Mindfulness și meditație

Mindfulness Definirea

• Mindfulness este traducerea în limba engleză a cuvântului sati (din limba pali, limba psihologiei budiste, acum 2500 de ani)
• Sati = conștientizare, atenție, amintire
• Conștiința cuprinde conștientizarea și atenția
• Conștientizarea este "radarul" de fundal al conștiinței
• Cineva poate conștientiza stimuli fără ca aceștia să fie centrul atenției
• Atenția este procesul de concentrare conștientă a conștientizării
• Amintirea este să ne amintim să ne reorientăm atenția și conștientizarea pe experiența curentă cu deschidere și receptivitate

Mindfulness - Definirea (continuare)

• Observare ne-evaluativă a fluxului de stimuli interni și externi pe măsură ce apar (Baer, 2003)
• Autoreglarea atenției (și) adoptarea unei orientări particulare către experiența din momentul prezent; o orientare caracterizată prin curiozitate, deschidere și acceptare (Bishop et al., 2004)
• Conștientizare prietenoasă, neevaluativă a momentului prezent (Brantley, 2003)
• Conștientizarea experienței prezente cu acceptare (Germer, 2005)
• Conștiința care apare prin focalizarea atenției, intenționat, în momentul prezent, într-o manieră neevaluativă asupra experienței trăite în fiecare moment (Kabat-Zinn, 2003)
• Starea de a fi pe deplin prezent, fara reacțiile obișnuite (Salzberg and Goldstein, 2001)

Acceptare

• Capacitatea de a permite experienței noastre să fie așa cum este în momentul prezent (momente placute si dureroase)
• Schimbarea este sora acceptării (Christensen&Jacobson, 2000)
• Înţelepciunea și compasiunea sunt "două aripi ale unei păsări" (Dalai Lama, 2003)
• Compasiunea este capacitatea de a ne deschide față de suferință (a noastră și a altora), dorindu-ne să o ușurăm
• Bunătatea iubitoare este o stare mentală care aspiră ca toate ființele simțitoare să se bucure de fericire
• Compasiunea apare când bunătatea iubitoare întâlnește suferința

Alte aspecte relevante

• Antrenarea minții în tradiția psihologiei budiste are două obiective principale: reglarea atenției pentru a cultiva înțelepciunea și reglarea emoției pentru a crea o inimă plină de compasiune (Dalai Lama, 2005)
• Conștientizarea amplă a gândurilor, sentimentelor și senzațiilor este un mijloc important pentru reglarea emoției în terapia bazată pe mindfulness.
• Mulți pacienți vin la tratament într-o perioadă de criză sau disperare creativă, fapt pentru care sunt deschiși la învățarea de noi modalități de abordare a problemelor lor.
• Practica mindfulness nu este pentru oricine.
• Practica mindfulness într-o relație terapeutică este mai securizantă decât practica individuală
• Atenția deosebită acordată limbajului (mindfulness/ antrenament atențional/ reducerea stresului) este importantă
• Cele trei tipuri de meditații cu mindfulness sunt: concentrarea, mindfulness per se și compasiunea
• Revenirea la concentrare oferă refugiu şi ancoră în situații problematice
• Dacă avem dureri considerabile sau ne simțim copleșiți, practicarea compasiunii poate fi extrem de utilă, ca un contrapunct la autocritică și autodetestare.
• Mindfulness poate fi practicat cu orice poate fi focusul conștientizării: obiect, senzație corporală, mișcare fizică, emoție sau gând.Respirația este cel mai convenabil obiect.
• Cercetătorii neurologi sugerează că respirația alternativă conduce la integrare creierului care promovează o funcționare optimă.
• Modelul budist de dependenţă definește tanha (sete/pofta) ca o joncțiune critică între percepția senzorială și ciclul suferinței.
• Mintea noastră funcționează într-o stare precondiționată prin experiențele noastre anterioare.
• Atunci când X primește stimuli senzoriali, mintea interpretează aceste intrări pe baza experiențelor anterioare
• Interpretarea rapidă a informațiilor primite generează automat informații somatice (ton afectiv, plăcut sau neplăcut)
• Pofta motivează acțiunea și facilitează nașterea identității de sine
• Procesul de dependență este considerat co-originar, având ca rezultat formarea unor noi conexiuni asociative care duc la runde ulterioare ale procesului
• Limitările terapiilor convenționale: procesele cognitive sunt lente, capacitatea de autocontrol cognitiv se poate epuiza rapid, nu vizează sursa suferinței
• Mindfulness în tratamentele pentru dependență: a vizat două aspecte- menținerea atenției pe experiența și menținerea unei atitudini de acceptare a acestei experiențe
• Învățarea mindfulness-ului poate ajuta indivizii să înlocuiască reacțiile obișnuite la stres și afecte cu răspunsuri mai adaptative, cum ar fi îmbunătățirea autocontrolului.
• Disecția atentă a senzațiilor poate ajuta oamenii să vadă că poftele sunt senzații fizice și nu imperative morale, și că acestea se potolesc în mod natural.
• Conștientizarea declanșatorilor și a poftelor: identificarea factorilor declanșatori și observarea modului în care aceștia conduc la comportamente automate
• Conștientizarea senzațiilor corpului, emoțiilor, gândurilor și reacțiilor: conștientizarea este cheia pentru a schimba relația pe care o avem cu experiențele noastre.
• Mindfulness în viața de zi cu zi: integrarea mindfulness-ului în activitățile zilnice.