlamentului (Camera Deputaților, Senat) și funcționarea se stabilesc prin lege organică.
• Şedinţe ale Camerelor: Şedinţele Camerelor sunt publice, cu excepţia cazurilor speciale specificate de lege.
• Rolul şi structura: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, unica autoritate legiuitoare a ţării, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
• Alegerea Camerelor: Se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, conform legii electorale.
• Mandatul Camerelor: Este de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii în cazuri excepţionale.
• Incompatibilităţi: deputații şi senatorii nu se pot afla în alte posturi oficiale concomitent; nu conduc organizatii care au beneficii comerciale.
• Imunitatea parlamentară: Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului lor.
• Procedura de exercitare a atribuţiilor: se stabilesc prin lege organică.
• Sesizarea Camerelor: Se supun spre dezbatere proiecte de legi, propuneri legislative, tratate.

Titlul V: Curtea Constituțională

• Structură: Curtea Constituțională este compusă din nouă judecători.
• Condiţii pentru numirea judecătorilor: au pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională şi o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
• Incompatibilităţi: Funcţia de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu orice alta funcţie publică sau privată, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
• Independenţă şi inamovibilitate: Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți și inamovibili în exercitarea mandatului lor.
• Atribuţii: Curtea Constituţională are atribuţii legislative, hotărăşte asupra constituţionalităţii unor legi, tratate, regulamente.
• Decizii Curţii Constituţionale: Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii pentru toate organele statului şi instanţele judecătoreşti; prevederile din legi sau regulamente care sunt considerate neconstituţionale îşi pierd efectele legale după un anumit timp.
• Condiţii pentru revizuirea Constituţiei: Unele aspecte ale Constituției nu pot fi revizuite, indiferent de circumstanţe.
• Procedura de revizuire: Proiectul de revizuire trebuie adoptat de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de două treimi.
• Limitele revizuirii: Constituţia nu poate fi revizuită în ceea ce privește anumite aspecte.

Titlul VI: Integrarea euroatlantică

• Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord: Se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu o majoritate de două treimi.

Titlul VII: Revizuirea Constituţiei

• Iniţiativa revizuirii: Poate fi inițiată de Preşedintele României, Guvern sau grup de deputați sau senatori, sau de un număr de 500.000 de cetățeni.
• Procedura de revizuire: Proiectul de lege trebuie adoptat de Camera Deputaților și de Senat cu o majoritate de cel puțin două treimi și revizuit prin referendum.

Titlul VIII: Dispoziții finale și tranzitorii

• Intrarea în vigoare: Intrarea în vigoare a Constituţiei a fost stabilită prin referendum. Constituția din 21 august 1965 este abrogată.
• Conflict temporal de legi: Rămân în vigoare legile care nu contravin noului act constituțional.
• Dispoziţii tranzitorii: Proiecte de legi în curs de elaborare, instituții existente, acte ale Parlamentului se reglementeaza conform legilor anterioare revizuirii Constituţiei.

Test despre drepturile omului, accesul la justiție și integritatea fizică și psihică. Explorează garanțiile constituționale și limitele statului în restrângerea drepturilor.