Limbaj și comunicare - Noțiuni fundamentale PDF

Summary

This document covers fundamental concepts of communication and language, with specific attention to nonverbal communication and the role of language in human interaction. It discusses components of communication, such as the sender, receiver, and the message itself, as well as the function of language, including expression, thought, and social interaction.

Full Transcript

**Comunicare și comportament** *Emițătorul* -- cel care transmite mesajul către receptor; el codifică mesajul, îl transpune într-un cod (sistem de semne, simboluri, limbaje) *Mesajul* -- conținutul comunicării *Canalul de comunicare* -- poate fi vizual față în față, prin telefon etc *Bruiajele*...

**Comunicare și comportament** *Emițătorul* -- cel care transmite mesajul către receptor; el codifică mesajul, îl transpune într-un cod (sistem de semne, simboluri, limbaje) *Mesajul* -- conținutul comunicării *Canalul de comunicare* -- poate fi vizual față în față, prin telefon etc *Bruiajele* -- zgomotele, sursele perturbatoare care generează dificultăți de înțelegere a mesajelor *Receptorul* -- cel care primește mesajul; el va decoda mesajul, îl va descifra și va continua sau nu comunicația, emițând la rândul său un mesaj de feedback (răspuns, solicitare de explicații suplimentare, aprobare, dezaprobare, mesaj nou) Termenul de „comunicare" acoperă numeroase situații din viața reală: modul în care acționăm, gesturile, mimica, atitudinile corporale, ținuta, vestimentația, parfumul și machiajul, ceea ce scriem, desenăm, limbajul -- toate acestea comunică ceva despre noi. Acest lucru nu este întotdeauna intenționat. 2. **Comunicarea nonverbală** - **Realizată prin alte mijloace decât limba**: imagini (limbaj pictural), sunete muzicale (limbaj muzical), mișcări și gesturi (limbaj coregrafic), mimică, pantomimică, ținută. - **Oferă înformații prețioase asupra comportamentului.** - Uneori, dorința de a ne face înțeleși duce la comportamente distorsionate. - Există elemente universale ale limbajului nonverbal. - **Prin comunicarea nonverbală se exercită un puternic efect asupra celor din jur.** - **[Mehrabian: interlocutorii sunt impresionați în proporție de 7% de cuvintele folosite, 38% de intonație, 55% de comunicarea nonverbală]** - *Ceea ce încercăm să ascundem prin cuvinte, ne trădează prin gesturi.* - **Indicatorii limbajului nonverbal:** - **Contactul vizual** - **Reglează dinamica dialogului-** atunci când dorim să inițiem o conversație cu cineva încercăm să îi captăm privirea; în timpul conversației au loc schimburi de priviri care reglează alternanța comunicării - **Sursă permanentă de feed-back-** oferă indicii despre modul în care este urmărit mesajul, despre atenția sau interesul acordat, plictiseala, iritarea etc - **Permite exprimarea emoției prin dilatarea pupilei** - **Spațiul personal** - Diferit în funcție de tradițiile civilizației și de relația dintre persoane - distanța optimă pentru comunicare este de 1,5 metri (în lumea arabă este nevoie de o distanță mai mare) - prietenii intimi stau la 0,5 m, prietenii ocazionali la 1-1,5 m, cei care se întâlnesc întâmplător stau la 1,5-4 m, la întâlnirile publice oamenii preferă un spațiu personal de cca 4 m **\ ** 3. **Limbă și limbaj** **[Limbajul, vorbirea]** - **Se achiziționează pornind de la un suport neuro-fiziologic înnăscut,** de la un potențial neuronal dat prin zonele specializate ale creierului în înțelegerea și exprimarea limbajului - Procesul vorbirii este coordonat de **reguli gramaticale** care se asimilează odată cu însușirea limbii - Este o **comunicare simbolică** deoarece cuvintele simbolizează obiecte, persoane, imagini, situații - **Reprezintă modul de organizare, integrare și funcționare a limbii la nivel individual.** - **Asimilarea și conștientizarea lui presupune însușirea suportului fizic (fonetic, gramatical) și conținutul suportului (semantic).** - **Cea mai evoluată, rafinată, bogată formă de comunicare.** **[Cuvântul]** - **Cuvântul se poate substitui atât obiectului, cât și imaginii sale.** - **[Instrumentul cel mai important al gândirii și al conștiinței.]** - Prin cuvânt dobândim capacitatea de a manipula în plan mintal obiectele și imaginea acestora, putem să clasificăm, să ordonăm experiențele noastre, să grupăm în categorii cunoștințele dobândite, să acordăm etichete verbale unor categorii - Prin cuvânt reflectăm, medităm, dialogăm cu noi înșine în planul limbajului intern; în cea mai mare parte a timpului „vorbim" cu noi înșine: ne povestim întâmplările zilnice, le analizăm, le judecăm, ne plângem de milă sau ne admirăm rezultatele - **Frecvența de utilizare-** indicator pt domenii de aplicație. **Legea efortului minim-** G. Zipf- stabilește existența unei relații între frecvența și lungimea cuvintelor, astfel că cele mai des utilizate sunt cele monosilabice. (cuvintele monosilabice au o frecvență de 50%, cele cu două silabe cca 30% și cele cu trei silabe 13%. Această lege este evidențiată și prin folosirea în vorbire a unor prescurtări precum: profu, mate, psiho, tendință cu atât mai accentuată la mesajele prin sms, email etc.). **Geneza limbajului** - ***Teoria behavioristă* -- limbajul este învățat ca o deprindere.** Copilul care pronunță „mama" este recompensat de fiecare dată și astfel își va însuși cuvântul, pe principiul condiționării. Mai întâi învățăm să vorbim pentru a fi recompensați, apoi prin repetiții consecutive se ajunge la vorbirea de adult. Această teorie consideră vorbirea o formă de comportament (Skinner), dar nu explică rapiditatea cu care învață copilul să vorbească și nici de ce structurile gramaticale de bază sunt prezente în majoritatea limbilor vorbite. - ***Jean Piaget (cognitivist)-* limbajul e dobândit prin interacțiune repetată** - ***N. Chomsky* (psiholingvist american) --** consideră că există o gramatică universală care se află la baza tuturor limbilor, iar **copiii învață să vorbească auzindu-i pe alții în baza unor mecanisme înnăscute. Rezultă că limbajul este specific doar omului.** - ***Alți autori* -- susțin că limbajul este o capacitate înnăscută a ființei umane și poate fi însușit într-o perioadă optimă situată înainte de pubertate. După această perioadă, zonele creierului specializate în funcția limbajului devin prea rigide pentru învățarea unui nou limbaj.** - Dincolo de existența unui potențial înnăscut al limbajului trebuie să se țină seama și de alți factori din geneza limbajului: solicitările tot mai complexe din mediul ambiant, solicitările gândirii confruntate cu situații tot mai complexe și cu raporturi sociale tot mai extinse. - Însușirea și utilizarea limbajului sunt dependente de activitățile copilului, de relația cu părinții, de dialogul permanent cu aceștia. - Este importantă și condiționarea social-istorică și culturală. - Geneza limbajului trebuie căutată și în nevoia oamenilor de a comunica. **\ ** 4. **Funcțiile limbajului** 1. - este funcția specifică și cea mai importantă a limbajului - prin comunicare se transmite un mesaj care are un anumit conținut - conținuturile sunt foarte variate: *informațional* (imagini, descrieri, concepte, teorii, idei), *emoțional* (transmiterea unor trăiri afective prin exprimarea emoțiilor și impulsurilor; descărcarea unor tensiuni, frustrări într-o manieră mai slab controlată uneori) 2. - funcție de cunoaștere, exprimă legătura limbajului cu gândirea - **limbajul este instrumentul de lucru al gândirii**: operațiile gândirii se realizează prin mijloace verbale, structura logică a gândirii (raționamentele, judecățile) are caracter propozițional, înțelegerea și rezolvarea de probleme dobândesc forma discursivă de la propoziția inițială (punerea problemei) până la propoziția finală (soluția) - relația dintre gândire și limbaj este controversată în psihologie: nu este clar dacă limbajul derivă din gândire sau gândirea din limbaj - limbajul și gândirea sunt inseparabile și se dezvoltă împreună, se susțin și se întemeiază reciproc 3. - se poate realiza din interior prin mijloacele limbajului intern, ca expresie a autoreglajului conștient și voluntar sau se poate exercita asupra altora prin comenzi de dirijare, conducere, comandă - o formă aparte este *persuasiunea* prin care se urmărește modificarea conduitei altuia, inducerea unor stări afective, a unor convingeri, idei ce vor fi adoptate și împărtășite de către subiect ca aparținându-i; poate apela la tehnica argumentării, dar și la tehnici mai discrete cum ar fi amenințarea voalată sau promisiunea unor avantaje deosebite; este intens folosită în tehnicile de manipulare a opiniei publice sau în tehnicile de psihoterapie **\ ** 5. **Formele limbajului** După criteriul orientării comunicării există limbaj extern și limbaj intern. **1. Limbajul oral** - - - implică prezența cel puțin a unei persoane căreia i se adresează mesajul - - - - **2. Limbajul scris** - - - în scris nu ne putem permite libertățile dialogului sau monologului, iar mijloacele de expresivitate sunt riguros stabilite și nu se poate face abuz de ele - - - - - - - -

Use Quizgecko on...
Browser
Browser