Psihoterapia adicțiilor și mindfulness PDF
Document Details
Uploaded by ConsummateLitotes1231
Alexandru Ioan Cuza University of Iași
Ion Dafinoiu
Tags
Summary
This document provides an overview of mindfulness and its applications in addiction therapy. It details concepts and definitions of mindfulness, exploring its role as a tool in psychological treatments for addiction. Important concepts and their relationships are covered in detail. It's presented as a series of lectures or a course material.
Full Transcript
2/1/2025 PSIHOTERAPIA ADICȚIILOR – PROGRAM DE PREVENIRE A RECĂDERILOR BAZAT PE MINDFULNESS prof.univ.dr. Ion Dafinoiu MINDFULNESS DEFINITII Mindfulness este traducerea in engleza a cuvantului sati (in limba...
2/1/2025 PSIHOTERAPIA ADICȚIILOR – PROGRAM DE PREVENIRE A RECĂDERILOR BAZAT PE MINDFULNESS prof.univ.dr. Ion Dafinoiu MINDFULNESS DEFINITII Mindfulness este traducerea in engleza a cuvantului sati (in limba pali, limba psihologiei budiste acum 2500 ani) Sati =constientizare, atentie, amintire Constiinta cuprinde deopotriva constientizarea si atentia; constientizarea este “radarul” de fundal al constiintei; cineva poate constientiza stimulii fara ca acestia sa fie in centrul atentiei Atentia =procesul de concentrare constienta a constientizarii. Amintirea = sa ne amintim sa ne reorientam atentia si constientizarea asupra experientei curente cu inima deschisa, in mod receptiv 1 2/1/2025 prof.univ.dr. Ion Dafinoiu 3 MINDFULNESS - DEFINITII “observare ne-evaluativa a fluxului de stimului interni si externi pe masura ce ei apar” (Baer, 2003) “autoreglarea atentiei (si) adoptarea unei orientari particulare catre propria experienta din momentul prezent, o orientare care este caracterizata prin curiozitate, deschidere, si acceptare”( Bishop et al. 2004) “ constientizare prietenoasa, neevaluativa a momentului prezent” (Brantley, 2003) MINDFULNESS - DEFINITII “constientizarea experientei prezente cu acceptare” (Germer (2005) “constiinta care apare prin focalizarea atentiei, in mod intentionat, in momentul prezent, si intr-o maniera neevaluativa asupra experientei traite in fiecare moment. “ (Kabat- Zinn, 2003) “ starea de a fi pe deplin prezent, fara reactiile obisnuite” (Salzberg and Goldstein, 2001 2 2/1/2025 MINDFULNESS - DEFINITII Acceptarea = capacitatea de a permite experientei noastre sa fie asa cum e in momentul prezent ( cu momentele placute si dureroase pe masura ce ele apar) “Schimbarea este sora acceptarii, dar este sora mai mica” ( Christensen&Jacobson, 2000) Întelepciunea si compasiunea sunt “doua aripi ale unei pasari” (Dalai Lama, 2003) Compasiunea = capacitatea de a ne deschide in fata suferintei ( a noastra si a altora), alaturi de dorinta de a o usura Bunatatea iubitoare: “o stare mentala care aspira ca toate fiintele simtitoare sa se bucure de fericire” Compasiunea apare cand bunatatea iubitoare intalneste suferinta MINDFULNESS - DEFINITII Brown, Ryan și Creswell (2007): MINDFULNESS-UL este o stare de spirit neconceptuală: atunci când se află într-o stare de conștientizare, mintea nu folosește concepte preconcepute pentru a interpreta lumea (sau le folosește la minimum) dar în schimb, adoptă o atitudine de neinterferență prin simpla observare a ceea ce are loc. Această abordare non- conceptuală este, de asemenea, empirică prin aceea că sunt căutate „faptele complete” o manieră asemănătoare unui om de știință obiectiv care caută descrieri nepărtinitoare ale fenomenului înainte de a face o judecată sau de a lua o decizie. ”doing mode of mind” (conceptualizare, gandirea centrata pe obiective) “being mode of mind” (centrarea pe starea prezenta) 3 2/1/2025 CONCLUZII PRACTICE Antrenarea minții în tradiția psihologiei budiste are două. obiective principale: reglarea atenției pentru a cultiva înțelepciunea și reglarea emoției pentru a crea o inimă plină de compasiune (Dalai Lama, 2005). A învăța să fim conectați la gândurile, sentimentele și senzațiile noastre printr-o conștientizare amplă este vehiculul cel mai important pentru reglarea emoției în câmpul terapiei bazate pe mindfulness. CONCLUZII PRACTICE Mulți pacienți vin la tratament într-o perioadă. de criză sau de „disperare creativă" (Hayes et al, 1999) și, ca urmare, sunt deschiși spre a învăța noi modalități de a se raporta le problemele lor. Practica mindfulness nu este pentru oricine. Practica mindfulness intr-o relație terapeutică este mai securizantă decat practica individuala (Anne Lamott (1993): „Mintea mea e un cartier rău famat, în care încerc să nu mă duc de una singură" ) 4 2/1/2025 CONCLUZII PRACTICE Atenția deosebită acordata limbajului este și ea importantă (mindfulness/ antrenament atențional/reducerea stresului) Cele trei tipuri de meditație cu mindfulness sunt: (1) concentrarea, (2) mindfulness per se și (3) compasiunea CONCLUZII PRACTICE Cei mai mulți profesori de meditație încep cu exerciții de concentrare (atenția concentrată) ca o modalitate de a stabiliza și a calma mintea. (reglarea atenției este o „piatră de temelie" care facilitează alte practici de meditație) În cadrul practicii concentrării, readucem delicat mintea asupra obiectului atenției, ori de câte ori se îndepărtează. În practica mindfulness-ului (monitorizare deschisă) suntem curioși în legătură cu ce anume ne-a distras și ne-a acaparat atenția și asistăm la apariția și la dispariția tuturor fenomenelor în cadrul experienței 5 2/1/2025 CONCLUZII PRACTICE Revenirea la concentrare poate oferi un refugiu și o ancoră atunci când iese la iveală un material problematic. Dacă avem dureri considerabile sau ne simțim copleșiți, ne poate fi deosebit de utilă practicarea compasiunii. Aceasta poate reprezenta un contrapunct eficient la autocritică și autodetestare Pe măsură ce învățăm să răspundem cu bunătate în momente de durere și zbucium, recunoscându-ne imperfecțiunile, învățăm să îi acceptăm și pe ceilalți CONCLUZII PRACTICE Mindfulness poate fi practicat cu orice poate fi în centrul conștientizării: un obiect, o senzație corporală, mișcare fizică, o emoție sau chiar un gând. Tot timpul și indiferent de cultură focusul preferat pentru conștientizarea mindful este respirația. Întotdeauna disponibil în orice moment conștient, respirația este cel mai convenabil obiect de atenție pentru practică. În plus, cercetătorii neurologi sugerează că un alt beneficiu al concentrării asupra respirației este că ritmul alternativ înainte și înapoi al respirației conduce creierul la o stare neurologică integrată, care promovează funcționarea optimă a creierului (Siegel, 2007). 6 2/1/2025 CONCLUZII PRACTICE Deși instrucțiunile de bază pentru practică sunt simple, provocarea și aspectul cel mai critic al practicii este reorientarea pe prezent odată ce mintea a început să rătăcească: observând că mintea a zburat aiurea și apoi revenind asupra concentrării fără să ne reproșăm pentru că ne-am pierdut concentrarea. Readucerea concentrării în prezent fără evaluare este partea cea mai grea – este și locul unde are loc cea mai mare parte a învățării. Întoarcerea concentrării necesită mai întâi acceptarea a ceea ce apare fără preconcepție sau judecată și apoi reorientarea cu compasiune a atenției fără a ne mustra pe noi înșine pentru pierderea concentrării. Astfel, acceptarea și compasiunea sunt învățate în primul rând prin intermediul procesului de refocalizare, mai degrabă decât de-a lungul momentelor de conștientizare non conceptuală a momentului prezent. Atunci când folosim mindfulness pentru a lucra asupra problemelor psihologice și relaționale pierderea concentrării și reorientarea sunt momente terapeutice mai mult decât perioadele susținute de conștientizare atentă, care sunt mai mult asociate cu dezvoltarea spirituală. prof.univ.dr. Ion Dafinoiu 14 Modelul budist al dependenței În pali, limba acestor texte timpurii, joncțiunea critică între percepția senzorială și ciclul suferinței se numește Tanhā (N.B. există șase simțuri în psihologia budistă: cele cinci cu care suntem obișnuiți, plus experiența activității gândirii mentale). Tanhā este tradus în mod obișnuit.ca „poftă”, deși mai literal înseamnă „sete” și poate fi înțeles în unele contexte ca reactivitate obișnuită. Tanhā cuprinde atât dorința de a avea, cât și de a menține lucruri dezirabile (pofta), precum și dorința de a evita lucrurile nedorite (aversiune). Procesul psihologic care fundamentează tanha are loc rapid și automat, în cele mai multe cazuri, astfel încât oamenii sunt adesea conștienți doar de efectele sale Mindfulness își propune să învețe „renunțarea, și eliberarea” (relinquishment, release, and letting go) acestei dorințe reactive, astfel încât suferința să fie vindecată(SN.56.11 în Thanissaro, 2010). 7 2/1/2025 prof.univ.dr. Ion Dafinoiu 15 Modelul budist al dependenței prof.univ.dr. Ion Dafinoiu 16 Modelul dependenței co-originative Gautama Buddha Mintea noastră există într-o stare precondiționată prin experiențele noastre anterioare Când X primește imputuri senzoriale(#1), mintea interpretează aceste intrări pe baza experiențelor anterioare (condiționare; #2). Înregistrarea rapidă a informațiilor primite generează automat informații somatice, un „ton afectiv”, care poate fi simțite ca plăcute sau neplăcute. Adică valența tonului afectiv își are originea în interacțiunea stării curente a minții cu aportul senzorial. Ulterior, apare un impuls ca o presiune psihologică (pofta, dorința, craving; #3) de a realiza un comportament care va continua starea plăcută sau va întrerupe sentimentul neplăcut. Pofta motivează acțiunea (#4) și alimentează nașterea a ceea ce este menționat în psihologia budistă ca „identitate de sine” (#5; Brewer et al., 2013). Rezultatele acestei acțiuni sunt înregistrate în memorie (#6), rezultând formarea unui nou link asociativ, care actualizează condiționarea minții lui X ducând la runde ulterioare ale acestui proces (#7). 8 2/1/2025 prof.univ.dr. Ion Dafinoiu 17 IMPLICAȚII TERAPEUTICE Dependențele definite clinic pot fi gândite ca bucle de originare dependentă care s- au dezvoltat în așa fel încât nu se mai potrivesc cu normele sociale până la punctul de a provoca îngrijorare. Cu toate acestea, buclele asociative care se încadrează în criteriile unei anumite culturi pentru dependență nu sunt ele însele în mod categoric diferite de multe alte bucle asociative pe care le-am dezvoltat cu toții de-a lungul vieții noastre. Esecul terapiilor conventionale de substituție procesele cognitive sunt lente - procesul psihologic care fundamentează tanha are loc rapid și automat capacitatea de autocontrol cognitiv poate fi epuizata rapid (oboseala) Nu vizeaza sursa suferinței prof.univ.dr. Ion Dafinoiu 18 IMPLICAȚII TERAPEUTICE ALE MODELULUI BUDIST Punctul central al modelului budist timpuriu este că pofta și aversiunea apar ca răspuns la un ton afectiv care este asociat cu reprezentări perceptuale ale un obiect senzorial (Grabovac, Lau, & Willett, 2011). Aceasta oferă un punct de intrare important pentru intervenții terapeutice. Acordând o atenție deosebită experienței momentului prezent, modelul budist susține că persoana poate vedea percepțiile și reacțiile afective asociate (tonul afectiv) ca fiind separate — și chiar separabile de— pofta și aversiunea, precum și de procesele de elaborare ale gândire pe care acestea le pot iniția. În teorie, potențialul practicii mindfulness este de a preveni bucla asociativă de la început. 9 2/1/2025 prof.univ.dr. Ion Dafinoiu 19 IMPLICAȚII TERAPEUTICE ALE MODELULUI BUDIST Sentimentul de sine care este generat în procesul de dependență originativă este compus de reacțiile obișnuite ale cuiva de a fi dependent de aspectele plăcute ale experienței și de absența aspectelor neplăcute. Imaginează-ți cum, într-un moment de poftă disperată de ceva, mintea se poate prăbuși într-o dorință singulară Acest sentiment de sine este foarte elementar, fiind dependent doar de dorința de a trăi experiențe și nu depinde de o narațiune explicită a identității de sine pentru a exista. Când sentimentul de sine este amenințat prin incapacitatea de a preveni pierderea a ceea ce este dorit după, sau de a preveni apariția a ceea ce dorești să eviți, atunci persoana suferă Mindfulness nu împiedică construcția cognitiva a identității de sine necesară funcționarii în lume, ci în schimb vizează erorile, prejudecățile afective dezvoltate anterior responsabile de conflictul intern și de limitarea perspectivei (Elliott, Zahn, Deakin și Anderson,2011 Prin deconstruirea procesului obișnuit prin care generăm o identitatea de sine reactivă nonconceptuală, sinele nu dispare, pur și simplu își pierde capacitatea de a ignora. Adică mindfulness nu împiedică pe cineva să fie o persoană, ci mai degrabă îl împiedică să ia lucrurile personal. prof.univ.dr. Ion Dafinoiu IMPLICAȚII TERAPEUTICE ALE 20 MODELULUI BUDIST Având în vedere că identitatea cuiva se bazează în mare măsură pe memorie, descrierea budistă de originare dependentă (dependent origination) este remarcabil de similară cu modelul contemporan al buclei de dependență (Brewer et al., 2013). Când X, care a învățat să asocieze consumul de alcool cu reducerea stresului și/sau reducerea temporară a sevrajului (#6), se confruntă cu o situație stresantă sau simptome de sevraj de alcool, cum ar fi iritabilitatea, neliniște sau agitație (nr. 1), condiționarea ei neuronală le interpretează ca neplăcute (#2). X vrea ca senzația neplăcută să dispară și, în consecință simte pofta de a bea, craving (nr. 3). Când bea, întărește reacțiile obișnuite la experiența afectivă (de exemplu, „dacă beau, mă voi simți mai bine”; #4–6). În timp ce X ar putea să ia asta personal, având gânduri precum „Sunt un băutor”, dar acestea nu sunt gânduri specifice legate de sine, ci mai degrabă un bias (eroare) afectiv care stă la baza reacției de a lua lucrurile personal care alimentează nașterea identității de sine (adică, reacții obișnuite la experiența afectivă). X poate chiar să înceapă să rumineze despre băutură și începe să-și planifice ziua în jurul accesului la alcool 10 2/1/2025 prof.univ.dr. Ion Dafinoiu LIMITELE TERAPIILOR 21 CONVENȚIONALE Tratamentele convenționale pentru dependență s-au concentrat pe manipularea comportamentului de dependență învățându-i pe indivizii afectați să evite semnalele, să distragă atenția de la pofte, să înlocuiască cu activități sănătoase pe cele dăunătoare, să favorizează stări afective pozitive (de ex.,practicarea relaxării) și dezvoltarea structurilor de sprijin social (Fiore et al., 2008). Evitarea semnalelor care duc la tentație limitează intrarea în bucla de dependență, dar nu o demontează și comportamentele substitutive (de exemplu, consumul de bețișoare de morcovi în loc de bomboane sau flotări atunci când apare nevoia de a fuma) doar reorientează impulsul poftei către un alt obiect. Tratamentele acute pot funcționa ca soluții pe termen scurt, dar lasă individul să se confrunte cu aceleași tendințe de dependență ca înainte. Aceste metode necesită, de asemenea, activarea unui efort mental substanțial (putere de voință) de a pune în aplicare, ceea ce le subminează eficacitatea deoarece autocontrolul este afectat de stres și de stările afective puternice (Muraven și Baumeister, 2000). prof.univ.dr. Ion Dafinoiu TERAPIA MINDFULNESS ÎN 22 ADICȚII Utilizarea mindfulness-ului în tratamentele pentru dependență este o adaptare mai recentă. (Bowen și colab., 2009; Brewer și colab., 2009; Zgierska și colab., 2008). Antrenamentul a fost operaționalizat pentru a viza două componente distincte: (1) menținerea atenției pe experiența imediată și (2) menținerea unei atitudini de acceptare față de această experiență (Bishop și colab., 2004). Antrenamentul mindfulness vizează în mod specific procesul de învățare asociativă cu accent pe legătura critică dintre afect și dorință (Nyanaponika, 2000). Conform modelului budist timpuriu, acest proces de constientizare atentă, și non reactivă are potențialul de a demonta nu numai legăturile asociative ale adicției vizate ci și tendințele reactive ale mintii in general. Mindfulness a fost împachetat în mai multe tratamente pentru dependență, cum ar fi Terapia de acceptare și angajament (ACT) și MBRP (Mindfulness-Based Relapse Prevention) 11 2/1/2025 prof.univ.dr. Ion Dafinoiu TERAPIA MINDFULNESS ÎN 23 ADICȚII Pur și simplu, învățând indivizii să observe stările aversive ale corpului și minții (de exemplu, afect negativ) în loc să reacționeze la ele, antrenamentul mindfulness poate stimula înlocuirea reacțiilor obișnuite induse de stres și de afect cu răspunsuri mai adaptive (de exemplu, îmbunătățirea autocontrolului; Curtin și colab., 2006). În plus, antrenamentul mindfulness poate ajuta indivizii să-și schimbe relațiile cu stările afective negative cu stările neplăcute din punct de vedere fizic și cu gândurile lor (adică „nu le luați personal”). 2010). prof.univ.dr. Ion Dafinoiu TERAPIA MINDFULNESS ÎN 24 ADICȚII Disecția atentă a acestora experiențele intense poate determina oamenii să vadă clar două aspecte. În primul rând, poftele sunt senzații fizice în corpurile lor, nu imperative morale asupra cărora trebuie acționat. În al doilea rând, că de fiecare dată când ei îndepărtează cu succes o poftă - experimentând fizicalitatea ei fără a acționa asupra ei — poftele se potolesc în mod natural de la sine, chiar dacă nu sunt satisfăcute. Prin aplicarea repetată și susținută a acestei observații introspective, indivizii învață „din experiență” că poftele sunt în mod inerent nepermanente și că experiențele intense nu sunt atât de copleșitoare cum păreau la început. 12 2/1/2025 CICLUL RECĂDERII SESIUNEA 1: PILOT AUTOMAT ȘI RECĂDERE Tema Când experimentăm pofte și impulsuri de a consuma alcool sau droguri, ne angajăm deseori în comportamente reactive acționând fără o conștientizare deplină a ceea ce se întâmpla și a consecințelor viitoare. Această ședință introduce ideea pilotului automat sau a acțiunii fără conștientizare și discută relația dintre pilotul automat și recădere. Începem prin utilizarea mindfulness pentru a recunoaște această tendință și apoi la învățarea de modalități de a trece de la comportamentul habitual și adesea auto- înfrângător la observarea a ceea ce se întâmplă în mintea și corpul nostru, fără a reacționa „automat”. Această sesiune folosește exercițiul cu stafide pentru a introduce conștientizarea mindful și pentru a o contrasta cu pilotul automat. Practica scanării corporale este apoi introdusă ca o modalitate de a atrage atenția asupra experiențelor prezente ale corpului. 13 2/1/2025 SESIUNEA 1: PILOT AUTOMAT ȘI RECADERE OBIECTIVE Introducerea „pilotului automat” și conștientizarea faptului cât de inconștienți suntem deseori. Introducerea bazelor și practicilor programului de prevenire a recăderilor bazat pe mindfulness Introducerea mindfulness ca mijloc de a deveni conștienți de tiparele minții Introducerea scanării corporale ca o modalitate de a aduce conștientizarea manifestărilor fizice. SESIUNEA 1: PILOT AUTOMAT ȘI RECĂDERE SCHEMA SESIUNII Introducere Așteptări pentru grup și reguli pentru confidențialitate Structura și formatul grupului Exercițiul stafidei (Practica 1.1)/Pilot automat și recidivă Ce este Mindfulness? Meditație de scanare corporală (Practica 1.2) Practică acasă Închidere 14 2/1/2025 SESIUNEA 1: PILOT AUTOMAT ȘI RECĂDERE TEME PENTRU PRACTICA ACASA Scanare corporală 6 din 7 zile Mindfulness-ul unei activități zilnice Fișa de consemnare a practicii zilnice SESIUNEA 2: CONȘTIENTIZAREA DECLANSATORILOR SI POFTELOR Între stimul și răspuns, există un spațiu. În acel spațiu este puterea de a alege răspunsul nostru. În răspunsul nostru se află maturizarea și libertatea noastră. VIKTOR E. FRANKL TEMĂ Această sesiune se concentrează pe recunoașterea declanșatorilor și introduce practica de a-i experimenta fără a reacționa automat. Începem prin a învăța să identificăm factorii declanșatori și să observăm modul în care aceștia conduc adesea la un lanț de senzații, gânduri, emoții și comportamente. Mindfulness poate aduce acest proces în conștientizare, perturbând comportamentele reactive automate și permițând o mai mare flexibilitate și alegere. 15 2/1/2025 SESIUNEA 2: CONȘTIENTIZAREA DECLANSATORILOR SI POFTELOR OBIECTIVE Continuarea exersării creșterii gradului de conștientizare a senzațiilor corpului. Exersarea conștientizării reacțiilor fizice, emoționale și cognitive la declanșatori (trigers). Ilustrarea modului în care aceste reacții conduc adesea la comportamente habituale și ne fac să pierdem conștientizarea a ceea ce se întâmplă de fapt în prezent Introducerea mindfulness ca o modalitate de a crea o „pauză” în acest proces de comportament automat. SESIUNEA 2: CONȘTIENTIZAREA DECLANSATORILOR SI POFTELOR SCHEMA SESIUNII Scanare corporală (Practica 1.2) Examinarea practicii la domiciliu și provocări comune Exercițiul de mers pe stradă (Practica 2.1) Exercițiu de surfing pe creasta impulsurilor (Practica 2.2) și Discuție despre pofta Meditație montană (Practica 2.3) Practică acasă Închidere 16 2/1/2025 SESIUNEA 2: CONȘTIENTIZAREA DECLANSATORILOR SI POFTELOR PRACTICĂ ACASA Scanare corporală Fișă de urmărire a practicii zilnice Fișă de lucru pentru observarea declanșatorilor Conștientizarea unei activități zilnice SESIUNEA 3: MINDFULNESS ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI Bea-ți ceaiul încet și cu evlavie, ca și cum aceasta este axa pe care se învârte pământul - încet, uniform, fără să te grăbești spre viitor. Trăiește momentul actual. Doar acest moment este viață. THHICH NHAT HANH TEMA Meditația Mindfulness ne poate crește gradul de conștientizare și, ulterior, ne poate ajuta să facem alegeri mai bune în viața noastră de zi cu zi. Pentru că respirația este întotdeauna o experiență de moment prezent, făcând o pauză și orientându-ne atenția asupra respirației este o modalitate de a reveni la momentul prezent și de a aduce conștientizarea înapoi în corp. Cu această prezență și conștientizare, suntem adesea mai puțin reactivi și putem lua decizii dintr-un poziție mai puternică, mai clară. Spațiul de respirație SOBER este o practică care poate extinde această calitate a mindfulness-ului practicat într-un cadru formal sau meditând întins pe jos la situațiile și provocările zilnice pe care le întâlnim. 17 2/1/2025 SESIUNEA 3: MINDFULNESS ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI OBIECTIVE Introducerea practicii într-un cadru formal Introducerea spațiului de respirație SOBER. Continuarea practicilor și discuțiilor despre integrarea mindfulness în viața de zi cu zi. SESIUNEA 3: MINDFULNESS ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI SCHEMA SESIUNII Conștientizarea auzului (Practica 3.1) Revederea practicii la domiciliu Meditația respirației (Practica 3.2) Spațiu de respirație SOBRE (Practica 3.3) Practică acasă PRACTICĂ ACASA Meditație în poziție șezândă, 6 din 7 zile Spatiul de respirație SOBER de trei ori pe zi (în diferite tipuri de situații) 18 2/1/2025 SESIUNEA 4: MINDFULNESS ÎN SITUAȚII CU RISC MARE TEMA În această sesiune, ne concentrăm pe a rămâne prezenți în situații provocatoare care au fost anterior asociate cu consumul de substanțe sau alte comportamente reactive. Învățăm cum să relaționăm diferit cu presiunile sau impulsurile de a folosi substanțe și exersăm să răspundem la stimuli extrem de evocatori cu conștientizare, mai degrabă decât să reacționăm automat sau din obișnuință. SESIUNEA 4: MINDFULNESS ÎN SITUAȚII CU RISC MARE OBIECTIVE Creșterea conștientizării situațiilor individuale cu risc ridicat și a senzațiilor, emoțiilor și gândurilor care tind să apară. Exersarea abilității de a rămâne în contact cu senzații sau emoții intense sau inconfortabile, în loc de a le evita sau de a încerca să scapi de ele. Învățarea de abilități care să vă ajute să rămâi prezent și să nu cedezi automat presiunii de a folosi substanțe în situații care au fost anterior asociate cu consumul. Introduceți mersul conștient ca o altă practică în conștientizarea diferitelor senzații fizice și în aducerea atenției conștiente în viața de zi cu zi. 19 2/1/2025 SESIUNEA 4: MINDFULNESS ÎN SITUAȚII CU RISC MARE SCHEMA SESIUNII Conștientizarea vederii (Practica 4.1) Verificarea practicii la domiciliu Meditație în poziție șezândă: Sunete, Respirație, Senzație, Gând(Practica 4.2) Riscuri individuale și comune de recidivă Spațiu de respirație SOBRE într-o situație provocatoare (Practica 4.3) Meditație pe jos (Practica 4.4) Practică acasă SESIUNEA 4: MINDFULNESS ÎN SITUAȚII CU RISC MARE PRACTICĂ ACASA Meditație în poziție șezândă (6 din 7 zile) Meditație pe jos sau plimbare atentă, de cel puțin două ori Spațiu de respirație SOBRE (zilnic, mai ales în situații provocatoare) 20 2/1/2025 SESIUNEA 5: ACCEPTARE ȘI ACȚIUNE PRICEPUTA Dă-mi liniștea să accept lucrurile pe care nu le pot schimba; curajul de a schimba lucrurile pe care le pot; și înțelepciunea de a face diferența. — REINHOLD NIEBUHR TEMA Este important să găsim echilibrul între acceptarea a indiferent ceea ce apare încurajând în același timp, de asemenea, acțiuni sănătoase sau pozitive în viața noastră. De exemplu, s-ar putea să nu avem control asupra lucrurilor care ni se întâmplă, emoțiilor care apar, situațiilor actuale de muncă sau de familie sau comportamentelor și reacțiile altor persoane. Când ne luptăm cu astfel de lucruri, avem tendința să ne simțim frustrați, furioși sau învinși, ceea ce poate declanșa consumul de substanțe. Când acceptăm prezentul așa cum este el, nu înseamnă că suntem pasivi. Permitem să existe ceea ce deja există fără luptă sau rezistență. Acesta este deseori primul pas spre schimbare. Același lucru este valabil pentru autoacceptare; deseori este nevoie de o autoacceptare completa înainte ca o schimbare reală să se producă. SESIUNEA 5: ACCEPTARE ȘI ACȚIUNE PRICEPUTA OBIECTIVE Introducerea și cultivarea unei relații diferite cu experiențele provocatoare precum senzațiile, emoțiile, situațiile inconfortabile Discutarea rolului acceptării în procesul schimbării Introducerea mișcării mindful ca o altă cale de a practica conștientizarea și acceptarea 21 2/1/2025 SESIUNEA 5: ACCEPTARE ȘI ACȚIUNE PRICEPUTA SCHEMA SESIUNII Meditație în poziție șezândă: Sunete, Respirație, Senzație, Gând(Practica 5.1) Verificarea practicii la domiciliu Spațiu de respirație SOBER (practica 5.2) Utilizarea spațiului de respirație SOBER în situații provocatoare Discuție despre acceptare si acțiune pricepută Mișcare mindful Practica acasă SESIUNEA 6: PERCEPEREA GÂNDURILOR CA GÂNDURI Gândurile noastre sunt doar gânduri, nu adevărul lucrurilor și cu siguranță nu reprezentări exacte ale ceea ce suntem. Fiind văzute și cunoscute, ele nu pot decât să se autoelibereze, iar noi suntem, în acel moment, eliberați de ele. -JON KABAT-ZINN TEMĂ Am avut multă practică în ultimele câteva săptămâni, observând mintea noastră rătăcitoare și etichetând ceea ce se întâmplă în mintea noastră drept „gândire”. Am exersat întoarcerea blândă a concentrării atenției asupra respirației sau corpului. Acum vrem să ne îndreptăm atenția către gânduri și să începem să trăim gândurile doar ca imagini sau cuvinte în minte pe care putem alege să le credem sau nu. Vom discuta despre rolul gândurilor și al credinței în gânduri în ciclul de recădere. 22 2/1/2025 SESIUNEA 6: PERCEPEREA GÂNDURILOR CA GÂNDURI OBIECTIVE Reducerea gradului de identificare cu gândurile noastre și recunoașterea că nu trebuie să le credem sau să încercăm să le controlăm. Discutarea ciclului de recădere și rolul gândurilor în perpetuarea acestui ciclu. SESIUNEA 6: PERCEPEREA GÂNDURILOR CA GÂNDURI SCHEMA SESIUNII Meditație în poziție șezând: Gânduri (Practica 6.1) Revizuirea practicii acasă Gânduri și recădere Ciclul de recidivă Spațiu de respirație SOBER (Practica 6.2) Pregătirea pentru sfârșitul cursului și antrenamentul acasă Închiderea 23 2/1/2025 SESIUNEA 7: AUTOÎNGRIJIRE ȘI STIL DE VIAȚĂ ECHILIBRAT Compasiunea este ca un cerc care este complet numai atunci când ne conține și pe noi înșine. Altfel, nu este compasiune înțeleaptă; nu recunoaște interconexiunea noastră. JACK KORNFIELD TEMĂ Am petrecut câteva săptămâni acordând o atenție deosebită situațiilor, gândurilor și emoțiilor specifice care ne expun riscului de recidivă. În această sesiune, aruncăm o privire asupra imaginii mai ample a vieții noastre și identificăm acele aspecte care susțin o viață mai sănătoasă, mai vitală și cele care ne expun unui risc mai mare. A avea grijă de sine și a ne angaja în activități sănătoase sunt o parte esențială a recuperării. SESIUNEA 7: AUTOÎNGRIJIRE ȘI STIL DE VIAȚĂ ECHILIBRAT OBIECTIVE Discuții despre importanța echilibrului stilului de viață și a îngrijirii de sine în reducerea vulnerabilității la recădere. Discuții despre utilizarea unei practici regulate de mindfulness ca mijloc de menținere a echilibrului. Pregătirea pentru viitoarele situații cu risc ridicat folosind cardul de memento. 24 2/1/2025 SESIUNEA 7: AUTOÎNGRIJIRE ȘI STIL DE VIAȚĂ ECHILIBRAT SCHEMA SESIUNII Meditația șezând: Bunătatea iubitoare (Practica 7.1) Revizuirea practicii Fișă de lucru pentru activități zilnice Unde începe recidiva? Spațiu de respirație SOBER Carduri de memento Practică acasă SESIUNEA 7: AUTOÎNGRIJIRE ȘI STIL DE VIAȚĂ ECHILIBRAT Acest drum necesită curaj și rezistență, deși este plin de urme. Cine sunt acești însoțitori? Sunt trepte pe scara ta. Utilizează-le! Cu companie îți accelerezi ascensiunea. Vei fi suficient de fericit mergând pe acest drum, dar cu alții, vei ajunge mai departe și mai repede. - Rumi TEMĂ Recuperarea și practica mindfulness sunt ambele călătorii pe tot parcursul vieții care necesită angajament și diligență. Aceasta nu este o călătorie ușoară. De fapt, uneori îți vine să înoți în amonte. Până acum, am aflat despre factorii care ne expun riscului, câteva abilități care să ne ajute să navigăm prin situații cu risc ridicat și despre importanța menținerii echilibrului stilului de viață. Sperăm că participarea la acest grup a oferit și un sentiment de sprijin și comunitate. A avea o rețea de sprijin este esențială pentru a continua pe calea practicii și recuperării. A avea un sistem de sprijin pentru recuperare ne poate ajuta să recunoaștem semnele de recidivă și să oferim sprijin atunci când simțim că suntem în pericol. A avea sprijin în jurul practicii noastre de meditație ne poate ajuta să ne susținem practica și să alegem să ne trăim viața într-un mod conștient, intențional și plin de compasiune. 25 2/1/2025 SESIUNEA 7: AUTOÎNGRIJIRE ȘI STIL DE VIAȚĂ ECHILIBRAT OBIECTIVE Evidențierea importanței rețelelor de asistență ca modalitate de reducere a riscului și de menținere a recuperării. Găsirea de modalități de a depăși barierele în calea solicitării ajutorului. Reflectarea la ceea ce participanții au învățat de la curs și motivele pentru a continua practica. Dezvoltarea unui plan pentru practica continuă și încorporarea mindfulness în viața de zi SCHEMA SESIUNII Scanare corporală (Exercitație 8.1) Examinarea practicii Importanţa reţelelor de suport Reflecţii asupra cursului Intenții pentru viitor Meditația de încheiere (Practica 8.2) Cercul de închidere 26