Tema 7: Spațiul românesc între diplomație și conflict (PDF)

**Tema 7**[^1^](#fn1){#fnref1.footnote-ref}**: Spațiul românesc între diplomație și conflict,** **în Evul Mediu**[^2^](#fn2){#fnref2.footnote-ref} **și la începuturile modernității**[^3^](#fn3){#fnref3.footnote-ref} **Temă de relații internaționale** **Introducere eseu:** În Evul Mediu, statutul...

**Tema 7**[^1^](#fn1){#fnref1.footnote-ref}**: Spațiul românesc între diplomație și conflict,** **în Evul Mediu**[^2^](#fn2){#fnref2.footnote-ref} **și la începuturile modernității**[^3^](#fn3){#fnref3.footnote-ref} **Temă de relații internaționale** **Introducere eseu:** În Evul Mediu, statutul Țărilor Române a depins în mare măsură atât de relațiile dintre marile puteri vecine Ungaria, Polonia și Imperiul Otoman, cât și de **obiectivele politicii externe promovate de domnitorii români: păstrarea integrității teritoriale și autonomie internă.** **Relații internaționale= acțiuni diplomatice** **= acțiuni militare** **Cauzele implicării domnitorilor români în** **conflictele militare și acțiunile diplomatice din sec. XIV-XVIII** **- înlăturarea pretențiilor de suzeranitate promovate de Ungaria și Polonia față de Țara Românească și Moldova;= sec. XIV-XVI** **- politica expansionistă promovată de Imperiul Otoman în Europa;= sec. XIV-XVIII** **- plata tributului față de Poartă. = sec. XV-XVIII** **Stat care a influențat participarea românilor la** **relațiile internaționale din sec. XIV- XVIII= o mare putere care influențează relațiile internaționale desfășurate de români** **-Polonia** este statul care au influențat participarea românilor la relațiile internaționale din sec. XIV- XVI deoarece domnitorii Moldovei și ai Țării Românești încheiau [tratate de vasalitate] pentru a înlătura pretențiile de suzeranitate ale Ungariei. \- **Ungaria** este statul care au influențat participarea românilor la relațiile internaționale din sec. XIV- XVI deoarece domnitorii Moldovei și ai Țării Românești încheiau [tratate de alianță] împotriva Imperiului Otoman. **Imperiul Otoman** este statul care au influențat participarea românilor la relațiile internaționale din sec. XIV- XVIII deoarece domnitorii Moldovei și ai Țării Românești în relațiile cu Poarta [alternau luptele cu acceptarea plății tributului.] **Imperiul Habsburgic** este statul care a influențat participarea românilor la relațiile internaționale din sec. **XVI- XVII**, deoarece domnitorii români încheiau [tratate de alianță] împotriva Imperiului Otoman. **Imperiul Țarist** este statul care a influențat participarea românilor la relațiile internaționale din sec. **XVIII**, deoarece domnitorii români încheiau [tratate de alianță] împotriva Imperiului Otoman **Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale=[DOMNITOR]** **Instituția centrală implicată în relațiile internaționale în Evul Mediu și la începuturile modernității/în sec. XIV-XVIII= DOMNIA** **Acţiuni diplomatice=tratate** **petru I Mușat *domnitor al Moldovei=* Acțiune diplomatică *desfășurată în sec. XIV/în a doua jumătate a sec. XIV/la sfârșitul sec. XIV, deceniu 9*:** **Tratat de alianță cu Polonia a fost încheiat în anul 1387 între domnitorul Moldovei Petru I Mușat și Vladislav Jagello, regele Poloniei.** Scopul încheierii acestui tratat a fost înlătura pretențiile de suzeranitate[^4^](#fn4){#fnref4.footnote-ref} ale Ungariei față de Moldova. Astfel, în 1387 Petru I Mușat depune jurământul de vasalitate[^5^](#fn5){#fnref5.footnote-ref} regelui Poloniei, Vladislav I Jagiello, căruia îi acordă și un important împrumut de 3000 de ruble în schimbul căruia primește drept garanție Pocuția. **În consecință,** Se inaugurează orientarea politicii diplomatice a Moldovei spre Polonia care se menține și în cursul sec. XV. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Petru I Mușat au contribuit la consolidarea autonomiei[^6^](#fn6){#fnref6.footnote-ref} interne a Moldovei. ***MIRCEA CEL BĂTRÂN (1386-1418)- domnitor al Țării Româneaști=* Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XIV-XV prin acțiuni diplomatice** - **Acțiune diplomatică *desfășurată în sec. XIV/în a doua jumătate a sec. XIV/la sfârșitul sec. XIV, ultimul deceniu*:** 1. **TRATATUL DE LA RADOM** a fost semnat în 1389 **între domnitorul Mircea cel Bătrân și** regele Poloniei, Vladislav Jagello Prin intermediul domnului Moldovei Petru I Mușat, Mircea cel Bătrân încheie la 10 decembrie 1389, la Radom, cu regele Poloniei, Vladislav Jagiello un tratat de alianță antimaghiar care a fost ratificat la 20 ianuarie 1390 la Lublin. Era un tratat încheiat pe poziții de deplină egalitate și era îndreptat împotriva Ungariei care dorea restabilirea suzeranității la sud de Carpați și stăpânirea Banatului de Severin. În consecință, Mircea cel Bătrân a inaugurat „politica blocului românesc"[^7^](#fn7){#fnref7.footnote-ref}, colaborând cu domnii moldoveni Petru Mușat și Alexandru cel Bun (1400-1432). Turcii au reacționat organizând raidurile de pradă ale acângiilor[^8^](#fn8){#fnref8.footnote-ref}. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Mircea cel Bătrân au fost încheiate cu state creștine și au contribuit la consolidarea autonomiei interne a Țării Românești. 2. **Tratatul de la BraŞov (7 martie 1395) a fost semnat între domnitorul Mircea cel Bătrân și regele Ungariei Sigismund de Luxemburg** Politica expansionistă promovată de Imperiul Otoman determină cooperarea politică și militară dintre Ţara Românească şi Ungaria. Astfel, domnitorul Mircea cel Bătrân, în contextul luptelor cu turcii a încheiat un **tratat** cu Sigismund de Luxemburg, la Braşov **7 martie 1395**. Tratatul prevedea sprijin militar reciproc în luptele cu turcii. Prin tratat regele Ungariei îi recunoaştea lui Mircea cel Bătrân autoritatea politică și calitatea de domn al Țării Românești. De asemenea, Mircea primea drept de stăpânire asupra teritoriilor Amlaş Făgăraş şi Banatul de Severin. Î**n consecință** acest tratat a fost considerat primul tratat de alianţă antiotomană din S-E Europei. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Mircea cel Bătrân au fost încheiate cu state creștine și au contribuit la consolidarea autonomiei interne a Țării Românești. - **Acțiune diplomatică *desfășurată* *în sec. XV*[; la începutul *în sec. XV, în primele două decenii* ]** ***IMPLICAREA DOMNITORULUI MIRCEA CEL BĂTRÂN* ÎN LUPTELE DINASTICE DIN IMPERIUL OTOMAN (1402-1413)** După bătălia de la Ankara din 1402 încheiată cu înfrangerea turcilor în fața mongolilor conduși de Timur Lenk și moartea sultanului Baiazid I în prizonierat, în Imperiul Otoman izbucnește o criză dinastică[^9^](#fn9){#fnref9.footnote-ref} (1402-1413) între fiii sultanului. În timpul conflictului dinastic, domnitorul Mircea cel Bătrân se implică susținând pe rând pe Musa, apoi pe Mustafa âmpotriva lui Mehmed. Cei doi pretendeți susținuți de domnitorul român sunt înfrânți și uciși de către Mehmed I care devine sultan al Imperiului otoman.predendenții susținuți de Mircea Musa și Mustafa sunt înfrânți de viitorul sultan Mehmed I. **În consecință,** pentru amestecul său în conflictul dinastic, sultanul Mehmed I organizează o campania militară de pedepsire a domnitorului român în anul 1417. În timpul luptelor desfășurate, Dobrogea a fost cucerită de către turci și integrată în cadrul Imperiului Otoman. În aceste condiții, domnitorul Mircea cel Bătrân acceptă plata tributului[^10^](#fn10){#fnref10.footnote-ref}. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Mircea cel Bătrân au fost încheiate cu state creștine și au contribuit la consolidarea autonomiei interne a Țării Românești. ***ȘTEFAN CEL MARE ( 1457-1504) domnitor al Moldovei=* Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XV, prin acțiuni diplomatice** **Acțiuni diplomatice încheiate/desfășurate de Ștefan cel Mare cu Polonia** - **Acțiune diplomatică *desfășurată în sec. XV;* a doua jumătate a sec. XV, deceniul șase** 1. **TRATATUL DE LA OVERCHELĂUȚI a fost semnat în 1459 între domnitorul Ștefan cel Mare și regele Poloniei Cazimir al IV-lea** Prin tratatul de la Overchelăuți Ștefan acceptă suzeranitatea Poloniei. Ștefan a semnat tratatul cu scopul înlăturării pretențiilor de suzeranitate ale Ungariei față de Moldova. Tratatul cu Polonia a fost reînnoit în 1485 la Colomeea, domnitorul Moldovei a depus jurământ de vasalitate regelui Cazimir al IV-lea. **În consecință,** acest tratat a fost reînnoit în contextul cuceririlor cetăților Chilia și Cetatea Albă de către turci. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Ștefan cel Mare au contribuit la consolidarea autonomiei interne a Moldovei. **Acțiuni diplomatice încheiate/desfășurate de Ștefan cel Mare cu Ungaria** - **Acțiune diplomatică *desfășurată în sec. XV;* a doua jumătate a sec. XV, deceniul opt** 2. **tratatul cu regele *UNGARIEI*, Matei Corvin a fost semnat în anul 1475**. Tratatul semnat între Ștefan cel Mare și Matei Corvin prevedea sprijin militar reciproc împotriva turcilor. Acest tratat s-a încheiat în condiții de egalitate deplină, între cei doi conducători politici și are un caracter antiotoman. Prin tratat domnitorul Ștefan cel Mare garanta negustorilor din Ungaria libertatea de a face comerţ pe teritoriul Moldovei. Regele Ungariei, Matei Corvin, prin tratat, îi oferea domnitorului Ștefan cel Mare două cetăţi din Transilvania- Ciceiul şi Cetatea de Baltă în care să se refugieze în caz de primejdie. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Ștefan cel Mare au fost încheiate cu state creștine și au contribuit la consolidarea autonomiei interne a Moldovei. **Acțiuni diplomatice încheiate/desfășurate de Ștefan cel Mare cu Polonia** - **Acțiune diplomatică *desfășurată în sec.XV;* a doua jumătate a sec. XV, ultimul deceniu al *sec.XV*** 3. **TRATATUL DE LA HÂRLĂU a fost semnat în 1499 între domnitorul Ștefan cel Mare și regele Poloniei Ioan Albert.** Prin tratat se recunoaște independenţa Moldovei faţă de Polonia. Este anulată vasalitatea domnitorului Ștefan cel Mare faţă de regele Poloniei. Tratatul este un succes diplomatic al lui Ştefan cel Mare, deoarece erau înlăturate pretenţiile de suzeranitate ale Poloniei față de Moldova. **În consecință,** acest tratat s-a încheiat în condiţii de egalitate deplină, între cei doi conducători politici, cei 2 conducători sunt datori să se ajute reciproc împotriva tuturor duşmanilor. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Ștefan cel Mare au contribuit la consolidarea autonomiei interne a Moldovei. ***MIHAI VITEAZUL (1593-1601) domnitor al Țării Româneaști=* Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XVI, prin acțiuni diplomatice** - **Acțiune diplomatică *desfășurată în a doua jumătate a sec. XVI/ sfârșitul sec. XVI:*** 1. **TRATATUL DE LA ALBA-IULIA a fost încheiat în anul 1595, între Mihai Viteazul şi principele Transilvaniei Sigismund Bathory** La **20 mai 1595** s-a încheiat un tratat de alianță între Ţara Românească şi Transilvania. Acest tratat a fost semnat de o delegație de boieri în numele domnitorului. Tratatul îl desemna pe Mihai, locţiitor[^11^](#fn11){#fnref11.footnote-ref} al principelui Transilvaniei Sigismund Báthory, conducerea Ţării Româneşti revenea unui Sfat, compus din 12 mari boieri. Tratatul îl dezavantajează pe Mihai, deoarece satisfăcea interesele marii boierimii muntene și limita atribuţiile domniei. **[În consecință,]** prin tratatul de la Alba Iulia Mihai Viteazul devenea membru în alianţa antiotomană cunoscută sub numele de Liga Sfântă[^12^](#fn12){#fnref12.footnote-ref}. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Mihai Viteazul au fost încheiate cu state creștine și au contribuit la consolidarea autonomiei interne a Țării Românești. - **Acțiune diplomatică *desfășurată în a doua jumătate a sec. XVI/ sfârșitul sec. XVI:*** 2. **TRATATUL DE LA MÂnăSTIREA DEALU a fost încheiat în anul 1598, între Mihai Viteazul şi împăratul Imperiului Habsburgic Rudolf al II-lea** **A fost semnat în 1598 şi prevedea** Domnul Ţării Româneşti primea bani pentru o armată de 5000 de oameni şi se obliga să sprijine acţiunile antiotomane ale împăratului. Împăratul recunoştea domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul, care la rîndul său recunoştea suzeranitatea lui Rudolf al II-lea. După semnarea acestui tratat, luptele cu turcii au reînceput, desfăşurându-se la sud de Dunăre, de unde au fost colonizaţi în Ţara Românească circa 16 000 de ţărani sârbi şi bulgari. **În concluzie,** acțiunile diplomatice desfășurate de domnitorul Mihai Viteazul au fost încheiate cu state creștine și au contribuit la consolidarea autonomiei interne a Țării Românești. **ASEMĂNĂRI ACȚIUNI DIPLOMATICE=CONSTANTĂ= ELEMENT DE CONTINUITATE ÎNTRE ACȚIUNI DIPLOMATICE** **1. O asemănare= O constată între două acțiuni diplomatice din secolul XIV-XVIII/Evul Mediu/ Evul mediu și începuturile modernității se referă la faptul că [au caracter antiotoman și au fost încheiate cu state creștine.]** **Spaţiul românesc în relațiile internaționale la începuturile modernității, în sec. XVII,** **parte integrantă în relațiile internaţionale = acțiuni diplomatice** **Acțiuni desfășurate de un reprezentant al unei instituții centrale în relațiile internaționale la începutul sec. XVII** **Fapt istoric: Domnitorul Țării Românești Șerban Cantacuzino a inițiat în secret tratative diplomatice cu Imperiul Habsburgic.** În anul 1688, domnitorul Șerban Cantacuzino a încheiat prin trimisul său, arhimandritul Ioan, un tratat cu țarii Rusiei Ioan și Petru pentru o viitoare acțiune antiotomană. În același an a trimis o delegație la Viena pentru a încheia o alianță. Moartea domnitorului a dus la retragerea acesteia de la negocieri. **În concluzie,** acțiunile desfășurate în relațiile internaționale de domnitorul Șerban Cantacuzino au avut un caracter antiotoman și au fost încheiate cu state creștine, Rusia și Austria. **Fapt istoric: Domnitorul Țării Românești Constantin Brâncoveanu a stabilit relații diplomatice Imperiul Țarist și Imperiul Hagsburgic. Astfel,** a inițiat în 1698 tratative diplomatice cu Rusia în vederea unui eventual război antiotoman. În 1699 Imperiul Otoman îi recunoaște domnitorului Constantin Brâncoveanu domnia pe viață. După pacea de la Karlowitz din 1699, domnitorul Constantin Brâncoveanu s-a implicat în tratative secrete antiotomane obținând în 1701 protecția împăratului Leopold I de Habsburg. De asemenea a stabilit legături diplomatice cu Franța, Veneția, Statul papal, și Polonia. **În consecință,** **Constantin Brâncoveanu a continuat politica diplomatică începută de fostul domnitor Șerban Cantacuzino. În concluzie,** acțiunile desfășurate în relațiile internaționale de domnitorul **Constantin Brâncoveanu** au avut un caracter antiotoman și au fost încheiate cu state creștine, Rusia și Austria. **Spaţiul românesc în relațiile internaționale la începuturile modernității, în sec. XVIII,** **parte integrantă în relațiile internaţionale= DIMITRIE CANTEMIR** **Acţiuni DIPLOMATICE** **⇒ TRATATUL DE LA LUȚK DIN ANUL 1711= Acțiune diplomatică *desfășurată* desfășurată de un reprezentant al unei instituții centrale în relațiile internaționale la începutul sec. XVIII, în deceniul doi al sec. XVIII** **Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, (1710-1711) a încheiat în 1711 un tratat de alianță cu țarul Rusiei Petru I la Luțk.** Prin acest tratat Dimitrie Cantemir se angaja să participe la luptele antiotomane declanșate de țarul Rusiei. Prin tratat Rusia recunoștea integritatea Moldovei și domnia ereditară în familia lui Cantemir. Prevederile tratatului au fost redactate de domnitorul Dimitrie Cantemir. În primele articole ale tratatului domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir se închină țarului, primind în schimb protecție din partea lui Petru, pentru el și pentru tot poporul Moldovei. Prin tratat, țarul Rusiei nu avea dreptul de a se amesteca în politica interna a Moldovei și recunoștea de asemenea erau recunoscute granițele statului condus de Dimitrie Cantemir. **În concluzie,** acțiunile desfășurate în relațiile internaționale de domnitorul **Dimitrie Cantemir** au avut un caracter antiotoman și au avut drept scop consolidarea autonomiei interne, țarul Rusiei, Petru cel Mare garantând să apere Moldova în cazul unui război cu Imperiul Otoman. ***ACȚIUNI MILITARE*** ***BASARAB I (1310-1352)=* Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XIV, prin acțiuni militare** ***→Lupta de la Posada***[^13^](#fn13){#fnref13.footnote-ref} **1330; Sec. XIV/prima jumătate a sec. XIV; deceniul 3** **Cauza luptei de la Posada a fost reprezentată de** ocuparea Banatului de Severin de către Basarab I. Basarab încearcă să rezolve conflictul cu regale Ungariei pe cale diplomatică prin oferirea unui tribut, cedarea Banatului de Severin și trimiterea fiului la curtea regelui drept garanție. Propunerea lui Basarab este respinsă de regele Carol Robert de Anjou care în 1330 începe o expediție militară împotriva Țării Românești. Expediția regelui maghiar Carol Robert de Anjou se încheie cu victoria lui Basarab I la Posada. **În concluzie,** victoria obținută la Posada de către Basarab I a contribuit la [consolidare independenței] Țării Românești. ***MIRCEA CEL BĂTRÂN (1386-1418)- domnitor al Țării Româneaști=* Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XIV-XV, prin acțiuni militare** 1. **LUPTA DE LA ROVINE (1394 sau 1395) =SEC. XIV; a doua jumătate a sec. XIV; sfârșitul sec. XIV, ultimul deceniu** **În 1394 sau 1395 are loc prima confruntare militară a Țării Românești cu Imperiul Otoman** la nord de Dunăre. Armata otomană a fost condusă de sultanul Baiazid I. În timpul confruntării militare cu turcii Mircea foloseste o strategie defensivă și „***tactica pământului pârjolit". Această tactică militară consta în hărțuirea inamcului, incendierea așezărilor și otrăvirea apelor. Confruntarea decisivă dintre armatele conduse de domnitorul Mircea cel Bătrân și sultanul Baiazid I s-a desfășurat într-un loc strâmt și mlăștinos, la Rovine***[^14^](#fn14){#fnref14.footnote-ref} ***(locul confruntării nu a fost încă localizat), undeva în zona Argeșului sau a Jiului. Lupta de la Rovine se încheie cu victoria domnitorului român Mircea cel Bătrân.* În consecință,** ***turcii sunt obligați să se retragă la sud de Dunăre.* În concluzie,** lupta de la Rovine a avut un caracter antiotoman și a contribuit la [consolidare autonomiei interne] a Țării Românești. 2. **CRUCIADA DE LA NICOPOLE (1396) =SEC. XIV; a doua jumătate a sec. XIV; sfârșitul sec. XIV, ultimul deceniu** Domnitorul Mircea cel Bătrân participă, în 1396, alături de armatele creștine, la cruciada de la Nicopole. Această cruciadă a fost organizată la inițiativa papalității și a fost condusă de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. Cruciada[^15^](#fn15){#fnref15.footnote-ref} se înscrie în categoria cruciadelor târzii[^16^](#fn16){#fnref16.footnote-ref} si avea ca scop alungarea turcilor din Europa. Cruciada începe cu o serie de victorii obținute de cruciați la sud de Dunăre. Confruntarea decisivă are loc la Nicopole unde armata cruciaților este înfrântă. **În consecință,** cruciada nu își atinge obiectivul privind alungarea turcilor din Europa. **În concluzie,** cruciada de la Nicopole a avut un caracter antiotoman, la această acțiune militară a participat și domnitorul Țării Românești, Mircea cel Bătrân. ***IANCU DE HUNEDOARA***[^17^](#fn17){#fnref17.footnote-ref} ***(1441-1456) voievod al Transilvaniei=* Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XV, prin acțiuni militare** - **1. CAMPANIA CEA LUNGĂ (1443-1444); prima jumătate a sec. XV, deceniul 5** **Campania cea Lungă** condusă de Iancu de Hunedoara s-a defășurat între anii 1443-1444, la sud de Dunăre pe teritoriul Imperiului Otoman. Scopul acestei campanii militare condusă de voievodul Iancu de Hunedoara a fost alugarea turcilor din Europa. În timpul acțiunilor militare armata condusă de Iancu de Hunedoara cucerește orașele Niș, Sofia. Campania cea lungă a fost întreruptă de regele Ungariei în1444 care încheie la Seghedin un tratat de pace cu Imperiul Otoman. **În concluzie,** Campania cea lungă a avut un caracter antiotoman, și a fost condusă de voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. - **2. CRUCIADA DE LA VARNA (1444) SEC. XV; prima jumătate a sec. XV, deceniul 5** **În anul 1444**, regele Ungariei, la cererea papei, anulează pacea de la Seghedin și organizează o nouă cruciadă, la care paricipă și oastea voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Scopul cruciadei din 1444 a fost alugarea turcilor din Europa. În timpul luptelor regele maghiar moare. Cruciada de la Varna se încheie cu victoria otomanilor. **În consecință,** Dieta Ungariei îl numește pe Iancu de Hunedoara guvernator al Ungariei. **În concluzie,** cruciada de la Varna a avut un caracter antiotoman, la această acțiune militară a participat și voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. - **Două asemănări între conflicte militare la care participă românii, în prima jumătate a secolului al XV-lea** se referă la faptul că **au avut caracter antiotoman, au fost acțiuni militare organizate în cadrul Cruciadelor târzii cu scopul alungării turcilor din Europa**. - **1. Bătălia de la Belgrad (1456)= ACȚIUNE MILITARĂ DIN A DOUA JUMĂTATE A SEC. XV/ SEC. XV, deceniul șase** În 1456, Belgradul era considerat „Cheia Europei Centraleˮ sau „cheia regatului Ungariei". Sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului având o armată de **200.000** soldați atacă cetatea Belgrad cu scopul continuării politicii de expansiune teritorială spre Centru Europei. Pentru apărarea Belgradului papa organizează o nouă campanie antiotomană condusă de Iancu de Hunedoara. Belgradul a fost asediat în perioada **[4-21 iulie 1456]**. În timpul asediului cetății Belgrad sultanul Mehmed al II-lea este rănit. Victoria obținută de Iancu de Hunedoara la Belgrad a avut un puternic ecou în lumea creștină. Papa Calixt al III-lea a considerat victoria creștinilor la Belgrad „evenimentul cel mai fericit al vieții sale". **În consecință,** această victoria a oprit înaintarea turcilor spre centrul Europei până în anul **1521** când turcii cuceresc Belgradul. Imediat după victorie, la **11 august 1456** la Zemun, în apropiere de Belgrad, Iancu de Hunedoara moare ucis de ciuma. **În concluzie,** lupta de la Belgrad a avut un caracter antiotoman, această acțiune militară a fost condusă de voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. ***VLAD ȚEPEȘ (1448, 1456-1462, 1476 ) domnitor al Țării Româneaști*=Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XV, prin acțiuni militare** 1. **ATACUL DE NOAPTE DE LA TÂRGOVIŞTE (1462)=SEC. XV; a doua jumătate a sec. XV, deceniul șapte = PREZENTARE** În 1462 sultanul Mehmed al II-lea organizează o campanie militară împotriva Țării Românești ca urmare a acțiunile întreprinse de Vlad Țepeș la sud de Dunăre. Armata otomană trece Dunărea, dar pe parcursul înaintării este hărțuită de armata domnitorul muntean. Vlad Țepeș aplică o strategie defensivă și tactica pâmântului pârjolit. Armata otomană condusă de sultanul Mehmed al II-lea ajunge la Târgoviște unde este atacată în noaptea de 16/17 iunie 1462 de trupele lui Vlad Tepeș. Deși a obținut o victorie importantă, Vlad Țepeș pentru a continua luptele cu turcii ia decizia de a se retrage în Transilvania în așteptarea ajutorului militar al regelui Matei Corvin. În Transilvania, Vlad Țepeș cade victima unui complot organizat de negustorii sași. Acuzat de trădare și colaborare cu turcii, Vlad Țepeș este arestat din ordinul regelui Matei Corvin și întemnițat la Buda, în Ungaria. **În consecință,** sultanul îl impune pe tronul Țării Românești pe fratele său Radu cel Frumos. Vlad Țepeș este eliberat în 1476 și revine la conducerea Țării Românești cu ajutorul domnitorului Ștefan cel Mare. În același an, Vlad Țepeș este ucis în urma unui complot boieresc pus la cale de fostul domnitor Laiotă Basarab. **În concluzie,** Atacul de noapte de la Târgoviște a avut un caracter antiotoman, domnitorul Vlad Țepeș folosind în luptele cu turcii tactica pământului pârjolit. ***ȘTEFAN CEL MARE ( 1457-1504) domnitor al Moldovei* =Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XV, prin acțiuni militare** **Acţiuni militare cu Ungaria** **Lupta de la Baia (1467) = SEC. XV; a doua jumătate a sec. XV, deceniul șapte** - **s-a desfășurat între Ștefan cel Mare și regele Ungariei, Matei Corvin** Cucerirea cetății Chilia în 1465 de către Ștefan cel Mare, a reprezentat cauza luptei de la Baia cu regele maghiar, Matei Corvin. În 1467 în fruntea armatei sale, regele Matei Corvin pătrunde în Moldova ajungând până la **Baia,** unde dorea să sărbătorească Crăciunul. În acest context, Ștefan atacă taberei regelui Ungariei și obține o victorie importantă. În timpul confruntării cu maghiarii domnitorul Ștefan cel Mare folosește o strategie defensivă și tactica pământului pârjolit. **În concluzie,** victoria obținută la Baia de către Ștefan cel Mare a contribuit la [consolidare autonomiei] Moldovei. **Acţiuni militare cu Imperiul Otoman** - **LUPTA DE LA VASLUI (1475) = SEC. XV; a doua jumătate a sec. XV, deceniul opt** **La 10 ianuarie 1475**, are loc lupta de la **Vaslui sau Podul Înalt**. Domnitorul Ștefan cel Mare în timpul confruntării cu turcii folosește o strategie defensivă și tactica pământului pârjolit, obținând o victorie importantă împotriva otomanilor conduși de Soliman Pașa. Armata otomană condusă de Soliman Pașa era de 120 000 de oameni. În schimb, armata lui Ștefan cel Mare era de 40 000 de soldați la care s-au adăugat corpuri de oaste trimise de Polonia și Ungaria. **În consecință**, victoria obținută de Ștefan cel Mare la Vaslui a fost cunoscută în Europa datorită unei scrisori adresată principilor creștini la 25 ianuarie 1475. Prin această scrisoare Ștefan îi anunța de victoria sa în fața turcilor și cerea sprijin principilor creștini pentru continuarea luptelor antiotomane. **În concluzie,** lupta de la Vaslui a avut un caracter antiotoman și a contribuit la [consolidare autonomiei interne] a Moldovei. **LUPTA DE LA RĂZBOIENI (1476)=SEC. XV; a doua jumătate a sec. XV, deceniul opt** În vara anului 1476, în condiții politico-militare nefavorabile (Poarta cucerește Caffa și Mangop), Moldova este atacată de tătări și turci. În aceste condiții, Ștefan cel Mare cu armata formată din aproximativ 10 000 de soldați, înfruntă armata otomană formată din 100 000 de soldați. Armata otomană a fost condusă de sultanul Mehmed al II-lea. Domnitorul Ștefan cel Mare folosește o strategie defensivă și tactica pământului pârjolit. În lupta decisivă de **la Războieni (Valea Albă) desfășurată la 26 iunie 1476 Ștefan cel Mare este înfrânt, însă turcii nu au reușit să valorifice victoria obținută deoarece cetățile Suceava, Neamț, Hotin rezistă asediului. În consecință, sultanul Mehmed al II-lea decide să se retragă din Moldova,** campania militară condusă de sultan nu își atinge obiectivul privind transformarea Moldovei în pașalâc[^18^](#fn18){#fnref18.footnote-ref} turcesc. **În concluzie,** lupta de la Războieni a avut un caracter antiotoman și a contribuit la [consolidare autonomiei interne] a Moldovei. **Acţiuni militare cu POLONIA** **Lupta de la Codrii Cosminului (1497) = a doua jumătate a sec. XV, ultimul deceniu** - **s-a desfășurat între Ștefan cel Mare și regele Poloniei Ioan Albert** După moartea lui **Cazimir al IV-lea**, ajunge rege al Poloniei **Ioan Albert**. Acesta dorea pentru fratele său mai mic, Sigismund, Moldova. Lupta decisive are loc în anul 1497 **la Codrii Cosminului**, unde oastea polonă este înfrântă de către Ștefan cel Mare. Domnitorul Ștefan cel Mare în timpul confruntării cu regele Ioan Albert folosește o strategie defensivă și tactica pământului pârjolit obținând o victorie importantă împotriva regelui **Ioan Albert**. **În consecință,** în anul 1499, la insistențele Ungariei se încheie tratatul de pacea de la Hârlău. Prin acest tratat, Moldova este eliberată de starea de vasalitate de până atunci, fiind recunoscută ca stat independent. Mai mult, în 1502 Ștefan ocupă Pocuţia, deoarece împrumutul dat de Petru Muşat nu fusese în întregime restituit. **În concluzie,** lupta de la Codrii Cosminului a avut un caracter antiotoman și a contribuit la [consolidare autonomiei interne] a Moldovei. ***MIHAI VITEAZUL (1593-1601) domnitor al Țării Româneaști=* Reprezentantul unei instituții centrale implicate în relațiile internaționale în sec. XVI, prin acțiuni militare** **Acţiuni militare ÎN SECOLUL XVI** - **BĂTĂLIA DE LA CĂLUGĂRENI (1595)- SEC. XVI; a doua jumătate a sec. XVI, ultimul dec.** În **vara anului 1595,** infidelitatea domnitorului Mihai Viteazul, care refuzase plata tributului și atacul asupra cetăților turcești de la Dunăre determină Imperiul Otoman să organizeze o expediție militară împotriva Țării Românești. Lupta de la Călugăreni a avut loc la **13/23 august 1595**. Armata otomană a fost condusă Sinan Paşa și s-a încheiat cu victoria lui Mihai. Deși a obținut o victorie strategică la Călugăreni împotriva turcilor, domnitorul Mihai Viteazul având o armată inferioară turcilor se retrage spre Transilvania în așteptarea ajutorului promis de principele Sigismund Bathory. Între timp, Sinan ocupă orașele Bucureşti şi Târgoviște și începe pregătirile pentru transformarea Țării Românești în pașalâc. Cu ajutorul trupelor militare trimise de principele Transilvaniei Sigismund Báthory, Mihai Viteazul reia luptele cu turcii, obţinând o strălucită victorie la Giurgiu **15-20 octombrie 1595**. **În consecință**, prin victoriile de la Călugăreni şi Giurgiu, Mihai Viteazul redobândeşte independenţa ţării şi evită transformarea Țării Românești în pașalâc. **În concluzie,** lupta de la Călugăreni a avut un caracter antiotoman și a contribuit la [consolidare autonomiei interne] a Țării Românești. - **PRIMA UNIRE A ŢĂRILOR ROMÂNE DE LA 1600** **A AVUT DREPT SCOP CREAREA UNUI FRONT ANTIOTOMAN FORMAT DIN ŢĂRILE ROMÂNE.** **Prin unirea Țărilor Române domnitorul Mihai Viteazul nu a urmărit realizarea unui stat românesc.** ⇒ În 1599 la conducerea principatului Transilvaniei ajunge cardinalul Andrei Bathory care retrage Transilvania din alianța antiotomană. În acest context, domnitorul Mihai Viteazul pătrunde în Transilvania și îl înfrânge pe Andrei Bathory la **Şelimbar la 28 octombrie 1599. Victoria de la Șelimbăr** a fost urmată de intrarea domnitorului la 1 noiembrie 1599 în Alba Iulia. În consecință**,** acest fapt marchează unirea Transilvaniei cu Țara Românească. Acțiunea militară din Transilvania a domnitorului Mihai Viteazul are urmări și pe plan extern. Astfel, Imperiul Otoman îl recunoaște pe Mihai Viteazul drept conducător al Transilvaniei, iar împăratul Imperiului Habsburgic Rudolf al II-lea îl consideră guvernator al principatului. În schimb, Dieta Transilvaniei îl consideră locţiitor al împăratului Rudolf al II-lea. În politica internă a Transilvaniei, Mihai Viteazul reconfirmă privilegiile secuilor, a îmbunătăţit situaţia românilor şi statutul bisericii ortodoxe. ⇒**În primăvara anului 1600, armata lui Mihai Viteazul trece în Moldova.** La conducerea Moldovei se afla Ieremia Movilă, supus Imperiului Otoman și aliat al regatului Poloniei. Domnitorul Iremia Movilă urmarea înlăturarea lui Mihai de la conducerea Țării Românești și instalarea fratelui său Simion Movilă pe tronul Țării. După alungarea lui Ieremia Movilă Moldova intră sub stăpânirea lui Mihai Viteazul. Astfel, pentru căteva luni cele trei țări române sunt unite și conduse de un singur conducător politic. **Scopul acestei uniri era realizarea unui front antiotoman.** ⇒Nobilimea maghiară din Transilvania se răscoală împotriva lui Mihai Viteazul, care este înfrânt la **Mirăslău în septembrie 1600**. În consecință Mihai Viteazul pierde controlul politico-militar asupra Transilvaniei. Nobilimea maghiară îl readuce la conducerea principatului pe Sigismund Bathory. În același timp, în Moldova, Ieremia Movilă cu ajutorul Poloniei revine la conducerea statului. Spre sfârșitul anului 1600 la conducerea Țării Românești ajunge Simion Movilă, ajutat de fratele său Ieremia Movilă. ⇒Mihai Viteazul ajutat de împaratul Rudolf al II-lea, revine în 1601 în Transilvania și obține o strălucită victorie la **Guruslău (3 august 1601)**, alături de generalul austriac Gheorghe Basta. În același timp, în Țara Românească, Simion Movila este înlăturat de frații Buzești. La 19 august 1601, Mihai este asasinat la Câmpia Turzii, din ordinal generalului Gheorghe Basta. **Importanța domniei lui Mihai Viteazul a constat în crearea modelului voievodului unficator. În secolele următoare s-a conturat ideea unirii tuturo românilor într-un singur stat.** **Spaţiul românesc în relațiile internaționale la începuturile modernității, în sec. XVIII,** **parte integrantă în relațiile internaţionale= DIMITRIE CANTEMIR** **Acţiuni militare** **LUPTA DE LA STĂNILEȘTI (1711) în sec XVIII, în deceniul doi al sec. XVIII** **Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, (1710-1711)** în 1711, în contextul luptelor antiotomane declanșate de Rusia, participă la războiul ruso-turc (1710-1711). Armatele ruso-moldovene sunt înfrânte de către turci în bătălia de la Stănilești pe Prut. În consecință, după eșecul militar suferit de armatele ruso-moldovene în 1711 la Stănilești, domnitorul Dimitrie Cantemir pleacă în exil în Rusia. Domnia lui Dimitrie Cantemir marchează sfârșitul domniilor pământene și începutul regimului fanariot. **În concluzie,** în 1711 pentru a evita alte acțiuni antiotomane, Imperiul Otoman decide schimbarea regimului politic în Moldova prin instaurarea regimului fanariot. Primul domn fanariot al Moldovei a fost Nicolae Mavrocordat. **Spaţiul românesc în relațiile internaționale la începuturile modernității, în sec. XVIII,** **parte integrantă în relațiile internaţionale= DIMITRIE CANTEMIR** **⇒Acțiune politico-militară desfășurată de un reprezentant al unei instituții centrale în relațiile internaționale la începutul sec. XVIII, în deceniul doi al sec. XVIII** **Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, (1710-1711) a încheiat în 1711 un tratat de alianță cu țarul Rusiei Petru I la Luțk.** Prin acest tratat Dimitrie Cantemir se angaja să participe la luptele antiotomane declanșate de țarul Rusiei. Prin tratat Rusia recunoștea integritatea Moldovei și domnia ereditară în familia lui Cantemir. Prevederile tratatului au fost redactate de domnitorul Dimitrie Cantemir. În primele articole ale tratatului domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir se închină țarului, primind în schimb protecție din partea lui Petru, pentru el și pentru tot poporul Moldovei. Prin tratat, țarul Rusiei nu avea dreptul de a se amesteca în politica interna a Moldovei și recunoștea de asemenea erau recunoscute granițele statului condus de Dimitrie Cantemir. **În consecință,** acțiunile desfășurate în relațiile internaționale de domnitorul **Dimitrie Cantemir** au avut un caracter antiotoman și au avut drept scop consolidarea autonomiei interne, țarul Rusiei, Petru cel Mare garantând să apere Moldova în cazul unui război cu Imperiul Otoman. De asemenea, **Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, (1710-1711)** în 1711, în contextul luptelor antiotomane declanșate de Rusia, participă la războiul ruso-turc (1710-1711). Armatele ruso-moldovene sunt înfrânte de către turci în bătălia de la Stănilești pe Prut. În consecință, după eșecul militar suferit de armatele ruso-moldovene în 1711 la Stănilești, domnitorul Dimitrie Cantemir pleacă în exil în Rusia. Domnia lui Dimitrie Cantemir marchează sfârșitul domniilor pământene și începutul regimului fanariot. **În concluzie,** în 1711 pentru a evita alte acțiuni antiotomane, Imperiul Otoman decide schimbarea regimului politic în Moldova prin instaurarea regimului fanariot. Primul domn fanariot al Moldovei a fost Nicolae Mavrocordat. **ASEMĂNĂRI ACȚIUNI MILITARE=CONSTANTĂ = ELEMENT DE CONTINUITATE ÎNTRE ACȚIUNI MILITARE** **1. O asemănare/ O constantă între două acțiuni militare din secolul XIV-XVIII/Evul Mediu/ Evul mediu și începuturile modernității** se referă la **tactica pământului pârjolit și la** **strategia defensivă folosite de domnitorii români în luptele desfășurate în spațiul românesc.=fără Iancu de Hunedoara** **Varianta 2= acțiunile militare au caracter antiotoman.= pentru toate luptele, inclusiv Iancu de Hunedoara.=atenție fără luptele de la Posada, Baia și Codrii Cosminului.** ::: {.section.footnotes} ------------------------------------------------------------------------ 1. ::: {#fn1} **Faptele istorice din tema Spațiul românesc între diplomație și conflict, în Evul Mediu și la începuturile modernității se combină în subiectele de bacalaureat cu tema 4 și tema 8.**[↩](#fnref1){.footnote-back} ::: 2. ::: {#fn2} **Evul Mediu** în relațiile internaționale cuprinde fapte istorice desfășurate între sec. XIV-XVIII.[↩](#fnref2){.footnote-back} ::: 3. ::: {#fn3} **Începuturile modernității** în relațiile internaționale cuprinde fapte istorice desfășurate între sec. XVII-XVIII[↩](#fnref3){.footnote-back} ::: 4. ::: {#fn4} **Suzeranitate=**Dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu, dar nu are autonomie completă.[↩](#fnref4){.footnote-back} ::: 5. ::: {#fn5} **Vasalitate=**Situație de supunere politică a unui stat față de alt stat, cu păstrarea autonomiei interne.[↩](#fnref5){.footnote-back} ::: 6. ::: {#fn6} **Autonomie=** dreptul unui stat de a se administra sau guverna prin intermediul unor instituții proprii.[↩](#fnref6){.footnote-back} ::: 7. ::: {#fn7} **„politica blocului românesc"=** sistem de alianță constituit din Țara Românească și Transilvania.[↩](#fnref7){.footnote-back} ::: 8. ::: {#fn8} **Acângii~=~**trupe regulate care atacau teritoriul inamic de regulă înaintea unei mari invazii.[↩](#fnref8){.footnote-back} ::: 9. ::: {#fn9} **Criză dinastică** =**conflict dinastic=** declanșată la moartea unui conducător între urmașii acestuia.[↩](#fnref9){.footnote-back} ::: 10. ::: {#fn10} **Tribut=**Obligație (în bani sau în bunuri) pe care o impunea Imperiul Otoman Țărilor Române.[↩](#fnref10){.footnote-back} ::: 11. ::: {#fn11} **Locțiitor=** Persoană care ține locul alteia într-o funcție și îndeplinește o parte din îndatoririle acesteia.[↩](#fnref11){.footnote-back} ::: 12. ::: {#fn12} **Liga Sfântă=**alianță antiotomană înființată la inițiativa Papei și condusă de Imperiul Habsburgic, din această alianță făceau parte și Transilvania, Moldova și Țara Românească.[↩](#fnref12){.footnote-back} ::: 13. ::: {#fn13} **Posada=** trecătoare îngustă în munți[↩](#fnref13){.footnote-back} ::: 14. ::: {#fn14} **Rovine=**loc mlăștinos[↩](#fnref14){.footnote-back} ::: 15. ::: {#fn15} **Cruciadă=** expediție militară organizată în sec. XIV-XV la inițiativa Papei împotriva Imperiului Otoman.[↩](#fnref15){.footnote-back} ::: 16. ::: {#fn16} **Cruciade târzii=** expediție militară organizată în sec. XIV-XV la inițiativa Papei împotriva Imperiului Otoman.[↩](#fnref16){.footnote-back} ::: 17. ::: {#fn17} ***IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456) voievodul Transilvaniei a fost* reprezentantul unei instituții centrale care s-a implicat, prin acțiuni militare, în relațiile internaționale în prima jumătate a sec. XV.**[↩](#fnref17){.footnote-back} ::: 18. ::: {#fn18} **Pașalâc=**provincie în cadrul Imperiului Otoman[↩](#fnref18){.footnote-back} ::: :::