Anatomia Sistemului Nervos al Păsărilor

Biologie animală - Clasa Aves - Păsări - Caracteristici generale

• Păsările sunt vertebrate amniote, homeoterme, cu corpul acoperit cu pene, membrele anterioare transformate în aripi, în general capabile de zbor.

• Neurocraniul este globulos, prelungit printr-un cioc cornos, lipsit de dinți.

• Prezintă cel puţin 13 vertebre lombo-sacrale, care participă la formarea osului sinsacru, vertebrele toracice tendință de fuzionare prin apofizele lor spinoase, determinând rigiditatea coloanei vertebrale, care favorizează staţiunea bipedă şi zborul.

• Tegumentul este lipsit de glande (cu excepția glandei uropigiene), cu solzi pe membrele posterioare.

• Inima este tetracamerală, cu o singură cârjă aortică, cea dreaptă, nu prezintă vezică urinară şi au cloacă.

• În corelație cu capacitatea de zbor, păsările prezintă saci aerieni, oase pneumatice, ventilație pulmonară specială, inimă extrem de puternică și o mare acuitate vizuală.

• Au un singur ovar și un singur oviduct, cel stâng.

• Oul este telolecit, cu vitelus abundent, și coajă calcaroasă.

Morfologie externă

• Păsările prezintă poziție bipedă, ca urmare a transformării membrelor anterioare în aripi.

• Centrul de greutate este amplasat posterior locului de inserție a aripilor.

• Alte elemente definitorii ale morfologiei, care reflectă adaptări la diverse regimuri alimentare și moduri de viață, sunt penajul (colorit și structură), conformația ciocului și conformația picioarelor.

Morfologie internă - Tegumentul

• Este constituit din două straturi subțiri: dermă și epidermă.

• Sub dermă există o pătură musculară cu fibre musculare netede care se inseră pe foliculii penelor – ridică penele.

• Nu există glande tegumentare, cu excepția glandei uropigiene, care secretă o substanță uleioasă pentru impermeabilizarea penelor.

• Tegumentul prezintă formațiuni tegumentare (pene, cioc, solzi).

Funcții ale penajului

• Formează suprafața portantă a aripii, responsabilă de susținerea corpului în aer.

• Reduce greutatea specifică a corpului, pentru un raport masă/volum favorabil zborului.

• Împiedică pierderea de căldură, menținând o rată metabolică crescută.

• Are rol în incubație.

• Impermeabilizarea corpului.

• Stimulare sexuală vizuală în perioada nupțială.

• Penajul se dezvoltă similar solzilor reptilelor, sugerând originea comună.

• Este înlocuit periodic prin năpârlire.

• Prezența pigmentilor sau a coloratiilor fizice metalizate (prin aranjarea barbulelor).

Structura unei pene

• Păna prezintă un ax central numit rahis, a cărui parte bazală (calamusul) conține vase de sânge, pigmenți și este înfipt într-o formațiune dermică numită folicul plumos.

• După terminarea creşterii penei, aportul de sânge este întrerupt, iar pana devine o formaţiune moartă.

• Pe de o parte și de alta a rahisului se prind elementele laterale, barbele, care prezintă la rândul lor barbule, care se suprapun, conferind unitate.

Tipuri de pene

• Pene de contur(remige- pe aripi, rectricele- pe coadă, puful, pene filiforme)

Ciocul

• Este o structură osoasă acoperită cu cheratină la limita anterioară a orificiului bucal.

• Funcții: procurarea hranei, uciderea prăzii, hrănirea puilor, manipulare obiecte, curtare.

Conformația picioarelor

• Reflectă adaptări la mediul de viață (locomoție) și mod de hrană.

Schelet

• Partea anatomică care s-a modificat cel mai mult pentru a se adapta zborului.

• Scheletul este pneumatic, adică oasele lungi sunt lipsite de măduvă.

• Oasele sunt rezistente datorită unor lamele osoase interne.

• Craniul este de tip reptilian, cu un singur condil occipital și oase subțiri.

• Craniul visceral este alcătuit din cele două mandibule lipsite de dinți.

Centurile și scheletul membrelor

• Centura scapulară este alcătuită din omoplat, coracoid, și clavicule.

• Membrele anterioare au suferit modificari profunde pentru adaptarea zborului.

• Humerusul, radiusul și cubitusul sunt bine dezvoltate, alungite.

• Centura pelvină este caracterizată prin alungire, conţinând ilion, ischion și pubis pentru fixare puternică a mușchilor membrelor posterioare, care suportă greutatea corpului.

Musculatura

• Cei mai bine dezvoltaţi sunt muşchii implicaţi în zbor (pectorali, supracoracoidei).

• Muşchii pectorali se inseră pe stern şi claviculă iar cu celălalt capăt pe humerus.

Zborul

• Aripa formează o peliculă de aer.

• Marginea anterioară a aripii este mai groasă decât cea posterioară.

• Suprafata dorsala a aripii este mai convexă, iar cea ventrale este mai concavă.

Sistemul nervos

• Encefalul este bine dezvoltat, prezintă emisfere cerebrale, cerebelul și mezencefalul.

• Diencefalul conține nervi optici și hipofiza.

Organele de simț

• Simțul tactil - limbă, cioc, regiunea caudală, în jurul remigelor și în cloacă.

• Gustul și olfacția sunt puțin dezvoltate.

Văzul

• Important pentru majoritatea păsărilor.

• Structură similară altor vertebrate.

• Corneea este ataşată la restul globului ocular printr-un inel osos.

• Acomodarea la distanță se face prin modificarea curburii cristalinului și a corneei, care prezintă celule cu conuri la păsările diurne și cu bastonașe la cele nocturne.

• Majoritatea păsărilor au o singură fovee (fovea centralis) dar unele, ca răpitoarele, au și fovea laterală.

Nutriție și sistem digestiv

• Păsările consumă multă hrană pentru a susține termoreglarea și zborul.

• Ciocul şi limba sunt adaptate la diferite surse de hrană (ciocul răpitoarelor este încovoiat, tăios, cel al colibrilor lung și tubuliform pentru a consuma nectarul).

• Stomacul este diferențiat în două regiuni: proventriculul (glandular, secretă enzime) și ventriculul (stomac muscular) funcție triturantă.

Circulaţia şi schimbul de gaze

• Inima este tetracamerală.

• Ventriculele sunt separate.

• Inima păsărilor este relativ mare.

Aparatul respirator

• Plămânii sunt mici, dar structura lor este unică în seria vertebratelor.

• Bronhiile se ramifică în saci aerieni, care se continuă în alte oase, pentru ventilație pulmonară și pentru a reduce greutatea.

Termoreglarea

• Păsările sunt homeoterme, cu o temperatură corpului între 38-45°C.

• Mențin temperatura corpului prin zbârlire, coborîrea ciocului în penaj pentru reducerea pierderii de căldură prin tractul respirator.

• În frig extrem, păsările pot produce căldură prin contracții musculare.

• Căldura în exces este disipată prin mucoasa bucală.

Excreția și osmoreglarea

• Rinichii sunt metanefros.

• Nu există vezica urinară.

• Excretă acid uric (netoxic), pentru a economisi apă.

Reproducerea și dezvoltarea

• Aparatul genital masculin este format din doi testicule.

• Aparatul genital feminin este format din ovare și oviduct.

• Perioada de dezvoltare embrionară la ou.

Structura oului

• Ouăle sunt mari, pline cu vitelus.

• Conțin structuri precum gălbenuş, albumen, coajă și membrana vitelină , pentru a asigura nutriția.

Biologia reproducerii

• Caractere sexuale primare și secundare definite de cromozomi (de exemplu, păsări cu sexe heterogametice).

• Dimorfism sexual la multe specii.

Cuplul

• Majoritatea păsărilor sunt monogame.

• Există și specii poligame.

• Un comportament nupțial specific fiecărei specii.

Teritorialitate

• Este legată de comportamentul reproductiv.

• Fiecare cuplu sau mascul alege un loc pentru nidificare și îl apără de intrusii .

Nidificarea

• Alegerea amplasării cuibului este specifică fiecărei specii.

• Există specii ce cuibăresc în colonii.

• Ponta cuprinde un număr variabil de ouă (în funcție de specie).

• Incubația este asigurată de mascul sau de femelă sau de amândoi.

• Distingem două categorii de păsări în funcție de modul în care ies din ou: nidifuge sau nidicole.

Migraţiile păsărilor

• Sunt deplasări sincrone și regulate.

• Păsări sedentare, eratice sau migratoare.

• Orientarea se face prin repere vizuale sau un simț al direcției (soare ,câmp magnetic, stele).

Sistematica păsărilor

• Păsările au apărut din dinozaurii teropozi în Jurasic.

• Păsările, împreună cu alte ramuri de archosaurii, sunt grupate în Archosauria.

• Păsările actuale sunt grupate în Neornithes (cu înca două infraclase Palaeognathae și Neognathae), în funcție de structură palatului.

Clasificare

• Păsările actuale sunt clasificate în clasa Aves, diviziunea Neornithes, cu două infraclase Palaeognathae și Neognathae.

• Palaeognathae includ păsări fără capacitatea de zbor.

• Neognathae includ toate celelalte păsări.

Acest quiz testează cunoștințele despre anatomia sistemului nervos la păsări. Întrebările se concentrează pe structuri cheie, funcții și caracteristici specifice ale acestui grup de animale. Verifică-ți înțelegerea despre cum se adaptează păsările la mediul lor prin structurile lor nervoase și senzoriale.