Chestionare și Observație Sociologică

O intrebare de cercetare este un punct de plecare al oricarui studiu, definind scopul si directia cercetarii.

O intrebare de cercetare trebuie sa fie clara, specifica, provocatoare si sa nu fie prea simpla sau prea complexa.

Acestia sunt 5 factori cheie ce trebuie luati in considerare la formularea unei intrebari de cercetare.

Intrebarile descriptive se concentreaza pe descrierea unei situatii, oferind informatii generale.

Intrebarile comparative analizeaza diferenta dintre doua sau mai multe grupuri, comparand caracteristicile acestora.

Intrebarile cauzale stabilesc o relatie cauza-efect intre variabile, analizand cum una influenteaza pe cealalta.

O ipoteza este o presupunere care explica relatia dintre fenomene. Se poate transforma in teorie daca este confirmata, sau poate fi modificata daca este infirmata.

Variabila este orice element care variaza si poate lua valori diferite, de exemplu varsta, inaltimea, sexul.

O teorie care analizează 100 de basme din diverse culturi și identifică 31 de funcții și teme comune, oferind o structură standard pentru povestirile populare.

Un tip de personaj care se opune eroului, încercând să-l împiedice în călătoria sa.

Un personaj care ajută eroul să-și îndeplinească misiunea, oferindu-i un obiect magic sau sfaturi.

Un personaj care inițial pare a fi bun, dar se dovedește a fi rău cu adevărat.

Teoria care clasifică tipurile de jucători online în funcție de motivele lor de a juca: realizari, explorare, socializare, competiție.

O metodă de colectare a datelor care implică un set de întrebări adresate unui grup de persoane.

Un instrument de colectare a datelor, un set de întrebări scrise, cu răspunsuri prestabilite sau deschise, adresate unui eșantion de persoane.

O metodă de colectare a datelor care implică o conversație structurată între un cercetător și un respondent.

O metodă de colectare a datelor care implică observarea și înregistrarea unor evenimente, comportament sau fapte, din realitate.

O metodă de colectare a datelor care implică analizarea documentelor (arhive, rapoarte, publicații) pentru a extrage informații relevante pentru cercetare.

O metodă de colectare a datelor care implică analizarea unui eșantion de persoane pentru a extrage informații generale despre o populație mai largă.

Un instrument de colectare a datelor care implică un set de întrebări adresate unui grup de persoane, cu răspunsuri prestabilite, care sunt analizate statistic.

O metodă de colectare a datelor care implică analizarea datelor numerice, folosind metode statistice.

Observația sociologică se bazează pe cercetarea empirică, colectând date prin simțuri pentru a studia oameni, interacțiuni, comportamente și mediul înconjurător.

Observația sociologică este o metodă științifică pentru colectarea datelor cu ajutorul simțurilor pentru a verifica ipotezele și a descrie obiectiv realitatea.

Observația sociologică este o metodă de colectare a datelor care se bazează pe observarea directă a comportamentului și interacțiunilor umane.

Observația sociologică contribuie la înțelegerea relațiilor interpersonale, acțiunilor colective și a produselor activităților creative ale persoanelor.

Observația sociologică permite analizarea comportamentului verbal, obiectelor fizice și comportamentului în general.

Observația sociologică este o metodă esențială pentru colectarea datelor în sociologie, psihologie și în alte domenii științifice.

Observația sociologică este o metodă complexă care necesită o pregătire temeinică, o planificare atentă și o interpretare atentă a datelor colectate.

Observația sociologică poate fi utilizată pentru a confirma ipotezele sau pentru a descoperi noi fenomene sociale.

O parte distinctivă a unei comunicări, caracterizată printr-o orientare pozitivă, negativă sau neutră.

Măsurarea frecvenței apariției unităților de înregistrare.

Ordonarea conținutului comunicării în categorii relevante pentru verificarea ipotezelor.

Stabilirea clară a subiectului de cercetare pentru analiza mesajului.

Selectarea surselor de comunicare: texte, emisiuni, articole etc.

Determinarea frecvenței apariției elementelor specifice în text: cuvinte, fraze, teme.

Identificarea orientării generale a comunicării: pozitivă, negativă sau neutră.

Interviu de grup structurat, cu un scop specific de cercetare.

O metodă de colectare de date prin discuții de grup, care permite explorarea profundă a unui subiect.

Un tip de interviu de grup, în care participanții nu se cunosc. Ei sunt aduși împreună pentru a discuta un anumit subiect, iar scopul este de a aduna informații despre opiniile și atitudinile grupului.

Metoda de cercetare utilizată în focus grup este considerată calitativă, deoarece se bazează pe opinia și experiența unui număr mic de persoane și se concentrează pe cum se formează aceste opinii, nu pe numărul de persoane care le împărtășesc.

Participanții pot fi selectați prin diverse metode, de la liste specifice, eventuri, locații specifice, filtrare telefonică, reclamă în diverse forme, până la nominalizări de către cunoscuți.

Există anumite criterii de selectare a participanților la focus grup, cum ar fi: evitarea participanților la studii recente, respectarea unor filtre socio-demografice, omogenitate și diversitate în grup, extroversie - pentru a facilita discuția, și consumatori obișnuiți ai produsului/serviciului.

Un focus grup are de obicei între 6 și 10 participanți, cu rezerve suplimentare. Durata focus grupului este de minim o oră și 30 de minute, maxim două ore și 30 de minute. Se organizează de obicei 2-5 focus grupuri per temă de cercetare.

Întrebările din focus grup sunt structurate în diverse categorii: întrebări de deschidere/apropiere/relaxare pentru a crea o atmosferă prietenoasă, întrebări de tranziție pentru a introduce tema principală, întrebări-cheie pentru a obține informații importante, și întrebări de încheiere pentru a aduna observații suplimentare.

Moderatorul are un rol foarte important în desfășurarea unui focus grup. El conduce discuția într-un mod pasiv, fără a își exprima propriile opinii, încurajând participanții să se exprime liber și să ofere argumentări.

Focus grupul oferă o serie de avantaje: utilizare eficientă a intervievatorilor, timp scurt de desfășurare, costuri reduse, stimulent material pentru o bună colaborare, posibilitatea dialogului direct între participanți, observarea dinamicii de grup, posibilitatea de a utiliza metode audio-vizuale și imitație de realitate.

Focus grupul poate ajuta la eliminarea erorii atomice, adică presupunerea că opiniile individuale sunt independente de contextul social. Participanții se simt mai încurajați să se exprime deschis, având o atmosferă de prietenie și acceptare.