Marii Clasici PDF

Junimea Carol I- soccietatea era in cautarea procesului de civilizare Romania obtine independenta, stat ce se bazeaza pe societatea care cauta onoare Junimistii- societatea junimista 1862-1863, Iasi Formula- originea junimii se pierde in noaptea timpurilor, se adunau la banchete- secretarul Perpetu...

Junimea Carol I- soccietatea era in cautarea procesului de civilizare Romania obtine independenta, stat ce se bazeaza pe societatea care cauta onoare Junimistii- societatea junimista 1862-1863, Iasi Formula- originea junimii se pierde in noaptea timpurilor, se adunau la banchete- secretarul Perpetu Numele de Junimea- Rosetti-> grup de tineri scoliti in strainatate, studii facute in Germania in general. Membrii fondatori: Titu Maiorescu, P.P Carp, Theodor Rosseti, Iacod Negruzzi, Vasile Pogor-> si a pus la dispozitie casa pentru adunarile junimiste. Junimea cand s a constiuit ca grupare la iasi, a fpst o grupare care facea parte din jocul partidului conservator, a intrat in con ict cu liberalii-Nicolae Ionescu. Ardelenii aveau o mare pondere in universitati in Iasi. G. Barniutiu, ardelean. Junimistii se legitimeaza ca reprezentatnti tineri din partea conservatorilor- se a rma prin prelectiunile populare, conferinte publice organizate prin diferite sedii. Publicul era format in mare parte din doamne. Prelegirile lor nu erau prea complicate, doreau educarea clasei de mijloc, voiau sa i educe prin prelectiuniile lor- sa deprinda anumite obiceiuri, sa e niste oameni educat. Junimistii urmareau sa se a rme in postura de eruditi, de profesori. In cadrul prelectiuniilor discutiile erau orale, fara foi. Prezenta lor era una eleganta, oarecum impunatoare, sa vorbeasca liber. Astfel tinerii reusesc sa caastige notorietate. Petre Carp devine politicianul grupului. Cenaclurile- Titu Maiorescu avea cel mai imp rol, exercita spiritul critic al grupului. Pogor era mai putin conventional- arunca cu perne in oamenii ce il plictiseau. Anecdota- daca era inteligenta, putea sa intrerupa persoana care vorbea. Acestia refuzau protocolul, pareau niste noon conformisti, vorbeau liber, erau impotriva ardelenilor. Treptat isi face aparitia caracuda[peste mic]- faceau parte oameni importanti, caracuda nu citea, era publicul pentru cei care citeau. Era etoregena, personalitati care nu faceau parte din randul scriitorilor [matematicieni. Tinerii care faceu studii in strainatate, juridice, nu profesau in Romania. Cultura era un instrument de legitimare politica- cu studiile superioare puteai pretinde un loc in guvern. Junimea- societate cosmopolita,ardelenii nu ii vedeau cu ochi buni. Incurajau studiul stiintelor, in plan public isi marturiseau agnosticismul, sanctionau pasoptismul?? Ardelenii sustineau originea latina a romanilor. Junimistii sanctionau in consecinta, lb romana e o latina, fara slavonisme- nu acceptau aceasta explicatie. Cenaculul, pe langa caracuda, mentionam rolul altor personalitati fi fl fi fi  Prima intalnire- se citeste o traducere din Shakespeare ,,Macbeth,,- Junimistii incurajau traducerile?? Suntem o cultura mimetica. Pasoptistii traduceau romane de consum, junimistii traduc capodoperele lumii- e mai imp sa traducem decat sa scriem propriile texte. Rolul traducerilor din marii scriitori era esential. Primul pas, sa traducem. Junimistii doreau s educe clasa de mijloc, doreau alfabetizarea culturala. Era necesar pragmatismul. Pentru asta trebuie sa nu f8 pedant, sa scrii pe intelesul tuturor. Maiorescu- confortul burghez. Revista Convorbiri literare- 1877, 300 800 exemplare, numele dat de I. Negruzzi. Junimistii reabiliteaza mediocritatea, lucurile bune sunt cele de bun simt. Revista reuseste sa aduca gloria gruparii iesene. Intra in political, in partidul conservator. Junimea se transforma in Bucuresti in salon literar. Invitatii nu mai participau la un cenaclu literar- atmosfera mai libera. In cadrul Junimii au existat si lologi, Vasile Burla, Ion cARLA, Alexandru Filippide, Sextil Puscariu. Alegeau poezii de proasta calitate, se amuzau de prostia contemporana, incercau sa corecteze si sa i indemne pe scriitorii tineri sa scrie ca marii autori ai literaturii. Pentru a intemeia o cultura solida ai nevoie de spirit critic. Trebuie sa scriem putin si bine, cantitatea vine la pachet cu lipsa de valoare. Junimistii incurajau scrierea de calitate, doreau eliminarea diminutivelor. Istorici- George Panu, a incercat s ai tina piept lui Hasdeu, nu a reusit, dar a incercat. Panu aducea in istoriogra e o atitudine obiectiva. Se inspira din scoala istoriogra ca germani- spunea ca Hasdeu falsi ca istoria, Hasdeu mai invenda documente pentru a si sustine ideile, dar era un erudit. Panu l a judecat pe acesta dupa principiile bunului simt pe Hasdeu, in istoriogra e e nevoie de o atitudine pragmatica, pozitivista- scoala pozitivista pune accent pe cercetarea obiectiva a documentului, stiinta empirica. Hasdeu era foarte subiectiv, Panu i a judecat metoda de cercetare subiectiva. A.D. Xenopol, Nicolae Iorga. Filozo a- primul losof original- Vasile Conta. TEORIA FATALISMULUI. TEORIA ONDULATIUNII UNIVERSALE. Mircea Florian- teoria recesivitatii, i a in uentat pe alti loso moderni. Oameni politici- Petre Carp- a dat ideologia politica a gruparii. Etapa de con rmare a junimismului ca doctrina, nu doar estetica, ci si culturala, orin actiunea lui Maiorescu, aceste articole construiesc si o estetica de tip clasicist+ etica, Distinctia dintre pam et si polemica. Pam etul- atac la persoana\ polemica- critica de idei. Spiritul polemic se leaga de idei\ spiritul pam etar- ataca caracteristicile zice. Arghezi a fost un scriitor de pam ete. Polemica exprima o oarecare eleganta. Eminescu si a desciurajat adversarii prin aceasta metoda. Carp a incercat sa concilieze, avea idei progresive?? Junimisti- Romania trebuie sa se modernizeze, dar aceasta trebuie sa evolueze treptat. Evolutia produce haos, trebuie sa aiba legatura cu treccutul, treptat.- Teoria formelor fara fond. A doua etapa 1871-1885. Perioada in care Junimea se a rma prin aparitia marilor scriitori si a Oamenilor de cultura. Apar scriitori valorosi ca Eminescu, Creanga, Slavici- Mari clasici- scrieriile lor au ajuns scrieri clasice in literatura romana. Samson Bodnarescu, au publicat si femeile- Matilda Cug?/ Veronica Micle, Vlahuta, Duiliu Zam rescu, Nicolae Gane- a tradus din Dante, Ion Pop Banateanu-prozator, Iacob Negruzii-teatru, poezie, romane. Caragiale- construieste si satirizeaza tipologiie umane. fi fi fi fi fi fl fi fi fi fl fi fl fl fi fi fl fi fi  Barbu- e mult mai greu sa lucrezi in conventii, cand tii cont de rigorile formale, e mult mai greu sa scrii intr un stil original. Tiparul junimism- protocol, epocile mai vechi tineau cont de protocol, de formalitati- forma de civilizatie, de organizare. Cultura-su et A treia etapa- academizare. O grupare care are o in uenta mare in mediul academic. Publica istoricii, se a rma si scriiorii din generatia imediat urmatoare-Vlahuta, Delavrancea, Cosbuc- tipar clasic, scriitor autohton, se apropie mai mult de nuanta de mijloc, comuna, care caraacterizeaza poporul roman. Dupa 1900, Convorbiri Literare, sub se a lui Simion Mehedinti, revista devine o publicatie importanta, nu mai are aspectul junimist- intruchipeaza ambianta perioadei. Toate scrierile militau oentru unire, pentru o mentalitate comuna. Dragomirescu in inteaza o revista, Convorbiri critice, principiul autonomist e in prim plan. Maiorescu dorea ca elevii sa aiba o anumita personalitate, trebuiau sa il urmareasca, nu voia ca ei sa e independenti in gandire?? Maiorescu- re di cila, personalitate echilibrata. Trasaturile Junimismului- curent cultural si ideologic - spirit loso c - Oameni de idei generale, nu specialisiti - Critica junimista nu se baza pe istorie, ci pe teorie - Critica bazata pe gust - Spirit oratoric, oratorul nu e vazut ca pe un savant, sa aiba un debit neintrerupt si sa e sigur pe sine - Idealul scrierii e modelat dupa stilul oral, scriu fara aparat critic-note de subsol, fara trimiteri - ,, stiinta nu e niciodata mediocra, dar orice mediocritate e intotdeauna stiinti ca,, Carp - dizertatia stiinti ca - Surse- clasicismul francez si tratatele etice ale antichitatii - Gust clasic si academic - Un om de cultura autentica trebuie sa aiba marile Repere clasice bine stabilite- cultura extinsa - Ironia si spiritul critic- la cenaclu se ironizau intre ei - modestia ca atitudine fata de adevar Sorin Alexandrescu- Junimea. Discurs politic Etimologie si fonetism- scoli Fixarea scrierii in lb romane a tinut cont si principiul etimologic si de fonetism. fi fl fi fi fi fi fi fi fl fi fi fi fi 21 oct 2024 Personalitatea lui Titu Maiorescu Fragment anecdotic- I.Negruzzi, G. Iacob- Junimea- pana la examenn- fragment comentat Ion bogdan Lefter- se, extrase din dictionar 5 fete ale modernitatii- Matei Calinescu Modern, Modernism, modernitate Pierre Bourdieu- Regulile artei, studiu socio cultural al literaturiiJunimea a fost o grupare cu o mare in uenta care a recrutrat pe cei mai valorosi tineri ai epocii. Recrutau inteligentele tinere pentru ai forma pentru o cariera politica, academica Doctoratul- ascensiune politica, nu pe planul cunoasterii. Maiorescu s a folosit de loso e ca ascensiune a sa in domeniul politic. Junimea-structurata dupa un model premodern al societatii?? Exista o ierarhie Estetizarea oratoriei parlamentare Epoca in c are meritul personal era rasplatit social prin consens?? Societate elitista. Forma de guvernamant-monarhie, aceasta a in uentat si discursul public. TITU MARIORESCU 1840-1917 Fiul lui Ioan maiorescu, gura activa in revolutia din 1848. Titu se naste in Craiova, gimnaziul il urmeaza in Brasov. Liceul l-a facut Austria, Viena. Institutie in intata de imparateasa Maria Tereza. Mama sa, Maria Popescu, venea din familie de clerici, erau respectati si instariti. I- au dat ului sau o educatie aleasa, severa. Copil educat de catre invatatorul lui. A plecat cu bursa in Viena, iar la indemnurile tatalui sau incearca sa faca fata cerintelor universitatii din Viena. A tinut jurnal toata viata lui, inecepand de pe la 15 ani. Avea o vointa de er. Program strict- studiul limbilor straine, a biologiei, paleta de studii era variata. Era obligat sa cante la un instrument muzical. Stusiul antichitatii si al limbilor clasice. fi fi fl fi fi fi fi fi fl  Con ict interior- cauta dragoste acelorlalti, dar si inteligenta celorlalti. Era frapat de lipsa de cultura a copiilor elitisti. Acesta da meditatii colegilor. Scria poezii. Canta la aut. Mergea la opera, ind incantat de opera italiana al lui Verdi. Maiorescu isi construieste o personalitate impresionanta, dorind sa aiba o personalitate rotunda, voia sa stie cat mai multe lucruri din toate domeniile studiate. E sef de promotie, mangaind orgoliul tatalui sau, si este desemnat sa tina un discurs in fata unor personalitati vieneze. Isi con gureaza gandirea logica inca din tinerete- analiza raporturilor, partea cea mai rationala. Idolul sau este Kant, dar si Herbart. In liceu scrie un eseu, ce sta la baza tezei sale de doctorat, despre relatie. ,,Consideratii generale asupra loso ei,,- prelegere tinuta in fata unei comisii. La 21 ani isi ia licenta in drept la Paris- regimul dotal. Se imprieteneste cu Theodore Rosetti- cumnatul domnitorului Al. I. Cuza. Este chemat in tara, tine prelegeri in Bucuresti, apoi este trimis in Iasi ca director la colegiu. Ca director reuseste sa organizeze in mod excelent actvitatea liceului, publica un anuar- ,,Pentru ce limba latina este chiar in privinta educatia morale studiu fundamentar in gimnaziu?,,. De ce trebuie copii de gimnaziu sa studieze latina? E important din perspectiva morala- cei care studiaza latina sunt mai eduacti decat cei care nu o studiaza- argumente: -Studiul limbii latine educa spiritul tinerilor in linia disciplinii, a rigorii -Studiul ii educa moral prin intermediul maximelor, aforismelor, modeleaza si gustul pentru exprimarea clasica, dar te modeleaza si compotamental Ii invata pe copii sa urmeze exemplul eroilor, a moralitattii lor. Tinerii trebuie sa isi inhibe in educatia lor dezgustatoarea subiectivitate- imitatia unor modele, un tanar se fomeaza cu adevarat prin imitatia unui model clasic. Umanitatea este modelata dupa elite- marea masa trebuie sa imite elitele( grup restrans) pentru a si dezvolta o personalitate adecvata. Subiectivismul romantic, cei care vor sa si exprime ideile fara un exemplu duce la anarhie. Intr o societate este nevoie de comportamentul mimetic. Educatia= depprinderea unor comportamente mimetice, modelare pentru insusirea unor calitati, altmiteri nu Putem vorbi de civilizare. Maiorescu a fost de mai important pedagog al generatiei sale. Tanarul Maiorescu este conformist. Si a slefuit o personalitate ce s a impus celor din jurul sau. El a fost un burghez aristocrat prin educatie. Director la Trei Ierarhi, Iasi, unde il descopera pe Creanga- acesta i a atras atentia prin inteligenta sa nativa, avea o personalitate exceptionala, pedagogia lui era bazata pe o metoda practica, pe invatarea in trepte. Punea accentul pe o invatare intuitiva si practica- dorea ca elevii lui sa inteleaga ce le este predat. Creanga si Junimistii au iesit in evidenta prin faptul ca erau buni pedagogi. fl fi fi fi fl fi  Rector la 25 de ani. In 1863 pune bazele Junimii. La putin timp sufera din cauza unui proces- Fratctiunea Libera si Intependenta- partid liberal local, Iasi, format din intelectualii ardeleni( aveau o ideologie pasoptista). II insceneaza un proces de imoralitate ind acuzat de legaturi nelegitime cu directoarea scolii de fete. Veronica Micle apare ca martora in acest proces- Maiorescu nu prea o suporta :)). Trece cu bine de proces. Isi con guraza o gura de lider al sociatatii, nu prea avea simtul umorului, atesta o seriozitate ce i a caracterizat personalitatea pana la nal. 1867- Convorbiri literare-Mariorescu publica articole importante, ataca Scoala Barniutiu?? Critica o cercetare ce sintetizeaza observatiile de la adunarile Junimea. Scrie asupra poeziei populare pe care Maiorescu o considera un model de clasicitate. Neologisme- Despre scrierea limbei romane- ataca etimologismul ardelenilor. Junimistii au mers pe principiul naturalitatii- lucrurile nu trebuie sa e complicate, so sticate, ci simple. Au combatut pe pasoptisti si pe ardeleni datorita pendatoriei lor. Nu poti sa aplici reguli din trecut in momentul actual- ecare lege este relativa si trebuie adaptate la mentalitatea populatiei. Maiorescu a pledat pentru o privire nuantata. - romanii trebuie sa caute idei in folclor. Ca sa ne sincronizam cu occidentul trebuie sa trecem prin toate etapele si sa ne inspiram si dezvoltam din folclorul nostru. Revolutia produce haos- aduce teroare, anarhie. Studiu cheie- Teoria formelor fara forma-,, In contra directiei de astazi in cultura romana,,. Directia de astazi- directia pasoptistillor, ei au imprumutat din occident idei si modele. Maiorescu spune aca Romania are nevoie mai intai de ingineri, si mai apoi de artisti, el era un om pragmatic. Maiorescu- avem nevoie de scoli de meseriasi si apoi de universitati de arta. Forme fara fond= critica formele fara fond si zice ca acestea nu sunt autentice, (fondul) ele trebuie sa se adapteze la mentalitatea poporului. Sunt toate exagerarile, pretentiile pasoptistilor ,,In laturi,,- critica gazeta liberarilor munteni. In 1871 Mariorescu in politica Intre 61-65, nu mai este profesor, prefera sa practice dreptul, in 1871 pleaca la Bucuresti din Iasi. Devine un politician in uent alaturi de Carp. Legi- editarea arhivei Hurmuzachi?? In inteaza o comisie si legile pe care le a sustinut nu prea au avut succes, chiar daca era un bun orator. Carp a fost cel fi fi fi fi fi fi fl fi fi  care a pus realmente pe picioare invatamantul de arte si meserii, a dat mai multe masuri exemplare. Se casatoreste din tinerete cu o femeie de origine germana cunoscuta ca Clara Kremnita. A avut si o sora, Emilia- a condus un institut din Iasi. Copii, Livia, s a casatorit cu un om bogat. De Clara se desparte la un moment dat. Maiorescu a avut ganduri sinucigase, a vrut sa plece in America. Criticul divorteaza si se recasatoreste cu A. Rosetti. Imaginea publica a unui om divortat e sifonata si a avut mari di culatati in a reintra in Garatile casei regale. Devine un con dent in casa regala. Relatia cu Carp se raceste. Ajunge sa e prim ministru, Carp era un om dintr o bucata. Maiorescu trebuia sa refuze oferta casei regale din motive morale. Supararea lui Carp nu a trecut o data cu timpul. Maiorescu e preferat de rege, ca om de lume, elegant, reprezentant elitist al lumii politice. A avut o relatie apropiata cu Slavici si Zam rescu, pe care ii propulseaza in diferite functii, dar si pe Caragiale pe care il ajuta sa se a re in Junimea- acesta il sprijina si il lauda in articlul critic din Convorbiri literare. Maiorescu era un om sociabil, avea o nevoie de a inconjurat de admiratori si discipoli. Scrie un jurnal pe parcursul vietii sale- personalitate atipica modelata pe o etica nemteasca, omul care scrie zilnic in jurnal. Si a adunat articolele in mai multe volume-,, Critice,, Manual universitar- ,,Logica, Isi aduna discursurile parlamentare- ,,Istoria contemporana a Romaniei,,- prefetele volumelor discursurilor parlamentare. Pe la nalul vietii nu s a mai preocupat de critica literara, a acordat mai multa atentie discursurilor parlamentare. Modelul de personalitate- Goethe, Kant si Schopenhauer. Eminescu- meta zica lui Sch. Maiorescu- loso a practicii lui Sch. Prin creatie iti alungi demonii interiori. Maiorescu a fost un clari cator de idei si un vulgarizator de idei/ popularizare a ideilor. Acesta si a fascinat contemporanii prin educatie, comportament, inteligenta. El traia mai mult pentru lume si pentru ceilalti. A fost un om care a contribuit la dezvoltarea tarii, la formarea Romaniei moderne. ,,Exigizei?? Lui Lovinescu despre Maiorescu,, Salon literar vs cenaclu literar Salon-mai formal, mai aristrocratic Cenaculul este mai democratic, mai multe personalitati fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi Junimistii erau cosmopoliti. Petre Carp sanctioneaza antisemitismul generatiei. Acestia ,,nu aveau nimic sfant,,- nu erau crestini practicanti. Fonetismul- printicpiu natural Etimologismul- principiu arti cial. fi 28.10.2024 Ideile lui Maiorescu A fost un model pentru contemporani, atat prin idei, cat si prin personalitatea sa. Goethe era o personalitate conventionala. Liteartura romanticilor i se parea ca era o literatura bolnava. Eminescu era pasionat doar de arta sa, era excesiv, obsesiv, avea o personalitate boema. Slavici si Zam rescu- au fost fascinati de personalitatea armonioasa a profesorului lor. Personalitatea lui Maiorescu - olimpianism, un soi de detasare in raport cu lumea. Mironescu- subiectivitatea e dezgusatatoare, nota personala trebuie sa e inhibata, trebuie sa imiti modelele ilustre. Stoicismul il caracterizeaza pe Maiorescu. Activitatea culturala a lui Maiorescu ,,In opera lui Maiorescu sunt multe idei bune, dar sunt si multe platitudini,, , Calinescu ii reproseaza ca imprumuta multe idei?? Era agnostic. Renunta la poezie inca din tinerete, prefera invatarea limbilor straine si a aprofundarii loso ca. Formele fara fond Caragiale a stiut ca Maiorescu ii va apreciea scrierile. A venit din Bucuresti in iasi. Cuvantul capata o semni catie deosebita dupa intalnirile Junimii. Am imprumutut din occident formele goale, fara sens. Maiorescu a vrut sa formeze profesori valorosi. A vrut sa formeze niste specialisti in domeniul real- tara are nevoie de ingineri, de infrastructura si abpoi de loso si profesori. Trebuie sa al;fabetizam populatia si abia apoi puteam sa instruim in domeniul lologic oamenii. ,,Arta este o nobila inutilitate.,, Maiorescu. Diminutivele- dauneaza artei. In poezia popuara diminutivele isi au locul, in folclor parca totul e echilibrat. Fenomenul cultural al formelor fara fond- ideea de revolutie, este o critica asupra pasoptisitilor. Ei doreau modernizarea Romaniei, dar evolutia trebuie sa e treptata. El sanctioneaza ideea de sincronism si revolutie- evolutia trebuie sa e treptata. Revolutia- schimbare de regim, violenta, ce produce in societate anarhie. Revoluitia este un pretext pentru transferul de putere- are la baza niste utopii. Junimistii ind oameni pragmatici- credeau ca Romania nu este pregaita pentru schimbari atat de mari./ Junimistii sunt ri pagmatice. Studiu clasic in care Maiorescu- poezia are forma si continut, adevar si frumos. fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi  Forma si continutul sunt valabile in special la poezia clasica,acolo se poate face distinctia intre forma si continut. In viziunea moderna, forma si continutul reprezinta un intreg. Intraductibilitatea poeziei- nu poate redusa doar la o forma frumoasa. Literatura nu inseamna doar limbaj in orit, frumos. Unii esteticeni- expresia= continut si forma?? O paradigma de tip clasicist, Maiorescu judeca poezia dupa normele clasice. Edgar Allan Poe- Maiorescu il aprecia pe Poe. Acesta are o oarecare in uenta asupra lui Maiorescu. Poe- este anti romantic, sanctioneaza romantismul Nu esti poet daca simti mult, ci daca ii faci pe altii sa simta. El pune accentul pe strategii, poetul e cel care reuseste sa ii faca pe altii sa simta sentimente profunde. Poe e ,, un magician,, cand vine vorba de acest lucru. Comun- dimensiunea rationalista care sta la baza ideii de creativitate. Maiorescu este un om dedus clasic, un critic care nu este conectat la lit moderna. La Poe tot dimensiunea clasica a apreciat o, nu cea moderna- fanteziile, halucinantul. Cuvintele folosite trebuie sa trezeasca notiuni?? Maiorescu prescrie niste reguli: Comparatii juste Structura rotunda Organicitatea poeziei Important a primei si a ultimei strofe Refuzul metaforelor Nu sunt poeti cei care versi ca poezii- falsa poezie. Clasicii- imita Romanticii- se inspira Directia noua in poezia romana Il claseaza pe Eminescu imediat dupa Alecsandri. Precizia compozitiei, sinceritatea simtirii si eleganta limbajului, nu inspiratia, nu fantezia, maiorescu este un anti romantic, dar asta nu l a impiedicat sa ii exalte valoarea lui Eminescu. ,,Arta trebuie sa e senina chiar daca exprima disperare,, La Alecsandri apreciaza sanatatea su eteasca si seninatatea, optomismul exprimate in pasteluri8le publicate in Convorbiri literare. Maiorescu apreciaza pastelurlile- exprima sanatatea, optimismul, nimic întunecat ca la romantici. Directia noua- Eminescu si Bodnaresu In proza- Odobescu, Carp, Rosetti- limba acestora este organica si nu geometrica. Poeti si critici- 1866 Vlahuta, Delavrancea- pleaca din junimea Poetul e creator si subiectiv, e prea ancorat in propria personalitate, un critic se detaseaza de personalitatea sa. Poetul este o individualitate si criticul este obiectiv. Si critica este o forma de critica si arta contine o forma de arta. Critic literar- obiectiv, nepartimitor Poetul- subiectiv fi fi fi fl fl fl  In perioada moderna literatura devine auto re exiva. Vezi- G. Calinescu- Tehnica criticii si a istoriei literare. ,,Simtul critic este simtul creator esuat. ,, Calinescu Estetica de tipul meta zic?? Teoria emotie specializate Slavici era oripilat de scrierile lui Caragiale In arta nu conteaza continutul, materialul. Trans gurarea estetica a realitatii vulgare- arta nu este imitatie, nu este fotogra e, marea arta trans gureaza realitatea in orizontul ctiunilor ideale. Emotia estetica- impersonala, te transpune ca spectator intr o lume ideala Catharsis- puri care, ctiune ideala Tragedia in viziunea lui aristotel- te transpune in lumea elitista?? Omul obisnuit asistand la o tragedie, prin mila si frica reuseste sa patrunda in orizontul lumii ideale. Omul cand patrunde in lume aspectacolului, rupe legatura cu lumea cotidiana. Realibitarea comediei Tragedia- superioara comediei, se refera doar la elita In spatele ecarei comedii se ascunde o tragedie. Comediile lui Caragiale doar in mod aparent trateaza subiecte triviale, trebuie sa deslusim substratul lor tragic. Eugen Ionescu- comicul e mai tragic decat tragicul pentru ca din comic nu exista iesire. Banalitatea este mult mai apasatoare decat conditia tragica. Se schiteaza un scurt tratat de tip clasicist in spiritul teoriilor idealiste?? Eminescu si poeziile lui Eminescu ar avut aceeasi personalitate indiferent de epoca. Critica a societatii din perspectiva marxista. Eminescu- preocupat doar de creatie, dezinteresat de lumea din jur. Om modern. Nu forma goala a versului este semnul de genialitate a lui Eminescu, ci nemarginita iubire fata de tot ce este simțire si cugetare omenească. Eminescu este interesat de tot ce este omenesc. Eminescu este un geniu înnăscut. Seninatatea abstracta l a caracterizat pe Eminescu, atat în melancolie, cat si in veselie.Femeia visata este un prototip irealizabil. Literatura romana si strainatatea. Eroul de roman trebuie sa e inspirat din clasele de jos, taranesti, pe cand eroul de tragedie trebuie sa e o individualitate, un ins exceptional. Maiorescu considera romanul apreciata pentru valoarea ei documentara, nu pentru forma. Ideile critice ale lui Maiorescu nu sunt originale, sunt imprumutate de la altii, dar ele au fpst importante pentru educarea publicului contemportan cu acesta. A jucat in cultura romana rolul unui pedagog. fi fi fi fi fi fi fi fi fl fi fi fi 4.11.2024 EXAMEN 27 ian- ora 14:00 2 sub, 1 general, 1 aplicat 1 sub teorie-curs 1 sub aplicatie- seminar, analiza text Proba ,,orala,,- sele de lectura si discutie Constantin Drobrogeanu Gherea 1855-1920 Adversarii lui Maiorescu B.P.Hasdeu Junimistii au zis ca Hasdeu este o personalitate romantica-Junimea a fost anti romantica. Il considerau un istoric ce inventa, chiar daca el era genial Petre Gradisteanu- Revista Contiporana Alexandru Macedonski Revista Contemporanul Iasi, 1881 Discipoli Maiorescieni- Mihail Dragomirescu Gherea l a atacat pe Maiorescu. Gherea era evreu de origine, provenea dintr o familie din clasa de mijloc din Ucraina de astazi. Uremeaza studii intrerupte in perioada adolescientii din cauza politicii, a miscarilor anarhiste- miscarea socialista, Gherea ind un entuziast, admirator al lui Carl Marx. E intemnitat in inchisoriil erusesti, venind pentru o perioada in Iasi, practica meserii neintelectuale. In perioada razboiului de Independenta capata avere. 1881- Gherea devine unul din principalii colaboratori al acestei gazete. Socialismul ca doctrina a luat amploare din Iasi. Alti socialisti: So a Nadejde(sotia unui gazetar celebru)- sustinea drepturile femeii- Au in intat un salon unde tinerii socialisti veneau si discutau despre ideile lui Marx. Marx- oamenii ar trebui sa e egal- bunurile trebuie sa e la comun,dorea des intarea proprietatii private. Junimistii tineau cu Carol I, se creeaza o polemica de natura ideologica- socialistii- egalitate in drepturi. Junimistii vor conservarea unei ierarhii in societate, erau impotriva modernizarii rapide. Ideile estetice ale lui Gherea sunt modelate de vizunea sa politica. Combaterea lui Maiorescu Metoda critica Gherea a sustinut critica stiinti ca pe care a opus-o criticii esteticii a lui Maiorescu. Maiorescu a practicat o critica judecatoreasca si estetica- nu porneste de la analiza critica pentru a ajunge la un raspuns. Acesta se comporta ca un judecator, el procedeaza fi fi fi fi fi fi fi fi  deductiv, Maiorescu pleaca de la general la particular. Critica lui Maiorescu este latenta(Manolescu)- nemanifestata- critica sa nu e una analitica, explicatoare, emite judecati de estetician, nu interpreteaza textul, el vine cu ideile gata formulate, nu ajunge la idei pe baza textului. Gherea- critica stiinti ca, explicatoare- analiza contextelor, pleacand de la text incearca sa identi ce elementele esentiale prin apropierea de text, incearca sa scoata ideea principala din text, incearca sa le desluseasca din text. Analiza literaturii ca element social, de mentalitate, psihologic si nu ca fapt estetic. Literatura este expresia vietii. Literatura vorbeste despre om si despre viata lui- prin litearatura poti sa ajungi sa intelegi o anumita epoca. Gherea face conexiuni inte literatura si contextul istoric, o vede ca pe o ooglinda. Maiorescu leaga litaeratura de abstract. Critica istorica, sociologica, contextuala. Gherea interpreteaza luceafarul intr un mod trivial- o maniera alegorica. Interpretare rudimentara- poate ca eminescu a scris poezia din cauza intamplarilor din viata sa, dar complexitatea sa nu se poate analiza in acest mod?? MAIORESCU Literatura- o ctiune ideala,emotia estetica este o emotie personala. Literatura este o lume ce nu are legatura reala cu viata noastra. Literatura este o proiectie idealizata a vietii. Considera ca Eminescu este un geniu innascut, pesimismul lui este innascut, nu este o creatie a conditiilor in care a trait. GHEREA El nu vede o diferenta intre viata reala si literatura- documente su etesti. Literatura nu are autonomie. Arta si literatura sunt documente de viata. O opera, daca Eminescu este pesimist-> din cauza ca a trait evenimente ce l au facut sa e pesimist. El analizeaza cum se poarta oamenii, legatura dintr om si artist, este o critica a cauzelor, el privind opera ca o oglinda a mediului social si a personalitatii artistului. Conexiunea cu speci ul national- discreditarea speci cului national. Pe Cosbuc il considera poetul taranimii- poetul unei clase sociale. Ideea de speci c este irelevanta. Despre critica literara Asupra criticei Domnul Panu asupra criticei si a literaturii In aceste studii Gherea isi formuleaza conceptia asupra criticii. E mult mai ancorat in ideile moderne, in realitate decat Maiorescu. Gherea era conectat la realitate, critica nu inseamna sa emiti niste sentinte. Pentru Gherea, critica este o forma de stiinta si de arta( este o stiinta SI o arta). Unui critic i se cer insusiri artistice, cat si insusiri de evaluare, capacitati de valoare de judecata. Critica este o vocatie.A critic- scriitor+om de stiinta. Gherea formuleaza de ntita criticii creatoare. Criticul este insusi creator. Fanatismul nu au de a facce cu stiinta sau simtul critic. Critica literara trebuie sa se revendice de la acest fanatism??? Nu exista valori estetice absolute. Maiorescu folosea valori estetice absolute, iar Ghereal- a atacat pentru a rmatiile lui absolutiste. Pe el il intereseaza radacinile operei, de unde pleaca si ce raport are cu lumea. Critica sa este una contextuala si cauzalista. El il compara pe critic cu un romancier. Criticul recompune lumea prin intermediul autorilor la care se refera. Critica este superioara romanului. fi fi fi fi fi fi fi fi fl fi fi Poetii si scriitorii moderni sunt si ei critici. Scriitorul modern sunt critici patrunzatori, foarte buni, nu sunt doar scriitori. (Combate teoria lui Maiorescu). Ii da exemplu pe marii scriitori. Combaterea prejudecatii comune- poetii sunt cei mai buni critici ale operelor lor si a celorlalti. Idei moderne. (Gherea- nu avea cultura sistematica, era amator Nu era vorbitor nativ? Primul critic marxist si feminist) Ca teoretician Gherea a fost superior lui Maiorescu. Acum se pune accent pe critica lui Gherea?? Idk at this pooint Din perspectia criticii propriu zise- superioritatea lui Maiorescu in plan stilistic si al rigorii argumentatei, gustul si intuitia lui Maiorescu au fost superioare Ca metoda critica- Gherea este superior, ilustreaza critica stiinti ca, iar Maiorescu critica estetica Trebuie s al vedem pe Gherea ca pe un urmas, el corecteaza in raport cu actualitatea din vremea lui erorile criticii maioresciene. Maiorescu pune bazele criticii literare, Gherea face un pas in fata prin metodele moderne de critica. Vlahuta- Gherea credea ca el este superior lui Eminescu, il considera mai empatic cand descrie trairile femeile, ca are capacitatea de a patrunde in su etul feminin, Eminescu i se pare mai subiectiv, incapabil sa vada adevarata fata a femininului. In Lirica de dragoste eminesciana, femeile sunt descrise din perspectiva lui Eminescu, perspectiva subiectiva, el a vazut femeia ca pe un obiect de pasiune erotica, nu vedea femeia ca pe un partener egal-conservatorism literar. Atat Eminescu, cat si Caragiale sufera de aceasta problema. Gherea desonsidera speci ul literaturii (La luceafarul eminescian-critica) Gherea este superior- multitudinea referintelor in autori. Vine cu referinte si din alte spatii culturale- universul literar englezesc, rusesc. Paleta referintelor literare e mai bogata decat cea aliui Maiorescu. Gherea despre Eminescu El a scris cateva texte importante despre- Vlahuta, Eminescu, Coșbuc, Caragiale 1.Pe marginea textelor a spus- la Eminescu- romantism obsedat de geneza, de originar. Sensibilitatea eminesciana e modelata de fascinatia fata de originar. 2. Critic feminist- pledeaza pentru Reprezentarea femininului intr o maniera marxista, femeia camard. Scriitorii din vremea lui sunt prea conservatori pentru ca nu au aplicat acest concept in scrierile lor. 3. Proletari intelectuali- scriitorii au avut multe lipsuri, nu au dus o viata fara greutati. O explicatie sociologica a personalitatiilor scriitorilor. Scrisul ca profesiune liberara. Gherea ajunge sa critice societatea romaneasca pentru nu isi respecta valorile. Scriitorii nu erau respectati in perioada respectiva- era un lucru de rusine. Gherea are meritul de a evidentiat conditia sociala a scriitorului, societatea romaneasac nu sustine eforturile acestora. Studiul despre Cosbuc este cel mai bun. Venind din randul taranilor, acesta reuseste sa reprezinte viata si sentimente lor foarte bine. Cosbuc are un lirism obiectiv- acesta il apreciaza pentru un defect?? Fata de Eminescu, Cosbuc este un poet obiectiv?? Cosbuc fi fi fl fi surprinde realitatea asa cum este ea, realist, etnogra c. Eminescu este subiectiv, il considera inferior din aceasta perspectiva. Poezia lui Cosbuc este mult mai usor de inteles, de citit. Gherea este foarte personal. Tendinta la Gherea- arta sustine arta social, arta care are un scop moralizator, social, scriitorul este un pedagog al oamenilor- Caragiale nu a promovat idealuri morale. Maiorescu a pledat pentru arta pentru arta. Tezism in arta- modalitate prin care scriitorul subordoneaza principiul estetic unui alt tip de mesaj, al unui mesaj ideologic. fi  11.11.2024 Mihai Eminescu Canon- selectie valorica, o ierarhie de valori Marea literatura se impune prin ceva straniu, un mare autor este recunoscut prin faptul ca vorbeste diferit de ceilalti. Orice cititior trebuie sa aiba contact cu opera fara a in uentat de scoala, lectura sa vina din placerea personala. Poem Eminescu-Cartile. Nasterea tragediei-F. Nietzsche->profetul mortii lui Dumnezeu Eminescu a trait in contextul crizelor spirituale. Cei din inaintea sa credeau in idealurile, in obiectivele pe care si le-au propus, iar cei contemporani lui sunt lipsiti de credinta. Omul- o bucata din plamada originara, traieste pentru o clipa, viata este o reintoarcere la aceea magma originala. Metensihoza??- intruparea su etului, tema identitaii, intruparea omului este de scurta durata, trecatoare Biogra a justi ca opera? Viata lui M.Eminescu de G.Calinescu Mihai Eminescu 15 ian 1850-15 iun 19 Tatal, Gheorghe Eminovici, mic boier, om cu carte. Eminescu este al 7lea copil, in total ind 11 copii. Unii contesta originea romaneasca a lui Eminesci. Provine dintr o familie educata, conservatoare. Fratii mai mari au studiat la Cernauti, unde si el a urmat studiile. Copil ce citea foarte mult. Calinescu pune accentul pe experienta sa senzoriala- ,,haimana sanatoasa,,, un tanar ce nu avea probleme, sanatos, un copil cu simturile bine dezvoltate, dar foarte puternic. Copilaria si o petrece la Ipotesti. Se imprieteneste de porfesorul sau, cel ce a realizat antologia scrisului romanec in 4 volume. Eminescu l a apreciat foarte mult, devenind secretarul sau, deoarece elevii traiau chiar cu profesorii sai. Prima manifestare literara a fost la 15 ani, La mormantul lui Aron Pumnul, in volumul Lacramioarele. A fugit cu o actrita, manifesta inca de tanar o inclinatie catre teatru. Tatal sau nu a fost de acord cu aceasta inclinatie, acesta a plecat de acasa, continuand studiile la Blaj, in speranta de a trece bacalaureatul. Ii impresioneaza pe cei din jurul sau indcca stia mii de versuri. Culege versuri din popor si traieste o viata modesta, plecand din loc in loc. Unchiul lui I.L.Caragiale ii observa talentul. Mihai Pascaly - a introdus un joc dramatic, exagera gesturile, era romantic. Il insarcineaza cu traducerea unui manual de arta dramatica??Germana este limba prin care asimineaza literatura universala. Din aceasta perioada dateaza fascinatia lui cu Shakespeare. In aceasta perioada incepe sa scrie si teatru istoric, alaturi de poezie. Doreste sa ajunga la fel de mare/important ca Shakespeare. Perioada adolescentei e perioada marilor scrieri. Gheorge Eminovici ii plateste scoala din Viena-1869-1872 La Viena se a rma ca un lider in grupul studentilor romani-avea o personalitate puternica. La initiativa lui Eminescu se in inteaza o societate romanesca?? Studentii romani din Viena sustineau drepturile romanilor. In 1870, Europa a fost zdruncinata de razboiul dintre Prusia si Franta. fi fi fi fl fi fi fi fi fl  E epoca in care Eminescu este recrutat in Junimea?? Si scrie in Convorbiri literare- Venere si Madona, Epigonii, Mortua estr. Venere si Madona- xeaza elem antitetice prin care femeia este privita. Epigonii-arta poetica prin care E statueaza pozitia sa canonica in literatura romana, aratand explicit cum se arata el in traditia literara. Deja se schimba ceva in poezii- metafora trans gureaza opera literara. Acum, Eminescu este clar, nu mai gasim in uentele altor scriittori. (Eminescu devine Eminescu) ,,A mosit,, 2 scriitori- Slavici si Creanga. Eminescu il indeamna pe Slavici sa mearga la teatru. Esti un om superior atunci cand ai puterea de a sincer- iti pui in pericol relatiile romantice, platonice, cu familia. Astfel, acesta a pierdut prieteni, dar a castigat si prieteni deli. O cunoaste pe Veronica Micle de care se indragosteste. Interesul sau se indreapta spre meta zica, lozo e, de Schopenhauer. In 1872-74 este trimis la Berlin, in perioada in care Maiorescu devine ministru?? Lui Eminescu, Maiorscu voia sa i atribuie profesia de profesor? Critica ratiunii pure- cea mai grea carte de lozo e. Eminescu incepe sa traduca, limbajul este adaptat, inventeaza, incearca sa gaseasca termeni echivalenti. El se angajeaza ca un adevarat profesionist, dorea sa e primul traducator care reuseste sa traduca o astfel de carte. Eminescu la Berlin- nu stim exact, dar putem reface pe cale imaginara, consultand cataloagele teatrelor, bibliotecilor. Oniro-biogra e- putem sa ne imaginam ce a facut Eminescu la Berlin pe baza unor alte documente. Studentii erau incurajoati sa iinvete, analizeze. Prozele lui Eminescu- dorea sa construiasca o teorie in jurul visului. Nu a scris o teza de doctorat propriu zisa, dar a scris Sarmanul Dionis. Nu reuseste sa isi ia doctoratul, nu era o re adunata, era dezorganizat, nu a stiut sa si urmareasca interesul. Maiorescu il intrlege, il angazeaza revisor scolar si director la biblioteca centrala. Dovedeste in aceste meserii o seriozitate si disciplina formidabila. Ca bibliotecar organizeeaza biblioteca, achizitioneaza noi manuscrise. E tarat intr un proces politic. Ca inspector scolar il cunoaste pe Ion Creanga, aducandu l pe Creanga la Junimea. Eminescu a fost un factor decisiv in mosirea acestuia. Eminescu pierde si postul de inspector scolar si se angazeaza ca gazetar la Curierul de Iasi- foaia vitelor de pripas. Demisioneaza de la gazeta. Publicistica lui Eminescu a fost de factura enciclopedica. E perioada in care Eminescu isi pierde sanatatea pentru ca scrie articole cotidiene? E pretuit de Maiorescu. Caragiale il provoca pe Eminescu, il provoca cu spiritul sau ironic pe anumite subiecte loso ce. Publicul l a cunoscut pe Eminescu si prin scrierile epigonilor, Vlahuta si Micle. Perioada in care lucreaza ca gazetar la Bucuresti este si perioada in care isi slefuieste marile sale poeme. Pe 1983 iunie, sotia lui Slavisi ii trimite lui Maiorescu o scrisoare prin care il roaga sa il scape de Eminescu, el ind plimbat prin mai multe sanatorii. Maiorescu ii publica in tara volumul sau de poezii cat el a fost internat la spital. Eminescu devinde faimos datorita volumului publicat de catre Maiorescu. Vlahuta- De ce nu moare omul cand vrea? fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi fi fl fi Eminescu moare in aceste conditii, fara a si putea reveni din boala. Eminescu a incheiat relatia din cauza starii sale precare. Veronica se sinucide la scurt timp dupa moartea scriitorului. Poezia preferata din operele lui Eminescu si de ce e preferata noastra.  18.11.2024 Mihai Eminescu Eminescu si a impresionat Contempornaii atât prin calitatea sa de cunoscător??geniu?? Dar si prin personalitate. Hagiogra e-vietile s ntilor, tiparul. Si in viata lui Eminescu exista astfel de hagiogra i- au mitizat viata lui Eminescu Mihai Zam r- exista o suprapunere intre viata lui Eminescu si viata s nților. Eminescu intruchipeaza mitul tanarului geniu- in care se regasesc urmatorii: Novalis, Kleist. Artistul romantic are o viata scurta, bantuita de aventuri sprirituale si de pasiuni ravasitoare, actiuni ce se incheie cu un nal tragic. Fotogra a de la 19 ani au ajutat la mitologizarea sa. Boala. Personaj care incearca sa gaseasca divinitatea- Faust. Fascinatia cunoasterii- duce la nebunie. Boala survine la 33 de ani, varsta cristica(Iisus a murit la 33). Multe elemente ce au ajutat la mitologizarea imaginii sale. Imaginea oculta(ocult-ascuns, cunoasterea oculta-cunoasterea ascunsa)- Hasdeu. Cunoasterea oculta- se asimineaza prin sinteza ce cultiva din diferite religii. ->toate acestea duc la mitologizarea lui Eminescu. Nicolae Iorga este cel care a redimensionat, a recon gurat imagine a personalitatii eminesciane din perspectiva publicisticii. Primul mitograf este Maiorescu, apoi Iorga care a pus accent pe patriotismul lui Eminescu. Iorga este primul exeget ce il considera pe Eminescu un poet national. Maiorescu- Eminescu era instrainat de poporul roman, are o sensibilitate straina, decadenta, imprumutata din literatura franceza. Eminescu este reprezentantul literaturii bolnave- poezia de dragoste, ea nu e un bun exemplu pentru tineri. Poet imoral, vehiculeaza o imaginatie de tip maladiv. Gherea-Eminescu nu a vazut in femeie decat unealta pasiunii erotice. Poezia sa nu reuseste sa atinga idealurile morale. Lirica eminesceana este una de import. Iorga este primul critic ce il considera reprezentativ pentru psihologia noastra etnica. Exponent al mesianismului national. Perioada interbelica- cazu sau este recon gurat. Calinescu teoretizeaza explicit apartenente lui eminescu la tipologia poetului national, el este un roman verde, de tip subcarpatin. El surprinde vitalitatea lui Eminescu. El nu mai e vazut ca un romantic solitar, ci ca unins ancorat in natura, in peisajul inconjurator, care are calitati voluptive. Eminescu traia o viata primitiva, era un ins viguros. In problemele dragostei, poezia de dragoste este o poezie elementara si anti intelectuala. Erotismul este o expresie a adormirii gandului si a mecanicii su etsti. Eminescu e vazut de Calinescu ca un taran. La Eminescu este vorba de So. Amestec de loso e populara raportata la complexitatea lozo ei lui So. Originalitatea- amestec de traditii populare si So. El continua o traditie dar o conecteza la So. Strategia retorica(maxima accesibilitate/unul foarte so sticat. Ridica modul popular de a simti la un nivel de simtire nationala? fi fi fi fi fi fi fi fi fl fi fi fi fi fi fi  Eugen Lovinescu sanctioneaza spusele lui Calinescu. Eminescu- un scriitor care refuza eforturile iubirii, cautand. Il claseaza in centrul canonului estetic sub formula de poet antional) Nu mai este Vazut ca poet autohton. Protrocrinist- curent ce se opune sintronvromist. Eminescu devine un mit politic. Eminescu devine un mit con ssr,. Eminescu-om complet, complex, superior. Nu eruditia te face om important in literatura romana, ci puterea de a da explicatii. In comunismul nationalism, gura lui Eminescu este exaltata. Revolta fata de eminescu. Mit- ipoteza hermenautica, re ecta mentalitatea unei epoci, ideologia ei. Model psihic proiectiv. Trsn hureaza datele biogra ei. Creativitatea eminesciana-D. Caracostea Toata lirica eminesceana este modelata de o tensiunea dramatica care de neste gura spiritului creator. Opera este oglinda personalitatii poetului. Avand ca forma predilecta balada, aceasta exprima cel mai bine personalitatea poetului. In personalitate lui Eminescu se da o lupta intre aspiratiile sale si realitatea.->dualitatea eminesciana. Evadarea din realitate si ancorarea in realitate-> tragismul operei lui Eminescu. El pleaca de la un portret facut de catre Caragiale. Personalitatea sa psihica il predestina la inadecvarea la lumea burgheza, tensiune contrastanta. Opera lui este ca un creuzet in care se intalnesc multe tendinte. Personalitatea plurivalenta. Nimeni nu stie cu adevarat cine a fost Eminescu-i. Gregore. Complexitatea operei eminescene nu poate redusa la o singura perspectiva?? Opera lui Eminescu Trebuie vazuta ca un vast laborator de creatie. Exegetii au selectat diferite esantioane, Maiorescu alege poezii care se potriveau gustului sau- prima viziune este una maioresceana. Iorga a propus- Eminescu nu este doar un autor liric, ci si un om de cultura, om politic. Primul exeget care face o descriere completa- Calinescu. Face o prima descriere a operei in ansamblul sau. Calinescu observa ca editia lui Maiorescu face cunoscuta doar personalitate mutliata. Descrierea operei eminescene. -Poezii- a ilustrat toate felurile genului liric- ode, elegii, meditatii, pastel, balade, poezii cu forma xa- soneta, poezii in vers liber. -Piese de teatru(Calinescu- la originea sa opera sa a fost un vast proiect dramatic)- se desprind mai multe poezii. -Proza- roman neincheiat(Geniul pustiu, tema- Ardealul din perioada pasoptista, Sarmanul Dionis, Cezara) I.Gregore- Eminescu reinventeaza modul de a scrie, proza fantastica. Sarmanul Dionis- problema identitatii, naratorul este o etitate ambigura. Eminescu este un reformator a literaturii europene. Eminescu a fost mereu considerat un poet ce a incercat sa e si prozator- A. Gregore- reformator in spatiul prozei europene, geniu al fantasticului -Publicistica- valoare estetica, e literatura, valoare estetica evidenta. -Traduceri -Note de curs, insemnari diverse-> carturar care si a pus problemele fundamentale ale cunoasterii Pe Eminescu il preocupa tot, limbile, politica, loso a, matematica- notitele sale au o valoare de neimaginat. fi fi fi fi fi fi fl fi fi fi fi fi Foarte multe dintre scrierile sale au ramas in neterminate. Multi interpreti au incercat sa puna in Eminescu ceva ce nu isi are rolul acolo. Exista mai multe variante estetice in abordarea lui Eminescu. Etapa berlineza- perioada cheie in biogra a eminesciana(72-74), a inceput sa traduca, e fascinat de loso e, opera lirica a lui Eminescu este o transpunere literara a ideilor sale loso ce. Aceasta etapa l a facut da gandeasca altcumva literatura. Eminescu reuseste sa transpuna in versuri complexitatea psihologica a literaturii. Roman analitic in versuri. Poezia sa ilustreaza: 1- tineretea, colaborarea la familia, e dominata de modelele liricii pasoptiste, de Bolintineanu, etc Poetica a vederii- plasticizeaza realitatea , maniera neoclasica, poezie in care inca nu avem tonul original 2-Eminescu devine Eminescu, isi descopera originalitatea- Epigonii etc Comparatia si epitetul ornant. Poetica a viziunii- ilustreaza trans gurarea relitatii, e tematizata in debutul Scrisorii I, viziunile eminesciene=viziuni onirice. Patrunde adanc in interiorul sau. Metafore. Analogii surprinzatoare(Aristotel). A face metafore frumoase- surpinderea analogiilor. 3-tragismul- poetica de tip muzical care ilustreaza lamentatia tragica, poemele de maturitate, de scurte dimensiuni, sfasietoare prin tensiunea tragica. Naterea tragediei din spiritul muzicii-eseu F.N. Interpretare a luiCalinescu este o palingeneza- nastere si moarte. Mitul palingenezei fi fi fi fi fi fi  25.11.2024 Poezii de dragoste- Dorinta, Lacul, Sara pe deal, Floare-albastra Sara pe deal- iubirea ca vis, ideal, care ofera omului ?? Unitatea androginului Iubirea- completarea intei originare Elementele cadrului natural- salcamul, fantana, natura eminesciana este o natura stilizata. Natura este idee, un model. Nu trebuie sa cauti cadrul natural concret. Conexiune intre bolta cereasca si apa din fantana, stresinele casei sunt ridicate pana la luna. Corespondenta dintre teluric si ceresc. Peisajul, la Eminescu, este o stare de su et, el re ecta trairile interioare ale omului. Su etul incandescent proiecteaza teluricul in ceresc. (,,Arde in iubire ca para,,). Armonie intre parteneri. Fericirea este asemanata cu adormirea. -idila, estetica idilei e una bazata pe principiul armoniei, al corespondentelor dintre om si univers, partenerii cuplului erotic. -structura de mit, de poveste, trans gureaza realitatea in sens simbolic. Natura este una idealizata, oglindeste incandescenta su eteasca. Iubirea nu e vulgara. Visul, somnul- coborare in sine, o explorare si aprofundare a sinelui. Dorinta- scenariu al adormirii impreuna, natura e un cadru protector, il fereste pe om de societate, de exterior. A vazut iniubire o forma de cunoastere, inta umana renunata la individualitate. Oda in metru antic -structura mitica Imaginea iubitei e o imagine a ideala a vietii. Ruptura oncologica-momentul tragic al separatiei de originar, de elementar. Visul, dragostea, sunt mijloace din care eul devine unul cu natura?? Iubirea cand se concretizeaza sfarseste tragic. E un sentiment facut sa nu dureze, se hraneste cu el insusi. Nu traieste in ideea desavarsirii. Eminescu prin intermediul unor motive mitologice- nu trebuie sa analizam iubirea din perspectva psihologica, ci putem sa o vedem prin intermediul mitlui androginic. E o experienta de care suntem preveniti, confruntarea cu sentimentul de dragoste-> confruntarea cu viata. Mitul palingenezei (renasterea) Metempsihoza(reincarnare in animal, om, planta, in functie de merit) Pe Eminescu l a fascinat ideea de om, suferinta omului din cauza regenerarii, a trairilor. Increatul- ceea ce inca nu a intrat in ciclul mortii si regenerarii perpetue9 Oda, aproape geometric transpune ideea increatului. O transpunere la nivel individual a dramei cosmice. fl fl fi fi fl fi fl Imaginarul eminescian descrie gura unui semicer (geneza si extinctia) Suferinta este descrisa in termeni oximoronici, durerea e placuta, e cautata, e un element cheie. Dureros de dulce- o contradictie fundamentala ce de neste condiția umana. (Luceafarul, catalina- conditia umana) Povestea lui Hyperion- povestea consumarii unei experiențe, o evadare Poezia evolueaza de la idila la gandire, la eros, ce sunt concepute ca manifesatri complementare si chiar identice, limitele erosului sunt limitele gândirii umane. Iubita la Eminescu exista doar in masura de a se lasa gandita. (Poemul Icoana si privaz) De ce nu-mi vii- scrisa in perioada anilor de agonie. Nostalgia universului pierdut, universul arcadia (lume ideala, pastorala, imaginata de un pictor francez, perspectiva melancolica, un sentiment de nostalgie) (varsta arcadica- copilaria rememorat in poezia tarzie eminesciana) Fragilitatea conditiei umane ilustrate in poeziile tarzii. Amorul- lung prilej pentru durere. Da la idila-> meditatie Armonia este o proiectie idealizata. Codrule, codrutule Omul ca individ moare, reinvie, natura este o entitate neschimbatoare, e vazuta ca prototip, ca idee platoniciana, nu e nimic mimetic. Conștiința tragica a trecerii prin lume, a drumului ce duce spre moarte. Iubirea este vazuta ca instrument de culoastere, de deschidere spre lume. Memento mori (aminteste-ti ca mori) nasterea si disparitia civilizatiilor. Nu doar omul se naste si dispare, ci si popoarele- Eminescu isi imagineaza scenariul disparitiei civilizatiiloe- Egiptul antic, Grecia antic, Dacii, Zeii nordici- panorama Istoria- ca si viata omului, istoria este suma unor morti si regenerari 2 dimensiuni- Neptunica si Plutonica. Creatia Plutonica- naiva, izvorata din subconștient, Eminescu creează imagine aunui Dumnezeu singur, un Dumnezeu care se manifesta pe sine in lume. Lumea este imaginea divinitatii, toata poezia eminesciana are la baza mitul demiurgului care plange. Plansul ca expresiei a singuratatii lui Dumnezeu. Imaginea cezarului este similara demiurgului. Memento mori- confesiune Poem neptunic- creativitate neptunica, inspiratia lasa loc slefuirilor rationalizante, obsesiei formale, deseori a daunat. Criticilor mei- re ectia despre arta, valoare de arta poetica Epigonii Poezia la Eminescu este echivalata cu cantarea or ca, poezie bazata pe incantatie, element cheie a poeziei eminescene. Ciclul scrisorior- pune in legatura drama cosmica imaginata in Scrisoarea I cu drama poparelor intrate intr un proces de modernizare care le distruge samburele de autenticitate, In scrisori da frau viziunii sale conservatoare, ipostaza degradata a istoriei. SCRISOSOAREA I, II… SATIRA fl fi fi fi Cosmogonia din Scrisoarea I- mitologie personala, descrie geneza si exctinctia Stilistica negatiei in poezia lui Eminescu- T.Vianu Cand a dorit sa exprime ideea de Dumnezeu, de necunosct- a facut o in spiritul loso ei indiane, gandirea sa se hraneste si din mitologia orientala, Biblie. Are o paleta larga d ecunostinte, i a socat pe contemporani prin adancimea cognitiva Vianu schiteaza 3 categorii esentiale in lirica eminesciana - lirica personala a eului, de confesiune, cu radacini biogra ce -lirica mascata, poetul vorbeste despre sine prin intermediul unor masti lirice, unor personaje mitice -lirica a rolurilor, apare in poeziile edi cate precum Luceafarul, eul liric se manifesta in toate personajele Vianu- Luceafarul se cere interpretat ca poem simfonic, al vocilor poetic, poetul se exprima pe sine in toate personajele, in Catalin, catalina, hyperion, Demiurg Poezia de dragoste- tensiune irezolvabila, Eminescu e exemplar Eminescu a scris un roman analitic in versuri. Dca anu am avut un romancier, am avut un poet ce a analizat nuantele sufeltului omenesc, nu prin proza, ci cu ajutorul unor instrumente primitive. In uenta lui Shakespeare este vizibila. Glosa, Sonetele Eminescu anticipeaza evolutia liricii spre modernitate- Trecut-au anii, Melancolie Sarmanul Dionis. Proza fantastica Eminescu si publicistica sa-Milica Eminescu ridica limba romana la randul de limba a artei si a stintei Aduce o terminologie savanta si complicata. Eminescu- cel mai mare cititor roman, alaturi de Maiorescu- cei doi stalpi ai culturii romane Eminescu a cules scrieri, folclor, traduceri, statistica. In epoca sa era cunoscut ca publicist, gazetar. In perioada sa era un scriitor minor, fortele sale erau cunoscute in scrisul de gazeta. Cititor feroce, stie aproape la perfectia literatura romana, chiar si cea scrisa in slava. Mereu avea cartea langa el. A avut o conceptie stiinti ca asupra limbii romane. El nu scrie doar dupa inspiratie- nu iesi din tipar atatr de usor, trebuie sa cumpanesti- e un scriitor exigent. Sub protectia lui Maiorescu, are misiunea de a incheia doctoratul- este pasionat de istorie, drept, economie politica. Pasiunea pentru istorie s-a re ectat si in biblioteca sa- plina de manuscrise vechi. Bibliotecar, inspector scolar- era meticulos, exigent, nu imbratisa metodele balcanice (trecerea cu vederea, mica intelegere) Iasi- un amestesc de viata patriarhala si viata occidentala. Lumea se modernizeaza. fl fi fi fi fl fi fi Lasat de meseria de profesor, traieste la Creanga. Patrunde in redactie- Curierul de Iasi. ,,Eminescu si sursele germane din scrierile sale,, E un mare cititor de presa-cotidiana si culturala. Sursa de inspirate pentru Scrisoarea I- un profesor scrie despre cultura indiana- citeste scrierile in germana si creează adevarate opere. Intrarea lui in presa- sa citeasca presa internationala-> citind presa intelege ca exista o diferenta enorma intre ce se Intampla in marile capitale ale lumii(presa de lb germana, franceza, engleza) -> isi creeaza propria structura. Pe prima pagina se puneau stirile internationale. Eminescu diurn- presa Eminescu nocturn- se gandeste la ale sale- creatia poetica Curierul de Iasi- perioada de ucenicie. Primul scriitor ce formeaza un jurnal de front. Prin Veronica Micle, Regina, societatea romaneasca se emancipeaza. Salonul Cenaclul- citesti si infrunti critica altor scriitori Eminescu prefera compania elitei, a oamenilor educati. In perioada sa, ziarul invinge cartea. Apar scriitori ce scriu pentru gustul multimilor. Eminescu il publica pe Creanga, in foileton isi pune propriile screri. Strecoara valorile culturale in toate sferele literare. Antiteza nou vechi. Citeste marile carti ale teoriei politice. Ideologia conservatoare, viziunea asupra lumii- organism de sine statator, modelul ilucism?? In perioada iluminista. Scriitorul, pentru cititor, trebuie sa ramana o enigma- călăuzitoare in literatura, dar si presa. Are poezii ce par perfecta, scrierea greaca Texte cu iz foloso c- grele, meditatii opotice, desconstructia modernilor. Respecat pe linis conservatoare- pastreaza o schema. Isi dezvolta propriul plan fi