Scheletul capului în întregime PDF

Scheletul capului în întregime Neurocraniul- viscerocraniul - cele 2 componente formează o singură piesă - delimitare convențională - oasele nu se pot izola - unele oase edifică ambele porțiuni ale scheletului capului Neurocraniul- ovoid cu marele ax sit...

Scheletul capului în întregime Neurocraniul- viscerocraniul - cele 2 componente formează o singură piesă - delimitare convențională - oasele nu se pot izola - unele oase edifică ambele porțiuni ale scheletului capului Neurocraniul- ovoid cu marele ax situat sagital și cu extremitatea voluminoasă situată posterior Viscerocraniul- e un masiv suspendat de partea anterioară a neurocraniului  Scheletul capului în întregime Limita convențională: - glabela→ mg supraorbitală a F → mg zigom și creasta infratemporală de pe aripa mare sfenoidală →rădăcina longitudinală a proc zigom al T Scheletul capului în întregime Neurocraniul 2 regiuni: - calvaria= bolta craniului - baza craniului - supraf exterioară - supraf interioară - cavitatea craniană- encefalul și meningele - planul de separație exterior: - glabelă - protuberanța occ externă - oblic ant- post și sup spre inf - plan de separație interior: - linia de unire a porțiunii solzoase cu cea orbitară aF - protuberanța occ internă  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața exterioară Bolta craniului - solzul F, P, solzul O, fețele temporale de pe aripile mari ale sfenoidelor, solzurile T - suturile dintre oasele constitutive: - coronară, - lambdoidă, - sagitală, - sfeno-frontală, - sfeno-parietală, - sfeno-temporală, solzoasă - pe linia mediană: - glabela, sutura metopică, sutura sagitală, protuberanța occ externă  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața exterioară Bolta craniului -pe laturi: - mg supraorbitale, arcurile supraciliare ale F, eminențe F - eminențe P, găurile P și liniile T - linia temporală pornește de pe F unde e unică și se termină pe P, unde se dedublează în linia temp sup și inf -  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața exterioară Bolta craniului -pe laturi: - sub liniile temp= fosa temporală- limitată: - sup- linia temp sup - inf- comunică cu fosa infratemporală- spațiu delimitat astfel: - lat- osul zigom și arcada zigom - medial- creasta infratemp a sfenoidului - post- tuberculul articular al T - ant- fața temporală (medială) a osului Z - fosa infratemporală- alcătuire- solzul F, aripa mare S, solzul T - e acop de fascia temp, conține M temp  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața exterioară Bolta craniului - acoperită la exterior de periost- pericraniu- -f aderent de mb suturale ale calvariei și slab atașat la suprafața oaselor acestuia - hematoame/cefalhematoame- în traumatisme- sunt delimitate la nivelul oaselor- oprite la nivelul suturilor  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața exterioară Baza craniului - 3 zone: - anterioară - mijlocie - posterioară - prin 2 linii teoretice transversale: -prima unește tuberculii articulari ai temporalelor -a doua unește vârful celor 2 proc mastoidiene  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața exterioară Baza craniului - zona anterioară- facială- mascată de viscerocraniul - zona mijlocie- jugulară- cuprinsă între cele 2 linii teoretice amintite - constituită din: - pe linia mediană- porț bazilară a occ- formează bolta faringelui- tuberculul faringian și bursa faringiană - pe laturi- 2 patrulatere- orificii de comunicare între regiunile gâtului cu cavitatea neurocraniului  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața exterioară Baza craniului- Zona mijlocie Aria patrulaterelor e mărginită: - tuberculul articular al T - vf proc mastoidian - proc pterigoidian - condilul occ în patrulater se află: - orif acustic extern - fosa mandibulară - gaura spinoasă - gaura ovală - gaura ruptă - gaura jugulară- fosa jugulară - elemente de pe fața inf a stâncii T - canalul hipoglosului  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața exterioară Baza craniului- Zona posterioară- occipitală - pe linia mediană- g occ mare - creasta occ externă - protub occ externă - pe părțile lat: - condilii occ - liniile nuchale și mastoida- inserții M  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața interioară Bolta craniului - Solzul F, P, solzul O - pe linia mediană: - creasta frontală - sutura sagitală - șanțul sinusului sagital sup - protub occ int - pe laturi - foveole granulare - sutura coronară - sutura lambdoidă - g parietală - șanțuri arteriale - eminențe mamilare și impresiuni digitiforme  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața interioară Endobaza- 3 etaje Fosa craniană anterioară= Etajul anterior al bazei craniului- mărginită: - ant- planul convențional ce separă calvaria de baza craniului - post- șanțul prechiasmatic, mg post ale aripilor mici sfenoidale Fosa craniană mijlocie= Etajul mijlociu al bazei craniului limitat: - ant- șanț prechiasmatic, mg post ale aripilor mici S - post- lama patrulateră a S, mg sup ale stâncilor temp Fosa craniană post= Etajul post al bazei craniului limite: - ant- lama patrulateră a S, mg sup ale stâncilor temp - post- planul de separație cu bolta craniului  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața interioară Fosa craniană anterioară - porț orbitale F, lama ciuruită E, corpul și aripile mici ale S - pe linia mediană: - g oarbă - crista galli - pe laturi: - lama ciuruită etmoidală- filetele N olfactiv - g etmoidale ant și post- orbite-neurocraniu - fisuri sfeno-frontale- - fețele cerebrale ale porț orbitale a F - fețe sup ale aripilor mici S - canalele optice- N optic și A oftalmică  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața interioară Fosa craniană mijlocie - pe laturi- aripile mari S, - solzul T, -fața ant a stâncii T - median: - șanț prechiasmatic - fosa hipofizară - lama patrulateră a S  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața interioară Fosa craniană mijlocie= Etajul mijlociu al bazei craniului pe laturi: - șanțurile carotidiene - fisurile orbitale superioare- V oftalmică, N oculomotor, trochlear, abducens - g rotunde- N maxilar - g ovale- N mandibular - g spinoase- A meningee mijlocie - g rupte- între corpul și aripile mari S și vf stâncii T- trece N canalului pterigoidian -hiatul canalului facialului - orif interne ale canalelor carotidiene - suturile sfenoscuamoase - fisuri sfenopietroase  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața interioară Fosa craniană posterioară - fața post a stâncii T și O - linia mediană- -clivus, - g occ mare- trecerea bulbului, N accesori, A și V vertebrale, meningele spinale/cerebrale - creasta occ internă - protub occ int  Scheletul capului în întregime Neurocraniul Suprafața interioară Fosa craniană post= Etajul post al bazei craniului pe laturi: - șanțurile sinusurilor pietroase superioare - elemente de pe fața post a stâncii temp - șanțurile sinusurilor pietroase inf - g jugulare- cuprinse între O și stâncile T - procesul jugular- împarte g jugulară în 2 părți: - p ant- N glosofaringian - p post- N accesor, N vag, V jugulară internă - canalele hipoglosului - șanțurile sinusurilor sigmoidiene - fisurile pietro-occipitale Scheletul capului în întregime Viscerocraniul formă de prismă cu 5 fețe: -ant, - post, - sup, - 2 fețe laterale  Scheletul capului în întregime Viscerocraniul Fața anterioară formează fața limitată inf de mg inf a mandibulei - sup- linie orizontală ce trece prin sutura fronto-zigom pe linia mediană sup-inf: - sutura fronto-nazală - sutura internazală - orif ant al cavit nazale= apertura piriformă - spina nazală ant - sutura intermaxilară - protuberanța mentonieră  Scheletul capului în întregime Viscerocraniul Fața anterioară de fiecare parte a liniei mediane: - deschiderea orbitei - corpul maxilei și g suborbitară - proc frontal al maxilei - fosa canină - fața ant a corpului mandib  Scheletul capului în întregime Viscerocraniul Fața posterioară - orificile posterioare ale cavit nazale- choanele- separate între ele prin vomer - palatul osos- proc palatine ale maxilelor - lamele oriz ale palatinelor - limitat ant și pe laturi de proc alveolar al maxilei - post- se termină cu mg post ale lamelelor oriz ale palatinelor - pe palatul osos se află o sutură cruciformă formată din sutura palatină mediană și sutura palatină transversă  Scheletul capului în întregime Viscerocraniul Fața posterioară - deschiderea inferioară- bucală a canalului incisiv- unul sau două orif incisive- în fosa incisivă de pe linia mediană a palatului osos, post de dinții incisivi- închisă printr-un dop epitelial - prin canal coboară N nazo-palatin lung - g palatine mari- 2 – în partea postero- lat a palatului osos - terminația canalelor palatine mari - g palatine mici- 2 de fiecare parte- procesul alveolar al maxilei fața posterioară a corpului mandibulei cu elementele de la acest nivel  Scheletul capului în întregime Viscerocraniul Fața superioară- - aderentă la supraf exterioară a bazei craniului Fețele laterale- - oasele zigomatice și ramurile mandibulei - suturile osului zigom fronto-zigom, temporo- zigom, zigom-maxilară - arcada zigom- proc zigom al T unit cu proc temp al osului zigomatic - fața laterală a ramurii mandibulei, procesul coronoidian, scobitura mandibulei, procesul condilian al mandibulei  Cavitățile viscerocraniului Orbitele 2 cavități situate de-o parte și de alta a cavităților nazale adăpostesc globii oculari și anexele lor piramidă patrunghiulară: - o bază- anterioară, - un vf- posterior, - 4 pereți, - 4 mg axul orbitei e oblic dinainte inapoi și din afară înauntru prelungite înapoi cele 2 axe s-ar uni la nivelul sellei turcica  Cavitățile viscerocraniului Orbitele Baza - patrulater cu unghiurile rotunjite conturul- mg orbitară- subdivizată în 4 segmente. - mg superioară- supraorbitară- osul F - mg inf- infraorbitară- maxilă și zigomatic -mg medială- proc frontal al maxilei - mg lat- zigomatic poate fi explorată sub piele pe schelet- mg sup e mai proeminentă decât cea inf conturul medial e mai proeminent decât cel lat -câmpul vizual e mai întins inf și lateral - globul ocular e slab protejat inf și lat  Cavitățile viscerocraniului Orbitele Vârful- reprezentat de extremit medială a fisurii orbitale superioare Peretele sup- concav, - porț orbitară a F, post- aripa mică sfenoidală - fosa glandei lacrimale Peretele inferior- - fața orbitară a maxilei, - fața orbitară a osului zigom, - proc orbitar al palatinului - șanțul și canalul suborbitar- se deschide pe fața ant a maxilei prin g suborbitară - conțin A și N suborbitar -rap cu sinusul maxilar- nevralgii suborbitare în sinuzite maxilare  Cavitățile viscerocraniului Orbitele Peretele lateral - oblic înapoi și medial - fața orb a zigom, aripa mare S, porț orb a F - orif zigomatico-orbitar Peretele medial - răspunde cavit nazale - proc frontal al maxilei, - lacrimalul - lama orbitrp a labirintului etmoidal - fața laterală a corpului sfenoidului - fosa sacului lacrimal- delimitat de creasta lacrimală ant a maxilei și creasta lacrimală post a osului lacrimal - se continuă cu șanțul lacrimal- apoi prin canalul nazo-lacrimal- meatul inf al fosei nazale  Cavitățile viscerocraniului Orbitele Mg supero-laterală- sutura sfeno-frontală - post se observă fisura orbitară sup Mg supero-medială- sutura fronto-maxilară, fronto-lacrimală, fronto-etmoidală -post- orif etmoidal anterior și posterior, canalul optic Mg infero-lat- ocupată de fisura orbitară inf prin care N infraorb pătrunde în orbită - ant- mg e formată de fața orb a osului zigom Mg infero-medială- rotunjită- sutura lacrimo- maxilară și etmoido-maxilară la omul viu- orbita e căptușită de periost, puțin aderent de pereții orbitei  Cavitățile viscerocraniului Orbitele- comunicări cu neurocraniul- canalul optic, fisura orbitală sup, orif etmoidal ant și post cu fosa infratemporală- fisura orbitală inferioară și canalul zigomatic cu fosa pterigopalatină- prin porț medială a fisurii orbitare inferioare cu fața – prin șanțul șși canalul suborbitar cu cavit nazală- canalul nazo-lacrimal  Cavitățile viscerocraniului Cavitățile nazale situate în centrul feței coridor turtit transversal- 4 pereți și 2 orificii Peretele inferior- -ant- proc palatin al maxilei - post- lama orizontală a osului palatin - între cele 2 oase- sutura palatină transversă - concav transversal - în partea ant- orif sup al canalului incisiv  Cavitățile viscerocraniului Cavitățile nazale Peretele superior= bolta - șanț îngust, curb, orientat dinainte înapoi - nazalul, - spina nazală a F, - lama orizontală a E, - fețele ant și inf ale corpului S Peretele medial= septul osos al nasului - separă cele 2 cavit nazale - sup- lama perpendiculară a etm - inf- vomer = cele 2 oase delimitează un unghi deschis ant care la omul viu e completat de cartilajul septului nazal  Cavitățile viscerocraniului Cavitățile nazale Peretele lateral - 6 oase- - maxila, - lacrimalul, - E, S, - lama perpendiculară a palatinului, - cornetul inferior - cornetul superior și mijlociu- aparțin E - cornetul inferior- os aparte - cornetele delimit cu per lat al cavit nazale cele 3 meaturi- sup, mijl și inf  Cavitățile viscerocraniului Cavitățile nazale Perete lateral - Meatul sup- se deschid celulele etm post - meatul mijl- se întâlnesc elem descrise la fața medială a labirintului etmoidal: bula etmoidală, procesul uncinat- între ele hiatul semilunar- conduce în infundibulul etmoidal în care se deschis sinusul F, maxilar și celulele etm ant - meatul inf- canalul nazo=lacrimal  Cavitățile viscerocraniului Cavitățile nazale Perete lateral - pe fața medială a corneteleor și septului nazal se creează o fisură verticală= meatul comun - porț post a meatului comun- cuprinsă între extremit post a cornetelor și coane= meat nazofaringian- prin el fosele nazale comunică cu faringele - post sup a per lat- între cornetul sup și fața ant a corpului sfenoidului- spațiu- reces sfeno- etmoidal- sinusul sfenoidal - g sfeno-palatină- comunicare dintre fosa pterigopalatină și cavit nazală- trec A sfenopalatină și rr nervoase destinate mucoasei nazale  Cavitățile viscerocraniului Cavitățile nazale Orificiul anterior= apertura piriformă circumscris de scobiturile nazale ale celor 2 maxile și de cele 2 oase nazale inf e delimitat de spina nazală ant  Cavitățile viscerocraniului Cavitățile nazale Orif posterioare= choanele - orif dreptunghiulare, formate astfel: -inf- lama oriz a palatinului - sup- corpul sfenoidului acoperit de aripile vomerului - lateral -de lama mediala a proc pterigoid - medial- mg post a vomerului  Cavitățile viscerocraniului Cavitățile nazale Comunicări cu craniul- orif lamei orizontale a E cu orbita- canalul nazo-lacrimal cu fosa pterigopalatină- g sfeno-palatină cav bucală- canal incisiv sinusurile paranazale- orif de pe per lat al cavit faringele- prin choane cu exteriorul- apertura piriformă  Fosa infratemporală situată sub fosa temporală regiune topografică se observă 2 M pterigoidieni, N mandibular, A maxilară Pereți: - lateral- fața temporală a osului zigomatic și a ramurii mandibulare - anterior- tuberozitatea maxilei - medial- lama laterală a proc pterigoid și tuberozitatea maxilei- - fisura pterigomaxilară- comunică cu fosa pterigopalatină - superior- medial- fața infratemporală de pe aripa mare sfenoidală - orificiu prin care comunică cu fosa temporală- orificiu mare - inferior și posterior- lipsesc  Fosa infratemporală Comunicări 1. cu craniul- gaura ovală și gaura spinoasă 2. fosa temporală- spațiu larg delimitat de arcada zigomatică 3. fosa pterigopalatină- fisura pterigomaxilară de pe peretele ei medial 4. orbita- fisura orbitală inferioară 5. canalul mandibulei- prin gaura mandibulei  Fosa pterigopalatină între:- tuberozitatea maxilei - proc pterigoid - lama perpendiculară a palatinului considerată o anexă a fosei infratemporale- situată în fundul acesteia se observă N maxilar, ggl pterigopalatin, terminația A maxilare- de la aceste formațiuni vasculo-nervoase pornesc numeroase ramuri care pătrund prin orificiile acestei fose formă de piramidă patrunghiulară- bază, vârf, 4 pereți  Fosa pterigopalatină Baza- îndreptată spre superior - formată din fața maxilară a aripii mari a sfenoidului și de fața inf a corpului sfenoidului - g. rotundă- N maxilar pătrunde în fosa pterigopalatină - fisura orbitală inferioară- ies N maxilar și A suborbitară Vârful- spre inferior - format prin întâlnirea proc pterigoid cu tuberozitatea maxilei - se continuă cu 3 canale: - palatin mare- ies N palatin mare și A palatină descendentă - 2 canale palatine mici- A și Nn palatini mici  Fosa pterigopalatină Peretele anterior- format de tuberozitatea maxilei - găuri și canale alveolare- trecerea N și A alveolare postero-superioare Peretele posterior- format de procesul pterigoid - canalul pterigoid- trece N canalului pterigoidian Peretele medial- format de lama perpendiculară a palatinului - g. sfenopalatină- trec A sfenopalatină și rr nervoase pt cavit nazală peretele lateral- lipsește - înlocuit de fisura pterigomaxilară  Fosa pterigopalatină Comunicările 1. cu craniul- g. rotundă 2. cu orbita- fisura orbitară inferioară 3. cu cavitatea nazală- g sfenopalatină 4. exobaza- canalul pterigoidian 5. palatul osos- canalul palatin mare - canalele palatine mici 6. alveolele dentare- orificiile și canalele alveolare de pe tuberozitatea maxilei 7. fosa infratemporală- fisura pterigomaxilară  Arhitectura scheletului capului Forma capului uman rezultă din interacțiunea mai multor factori: - dezvoltarea encefalului și creșterea consecutivă a neurocraniului - poziția bipedă, viteza relativ mică de deplasare și transmiterea funcțiilor de prehensiune la membrele superioare - dezvoltarea viscerocraniului  Arhitectura scheletului capului adaptările de formă ale oaselor capului sunt însoțite de o arhitectură corespunzătoare- structura oaselor→Asigură rezistență și elasticitate pt scheletul capului calvaria - 2 lame de substanță compactă și un strat de diploe între ele - grosime relativ uniformă- medie de 5 mm; 10-15 mm la niv protub occ ext  Arhitectura scheletului capului baza craniului- - diferențe de grosime mai mari - pe alocuri e formată din lame subțiri de substanță compactă , iar în altele conține substanță spongioasă din abundență  Arhitectura scheletului capului Liniile de rezistență ale viscerocraniului= stâlpi de rezistență 4 perechi de linii- reflectă forțele de presiune ce se dezvoltă în timpul masticației în dreptul arcadelor dentare- se transmit la neurocraniu 1. Stâlpul fronto-nazal 2. Stâlpul zigomatic 3. Stâlpul pterigo-palatin 4. Linia mandibulară  Arhitectura scheletului capului Liniile de rezistență ale viscerocraniului= stâlpi de rezistență 1. Stâlpul fronto-nazal: - pornește de la nivelul caninilor și al incisivilor superiori- urcă de-a lungul proc frontal al maxilei- se răsfrânge pe mg supraorbitară a frontalului  Arhitectura scheletului capului Liniile de rezistență ale viscerocraniului= stâlpi de rezistență 2. Stâlpul zigomatic: - de la nivelul primilor molari superiori- urcă de-a lungul feței anterioare a corpului maxilei și ajunge la osul zigomatic- de aici liniile de rezistență se divid: a. una continuă proc orbitar al osului zigomatic și ajunge la fronto-nazal b. a doua continuă arcada zigomatică și pe liniile temporale de pe calvarie  Arhitectura scheletului capului Liniile de rezistență ale viscerocraniului= stâlpi de rezistență 3. Stâlpul pterigopalatin: - de la niv ultimilor molari superiori- urcă de-a lungul tuberozității maxilei- a lamei perpendiculare a palatinului și a proc pterigoidian- corpul sfenoidului 4. Linia mandibulară: - sumează presiunile exercitate asupra arcadei dentare inferioare- urmează traiectul liniei oblice de pe corpul mandibulei, ramura și capul mandibulei- mastoidă- liniile temporale ale calvariei- baza neurocraniului  Arhitectura scheletului capului Liniile de rezistență ale calvariei= arcuri de rezistență 3 arcuri de rezistență orientate sagital și 2 arcuri transversale: 1. Arcul medio-sagital 2. Arcurile latero-sagitale 3. arcurile transversale 1. Arcul mediosagital: - prin creasta frontală- sutura sagitală- protub occ int- creasta occ int 2. Arcurile laterosagitale: -dinainte-inapoi: linia temporală a F- linia temp inf a P- proc mastoidian- baza craniului -dinapoi-înainte: rădăcina longitudinală a proc zigom- arcada zigom- osul zigom- linia temp a F  Arhitectura scheletului capului Liniile de rezistență ale calvariei= arcuri de rezistență 3. Arcurile transversale: - ant: creasta transversală a F - post- liniile nucale - arcurile calvariei sunt întărite de suturi- intervin ca arcuri de rezistență prin mg dințate - aripa mare a sfenoidului și solzul temporalului au mg tăiată în dauna lamei compacte interne - parietalul și frontalul sunt tăiate în dauna lamei compacte externe →solzul T și aripa mare S împiedică deplasarea în afară a celor 2 oase  Arhitectura scheletului capului Liniile de rezistență ale bazei craniului= căpriori de rezistență - rol de sprijin pt stâlpii de rezistență ai viscerocraniului- transmit o parte din forțele produse de masticație înspre arcurile de rezistență ale calvariei - sunt 6 căpriori de rezistență: - post- cele 2 stânci T - ant- cele 2 aripi mici S - crista galli și corpul S - occipital- creasta occ internă - cei 6 căpriori converg spre porțiunea bazilară a O- piesa de rezistență maximă a bazei neurocraniului- se fracturează rar - fracturile intersează zonele mai slabe, dintre liniile de rezistență - intereseză întâi lama compactă internă  Caracterele scheletului capului în funcție de vârstă scheletul capului se dezvoltă în strânsă legătură cu encefalul, organele de simț, cavitatea bucală și cavitățile nazale neurocraniul- adăpostește encefalul și organele de simț viscerocraniul- cavitate bucală și nazală- funcțiile respiratorie și masticatorie  Caracterele scheletului capului în funcție de vârstă primele 5-6 S intrauterine- schelet membranos- desmocraniul în S8 începe condrificarea scheletului capului- condrocraniul apoi se osifică- osteocraniul oasele bazei craniului și o parte din oasele viscerocraniului- trec prin toate cele 3 faze oasele calvariei și unele din oasele viscerocraniului- nu trec prin faza cartilaginoasă (de condrocraniu)- se osifică direct din schița membranoasă  Caracterele scheletului capului în funcție de vârstă osificarea completă se realizează după naștere – la naștere prezintă porțiuni membranoase și cartilaginoase- necesitatea dezvoltării craniului în raport cu creșterea encefalului la nivelul calvariei, suturile nu sunt complet formate- rămân spații membranoase largi= fontanele- se reduc treptat, până la dispariție N-n are 6 fontanele principale: - 2 nepereche- pe linia mediană: bregmatică, lamdoidă - 2 perechi- simetrice- lateral- pterice= sfenoidale - asterice= mastoidiene  Caracterele scheletului capului în funcție de vârstă Fontanela bregmatică= anterioară - cea mai mare - la unirea solzului F și cele 2 parietale - la locul de unire dintre suturile coronară și sagitală - formă rombică- 2.5 cm - regresează progresiv- dispare la vârsta de 2 ani - mărirea exagerată/închiderea întârziată- rahitism, hidrocefalie - închiderea prematură- microcefalie - se poate aborda sinusul sagital sup- puncții, administrare medicamente  Caracterele scheletului capului în funcție de vârstă Fontanela posterioară= lambdoidă - la unirea solzului O cu cele 2 parietale - la locul de întâlnire dintre sutura lambdoidă și sutura sagitală - formă triunghiulară- 1 cm - se închide la 4-8 S după naștere Fontanelele pterice= sfenoidale- antero-laterale - în număr de 2 - la unirea sfenoidului- frontalului- temporalelor și parietalelor - se închid la scurt timp după naștere  Caracterele scheletului capului în funcție de vârstă Fontanelele asterice= mastoidiene- postero-laterale - în număr de 2 - la unirea O- P și mastoidelor - dispar la scurt timp după naștere pot exista fontanele supranumerare: - glabelară, metopică (în sutura metopică), sagitală (între cele 2 parietale)  Caracterele scheletului capului în funcție de vârstă - oasele calvariei cresc treptat și se unesc→ suturile - linia suturală conține o lamă de țesut conjunctiv și după închidere - osificarea acestei lame- sinostoza suturilor- începe pe supraf endocraniană și se termină pe supraf exocraniană a calvariei- - osificarea suturilor începe dup 45 ani: - 45 ani- sutura coronară - 50- 60 ani- sutura lambdoidă - 60-65 ani- sutura solzoasă