Alimentație și Nutriție 10th class

Sunt substanțe nutritive care nu sunt esențiale pentru organism, adică pot fi sintetizate de organismul uman din alte substanțe.

Proteinele sunt substanțele nutritive care îndeplinesc o funcție plastică principală în organism. Ele contribuie la creșterea, repararea și menținerea țesuturilor.

Prelucrarea culinară inadecvată a alimentelor poate reduce conținutul de proteine. Deficitul de proteine poate fi cauzat și de situații de stres sau eforturi fizice intense.

Insuficiența proteinelor poate afecta metabolismul, termogeneza și funcția sistemului endocrin. De asemenea, poate întrerupe procesele fermentative din organism.

Se referă la gradul în care nevoile nutritive și fiziologice ale organismului sunt satisfăcute.

Elementele nutritive din legume și fructe, cum ar fi vitaminele și mineralele, contribuie la sănătatea și buna funcționare a organismului.

Sunt proteine prezente în lapte, importante pentru creștere, dezvoltare și repararea țesuturilor.

Proteinele cu o valoare biologică ridicată au un conținut mai mare de aminoacizi esențiali, care sunt esențiali pentru diverse funcții ale organismului.

Produsele din această categorie, bogate în fibre, contribuie la digestia sănătoasă și la bunăstarea organismului.

Elementele care contribuie la calitatea unui aliment, definind valoarea sa nutritivă și siguranța pentru consum.

Sunt caracteristici care fac un aliment atractiv, ușor de utilizat și sigur pentru consum.

Elemente care adaugă valoare estetică, economică sau altă caracteristică unui aliment.

Sulfatul de calciu și sulfatul de magneziu sunt responsabile pentru duritatea permanentă a apei. Această duritate nu poate fi eliminată prin fierbere.

Saturnismul hidric este o boală cauzată de consumul de apă contaminată cu plumb și compușii săi.

Fluoroza endemică apare atunci când se consumă apă cu conținut de fluor mai mare de 2,0 mg/l pe o perioadă îndelungată.

Boala Minamata este cauzată de consumul de apă contaminată cu metil-mercur.

Regiunile biogeochimice sunt zone geografice unde există o distribuție neuniformă a microelementelor în sol, apă și alimente.

Durerea permanentă a apei poate cauza afecțiuni precum: - Apariția renolitiazelor (pietre la rinichi) - Apariția colelitiazelor (pietre la vezica biliară) - Afecțiuni ale tubului digestiv.

Deficitul de iod în apă poate provoca gușa endemică. Această boală se caracterizează prin mărirea glandei tiroide.

Excesul de fluor în apă poate cauza fluoroză endemică. Această boală afectează dinții și oasele.

Apariția unei prevalențe crescute a bolilor diareice înainte de o epidemie de origine hidrică.

Întrucât germenii rareori supraviețuiesc în apă pe toată perioada de incubație a bolii, diagnosticul epidemiei hidrice poate fi dificil chiar dacă agentul etiologic nu mai este detectabil în apă.

Indicați un exemplu de boală transmisă prin intermediul apei.

Clorura de var proaspătă conține o concentrație importantă de clor activ, substanța chimică esențială pentru dezinfectarea apei.

Clorul rezidual menține o concentrație specifică de clor activ în apa potabilă, asigurând dezinfectarea continuă.

Sistemul centralizat de aprovizionare cu apă garantează distribuția uniformă a apei către toți utilizatorii.

Dezactivarea este o metodă de eliminare a substanțelor radioactive din apă.

Apa freatică se caracterizează prin transparență și un debit mic.

Procesul de adaptare a organismului la condiții climatice noi. Această adaptare se realizează în trei faze și poate fi accelerată prin măsuri profilactice.

Totalitatea factorilor fizici ai aerului dintr-un spațiu limitat. Acești factori includ temperatura, umiditatea și curenții de aer.

Stratul atmosferic care are impactul cel mai mare asupra organismului uman. Este stratul de lângă suprafața Pământului.

Procesul de eliminare a substanțelor poluante din apă prin intermediul unor procese naturale, cum ar fi sedimentarea, oxidarea și acțiunea bacteriofagilor.

Metoda de dezinfectare a apei prin utilizarea radiațiilor ultraviolete. Radiațiile ultraviolete ucid bacteriile și virușii din apă.

Metoda de dezinfectare a apei prin utilizarea clorului. Clorul reacționează cu microorganismele din apă, ucigându-le.

Metoda de limpezire a apei în care se folosesc substanțe chimice care coagulează particulele din apă. Coagularea face ca aceste particule să se depună pe fundul rezervorului.

Procesul care demonstrează influența umidității aerului asupra organismului. Umiditatea influențează capacitatea noastră de a reglementa temperatura corpului.

Studiaza efectele aerului atmosferic asupra sănătății și dezvoltă măsuri pentru protejarea acesteia.

Reprezintă o diagramă care prezintă frecvența și direcția vânturilor într-un anumit loc.

AVC, depresia de iarnă și boala Minamata sunt exemple de boli care pot fi influențate de mediul înconjurător.

Aerul joacă un rol esențial în respirație, reglarea temperaturii corpului, crearea condițiilor climatice, protejarea organismului de temperaturile extreme și autocurățarea naturii.

Expunerea la temperaturi ridicate poate provoca leziuni ale organelor interne, crampe musculare, erupții cutanate, amețeli, greață și șoc termic.

Viteza mare a vântului intensifică pierderea de căldură a organismului prin evaporarea transpirației și prin convecție.

Concentrațiile mari de ioni negativi au efecte benefice asupra organismului, cum ar fi stimularea metabolismului și a sistemului nervos central.

Ionii pozitivi au un efect inhibator asupra organismului, provocând somnolență, creșterea tensiunii arteriale și scăderea performanțelor fizice și mentale.