Oasele Capului: Neurocraniul PDF

Oasele capului Formează craniul 23 oase Mandibula și hioidul sunt mobile, restul sunt fixe Neurocraniul- adăpostește encefalul Viscerocraniul-- pt unele organe de simț - segmentele inițiale ale aparatelor digestiv și respirator  Neurocraniul 8 oase: - neperech...

Oasele capului Formează craniul 23 oase Mandibula și hioidul sunt mobile, restul sunt fixe Neurocraniul- adăpostește encefalul Viscerocraniul-- pt unele organe de simț - segmentele inițiale ale aparatelor digestiv și respirator  Neurocraniul 8 oase: - nepereche- frontal, etmoidal, sfenoidal, occipital; - pereche- parietale, temporale; calvaria= bolta craniului= calota craniană baza craniului; forme variate: plane, pneumatice, neregulate.  Frontalul Os median, nepereche; Os pneumatic, neregulat și lățit; Situat în partea anterioară a craniului; Participă la formarea cavităților nazale și a orbitelor;  Frontalul Alcătuire: - porțiune verticală= solzoasă - porțiune orizontală- scobitura etmoidală- scobitură adâncă; - porțiune nazală- situată ant de scobitura etm. - porțiunea orbitală- 2 lame osoase de- o parte și de alta a scobiturii etm.  Frontalul Orientare: - inferior- porțiunea ce prezintă o mare scobitură - anterior- porțiunea mai boltită a osului  Frontalul Porțiunea solzoasă= scuama Formează porțiunea ant a calvariei - 2 fețe: exocraniană= exterioară endocraniană= interioară - marginea superioară a solzului= marginea parietală - margine inferioară- supraorbitală  Frontalul Porțiunea solzoasă= scuama Fața exocraniană Prezintă: - eminențele frontale= tuberozități - 2 ridicături netede situate de-o parte și de alta a liniei mediane - arcade supraciliare - 2 proeminențe transversale - inf de eminențele frontale - glabela- între arcadele supraciliare - supraf proem sau deprimată - folosită în antropologie  Frontalul Porțiunea solzoasă= scuama Fața exocraniană - mg supraorbitară-mg inferioară - sub arcadele supraciliare - limita dintre porț solzoasă și cea orbitară a F - curbă și groasă - se termină lateral cu procesul zigomatic- se artic cu osul zigomatic - incizura/gaura supraorbitară - incizura/gaura frontală- situată medial de cea supraorbitară  Frontalul Porțiunea solzoasă= scuama Fața exocraniană - mg laterală a proc zigomatic se continuă cu linia temporală- delimitează fața temporală- o față laterală mai mică - linia temporală- se continuă spre posterior cu liniile temporale superioară și inferioară de pe osul parietal - sutura metopică= frontală- pe linia mediană - in viața intrauterină și la naștere- frontalul alc din 2 jumătăți simetrice - dispare la vârsta de 1 an Frontalul Porțiunea solzoasă= scuama Fața endocraniană - gaura oarbă- pe linia mediană - creasta frontală- sup de gaura oarbă - se inseră coasa creierului - șanțul sinusului sagital superior- pe linia mediană - șanțuri arteriale, impresiuni digitiforme, eminențe mamilare- situate de-o parte și de alta a liniei mediane  Frontalul Porțiunea solzoasă= scuama Marginea solzului- parietală Marginea superioară- parietală - arcuată și foarte dințată - se articulează cu parietalele- sutura coronară  Frontalul Porțiunea orizontală Scobitura/incizura etmoidală - formă de U, cu concav spre post - pătrunde osul etmoid - ramura transversală (U) răspunde porțiunii nazale - ramurile laterale conțin semicelule- pe craniul articulat sunt completate de semicelulele etmoidului→ celule - găuri etmoidale: una anterioară și una posterioară- printre celule - comunică cu orbitele  Frontalul Porțiunea orizontală Porțiunea orbitală - de-o parte și de alta a scobiturii etmoidale - 2 lame osoase - față inferioară= orbitară- concavă, netedă - tavanul orbitei - lateral- fosa glandei lacrimale- o mică depresiune - medial- foseta trohleară și spina trohleară- fixarea scripetelui M oblic extern superior al ochiului - față superioară= cerebrală- convexă, neregulată - impresiuni digitiforme și eminențe mamilare - mg anterioară= mg supraorbitară a porț solzoase a F - mg medială- coresp scobiturii etmoidale - mărginește semicelulele și g. etmoidale - mg posterioară- se artic. cu aripa mică a sfenoidului  Frontalul Porțiunea orizontală Porțiunea nazală - între cele 2 lame orbitare și ant de scobitura etmoidală - neregulată și dințată - spina nazală- - se artic- ant- cu cele 2 oase nazale - post- lama perpendiculară a E - mg anterioară= mg nazală- neregulată - se artic. extremitățile sup ale oaselor nazale și procesele frontale ale maxilarelor  Frontalul Porțiunea orizontală Porțiunea nazală - între cele 2 lame orbitare și ant de scobitura etmoidală - neregulată și dințată - spina nazală- - se artic- ant- cu cele 2 oase nazale - post- lama perpendiculară a E - mg anterioară= mg nazală- neregulată - se artic. extremitățile sup ale oaselor nazale și procesele frontale ale maxilarelor  Frontalul - creasta transversală= creasta fronto-orbito- nazală -între porțiunea verticală și cea orizontală a F - delimitează net cele 2 porțiuni - curburi- una mediană și 2 laterale - curbura mediană- reprezentată de porț nazală - curburile laterale- reprezentate de cele 2 mg supraorbitare  Frontalul Conformație interioară Sinusurile frontale - la nivelul glabelei și lateral de ea - 2 cavități pneumatice asimetrice - se formează prin îndepărtarea celor 2 lame de substanță compactă a porț solzoase a F - despărțite de un sept sagital asimetric - orificiu- apertura sinus frontalis- în partea medială a planșeului sinusului- se continuă prin canalul fronto-nazal- se deschide în meatul mijlociu - mucoasa ce tapetează sinusurile F comunică cu mucoasa cavit nazale- inflamare!→sinuzită frontală  Etmoidul os nepereche, situat median în scobitura etmoidală a F os complex, forma unei balanțe os pneumatic participă la formarea- bazei craniului - cavităților nazale - orbitelor Orientare: - sup- porțiunea mică a lamei verticale a osului - ant- mg groasă și scurtă a acestei lame  Etmoidul Alcătuire: - o lamă verticală- mediană, subțire - o lamă orizontală- ciuruită - 2 mase laterale cubice- atârnă de mg lamei orizontale - conțin celule etmoidale- cavități pline cu aer  Etmoidul Lama orizontală - umple scobitura etmoidală a F - participă la formarea: - bazei craniului - bolții cavităților nazale Lama verticală - crista galli- o porțiune mică situată sup de lama orizontală - lama perpendiculară- o porțiune mare- pătrunde în cavit nazală- participă la formarea septului nazal Masele laterale= labirintele etmoidale - peretelui lateral al cavităților nazale și la peretele medial al obitei  Etmoidul Lama verticală Subdivizată de către lama orizontală în 2 porțiuni: - una situată superior - una situată inferior a. Porțiunea superioară= Crista galli- creastă de cocoș - mică, cu formă triunghiulară - ant de ea se află g. oarbă a F - pe vf crestei se inseră coasa creierului- prelungire a durei mater cerebrale - din mg ant a crestei se desprind 2 prelungiri- completează g. oarbă și se unesc cu creasta F  Etmoidul Lama verticală Subdivizată de către lama orizontală în 2 porțiuni: - una situată superior - una situată inferior a. Porțiunea superioară= Crista galli- creastă de cocoș b. Porțiunea inferioară= lama perpendiculară- - mai mare, formă patrulateră - coboară în cavit nazală- - participă la formarea septului nazal- împreună cu vomerul și un cartilaj  Etmoidul Lama orizontală= lama ciuruită lamă dreptunghiulară împărțită de crista galli în 2 șanțuri antero- posterioare șanțurile sunt prevăzute cu 25-30 orificii- trec filetele N olfactiv  Etmoidul Labirintele etmoidale- masele laterale 2 mase cubice, atârnate de mg lat ale lamei orizontale celule etmoidale completate pe scheletul articulat de celulele oaselor învecinate; Fiecare labirint are 6 fețe: a. Fața laterală= lama orbitară- plană și netedă; - subțire= lamina papyracea; -  Etmoidul Labirintele etmoidale- masele laterale Fiecare labirint are 6 fețe: a. Fața laterală= lama orbitară- plană și netedă; b. Fața medială- -participă la formare peretelui lateral al cavității nazale - se desprind cornete= sup și mijlociu- - 2 lame răsucite în formă de cornet de hârtie - alcătuiesc pe fața ant a labirintului 2 proeminențe antero-posterioare - cornetele delimit împreună cu fața medială a labirintului câte un spațiu= meat superior și meat mijlociu -  Etmoidul Labirintele etmoidale- masele laterale Fiecare labirint are 6 fețe: Fața medială-- cornetele delimit câte un spațiu= meat superior și meat mijlociu -în meatul mijlociu se află: -procesul uncinat- lamelă osoasă subțire și oblică, desprinsă de pe fața medială a labirintului - străbate meatul mijlociu în jos și post și se artic cu conetul inferior - bula etmoidală- celulă osoasă proeminentă a E- situată post și sup de procesul uncinat -hiatul semilunar- între procesul uncinat și bula etm.- - despicătura semilunară= conduce în infundibulul etmoidal - fund de sac îngust și alungit- se deschide canalul fronto-nazal, hiatul maxilar și celule etmoidale anterioare și mijlocii  Etmoidul Labirintele etmoidale- masele laterale Fiecare labirint are 6 fețe: a. Fața laterală b. Fața medială c. Fața superioară - prezintă semicelule- completate pe scheletul articulat cu semicelulele F - găurile etm ant și posterioară- asigură comunicarea neurocraniului cu orbita  Etmoidul Labirintele etmoidale- masele laterale Fiecare labirint are 6 fețe: a. Fața laterală b. Fața medială c. Fața superioară d. Fața inferioară- alcătuită din cornetul mijlociu e. Fața anterioară- semicelule completate cu cele ale osului lacrimal f. Fața posterioară- semicelule completate cu cele ale osului sfenoid  Etmoidul Conformația interioară - format din lame de os compact - labirintele etmoidale conțin celule cu aer grupate: - anterioare- se deschid în meatul mijlociu - mijlocii- se deschid în meatul mijlociu - posterioare- se deschid în meatul superior - labirintele mai conțin semicelule care se completează cu semicelulele oaselor vecine→ celule - celulele etmoidale sunt căptușite de o mucoasă ce se continuă cu cea a cavităților nazale - așezarea celulelor etmoidale favorizează propagarea procesului inflamator în direcția orbitei și a neurocraniului- complicații severe  Sfenoidul os median și nepereche situat la baza craniului comparat cu o viespe în zbor I se descriu: - un corp - 3 perechi de prelungiri= - aripi mari - aripi mici - procese pterigoide Orientare: sup- fața netedă a prelungirilor mici- arpile mici ant- marginea dințată a acestor prelungiri  Sfenoidul Corpul sfenoidului - formă cubică- 6 fețe: a. Fața superioară= cerebrală= endocraniană - jugul sfenoidal- în partea anterioară, supraf. patrulateră - ocupă spațiul dintre cele 2 aripi mic - șanț prechiasmatic- post de jugum S- șanț transversal - leagă cele 2 canale optice - șaua turcească= sella turcica- post de șanț - prezintă 3 elemente: - fosa hipofizară - tuberculul șeii - spătarul șeii  Sfenoidul Corpul sfenoidului a. Fața superioară= cerebrală= endocraniană Fosa hipofizara- - adăpostește glanda hipofiză - poate fi evidențiată radiologic- modificări de formă ale fosei - pe mg lat – procese clinoide mijlocii- 2 mici proeminențe - limitată- ant prin tuberculul șeii - post- lama patrulateră= spătarul șeii - unghiurile libere ale lamei patrulatere proemină= procese clinoide posterioare - fața post a lamei patrulatere se continuă cu porțiunea bazilară a occipitalului, cu care formează clivusul  Sfenoidul Corpul sfenoidului b. Fața inferioară= faringiană - creasta sfenoidală inferioară- pe linia mediană- se articulează cu vomerul prin șanțul vomerului -concha= cornetul sfenoidului- în partea laterală  Sfenoidul Corpul sfenoidului c. Fața anterioară= față etmoido-nazală- răspunde părții post a etmoidului - participă la formarea peretelui superior al foselor nazale - creasta sfenoidului- pe linia mediană- creastă verticală- -- se artic cu lama perpendiculară a E - de-o parte și de alta a crestei sfenoidului se observă orificiile sinusurilor sfenoidale și prelungirile celor două cornete ale sfenoidului care vin de pe fața inferioară a corpului  Sfenoidul Corpul sfenoidului e. Fața posterioară- sudată cu porțiunea bazilară a occipitalului - inițial cele 2 oase sunt unite prin sincondroza sfeno-occipitală- se osifică la 16-18 ani f. Fețele laterale- mascate de aripile mari care se desprind de la acest nivel - sup de inserția aripilor mari se află șanțul cavernos- adăpostește sinusul cavernos al durei mater- străbătut de A carotidă internă și N III, IV, VI și oftalmic  Sfenoidul Aripile mici - 2 lame triunghiulare; - o față superioară- plană - o față inf= orbitară- participă la formarea peretelui superior al orbitei - fisura orbitală superioară- delimit cu aripile mari- - o mg ant- dințată- artic cu osul frontal - o mg post- concavă, tăioasă - desparte fosa craniană anterioară de fosa craniană mijlocie -mg se îngroașă medial→o proeminență= proces clinoid anterior - o bază- orientată medial- străbătută de canalul optic- N optic și A oftalmică  Sfenoidul Aripile mari - 2 prelungiri ce se desprind de pe fețele laterale ale corpului S - formă complexă, sunt întinse și prezintă multe fețe și mg - participă la aclătuirea diferitelor reg ale capului - Prezintă: - bază - vârf - mai multe fețe și mg  Sfenoidul Aripile mari 1. Baza= rădăcina - aderă în parte de corp și se prelungește liber - străbătută de 3 orificii: - g. rotundă- comunicare cu fosa pterigopalatină- - N maxilar - g. ovală- situată post de g rotundă - comunicare cu fosa infratemp - N mandibular, A meningee accesorie, N pietros mic - g spinoasă- situată post de g ovală - A și V meningee mijlocie, r meningeală a N mandibular Inconstant: - g venoasă Vesalius- medial de g ovală- trece o venă emisară - g. pietroasă- medial de g spinoasă- N pietros mic  Sfenoidul Aripile mari 1. Baza= rădăcina - aderă în parte de corp și se prelungește liber - străbătută de 3 orificii: - g. rotundă- comunicare cu fosa pterigopalatină- - N maxilar - g. ovală- situată post de g rotundă - comunicare cu fosa infratemp - N mandibular, A meningee accesorie, N pietros mic - g spinoasă- situată post de g ovală - A și V meningee mijlocie, r meningeală a N mandibular Inconstant: - g venoasă Vesalius- medial de g ovală- trece o venă emisară - g. pietroasă- medial de g spinoasă- N pietros mic  Sfenoidul Aripile mari 2. Vârful - îndreptat lateral - se artic cu parietalul= unghi parietal  Sfenoidul Aripile mari Fețele- sunt în număr de 5: a. Fața cerebrală- singura față endocraniană b. Fața orbitară- participă la formarea peretelui lateral al orbitei c. Fața temporală- face parte din fosa temporală- inserția M temporal  Sfenoidul Aripile mari - Fețele sunt în număr de 5: a. Fața cerebrală- singura față endocraniană b. Fața orbitară- participă la formarea peretelui lateral al orbitei c. Fața temporală- face parte din fosa temporală- inserția M temporal d. Fața infratemporală- situată inf de fața temporală- separate de creasta infratemporală - formează peretele sup al fosei infratemporale - aproape de mg post și lat de proc pterigoid- un șanț puțin adânc pt porțiunea cartilaginoasă a tubei auditive e. Față maxilară- participă la formarea fosei pterigopalatine - situată inf de fața orbitară  Sfenoidul Marginile - 6- 3 endocraniene- frontală, solzoasă, pietroasă - 3 exocraniene- zigomatică, parietală, orbitală a. Marginea frontală- orizontală, privește înainte - delimit cu aripile mici fisura orbitală superioară- V oftalmică superioară, N III, IV; VI; oftalmic - lateral se artic cu solzul F b. Mg. solzoasă- dințată spre lateral- artic cu solzul temporalului c. Mg. pietroasă- privește post- artic cu stânca temporalului - delimit g ruptă - între mg pietroasă și cea solzoasă a S- spina sfenoidului  Sfenoidul Marginile - 6- 3 endocraniene- frontală, solzoasă, pietroasă - 3 exocraniene- zigomatică, parietală, orbitală a. Marginea frontală- orizontală, privește înainte - delimit cu aripile mici fisura orbitală superioară- V oftalmică superioară, N III, IV; VI; oftalmic - lateral se artic cu solzul F b. Mg. solzoasă- dințată spre lateral- artic cu solzul temporalului c. Mg. pietroasă- privește post- artic cu stânca temporalului - delimit g ruptă - între mg pietroasă și cea solzoasă a S- spina sfenoidului  Sfenoidul Marginile - 3 exocraniene- zigomatică, parietală, orbitală d. Mg zigomatică- verticală, orientată anterior - separă fața temporală de cea orbitară - se artic cu osul zigomatic e. Mg parietală- orientată în sus- artic cu parietalul f. Marginea orbitală- orientată în jos - separă fața orbitară de cea maxilară - formează împreună cu maxila- fisura orbitală inferioară- N maxilar pătrunde în orbită  Sfenoidul Procese pterigoide - 2 coloane verticale, desprinse de pe fața inf a corpului și a aripilor mari sfenoidale - 2 lame- una laterală- dispusă oblic - una medială- dispusă sagital Lamele se unesc anterior- fața anterioară care rezultă din unire participă la formarea fosei pterigopalatine - șanțul pterigopalatin- pleacă de la canalul pterigoidian, merge în jos și prin articulare cu șanțul de pe maxilă rezultă canalul palatin mare - posterior lamele se distanțează- delimitând fosa pterigoidă- inserția M pterigoidian medial  Sfenoidul Procese pterigoide - Rădăcina = baza proceselor pterigoide- străbătută de canalul pterigoidian= canal vidian- A și N canalului pterigoidian - inferior, între cele 2 lame- incizura pterigoidiană- despicătură triunghiulară- artic cu proc. piramidal al palatinului  Sfenoidul Procese pterigoide Lama medială- mai îngustă, prezintă: - proces vaginal- lamă osoasă dispusă superior și medial- pe fața inf a S - canal vomero-vaginal- între proces și corpul S- prin unirea cu aripile vomerului - canal palato-vaginal- pe procesul vaginal prin unire cu procesul sfenoidal al palatinului - cârlig pterigoidian- extremitate inferioară- îndreptat în jos și lateral- tendonul M tensor al vălului palatin - fața medială- participă la formarea peretelui lateral al fosei nazale de acea parte - fața laterală- sup- foseta scafoidă- M tensor al vălului palatin - mg posterioară- scobitură circulară pt tuba auditivă  Sfenoidul Procese pterigoide Lama laterală - mai mare și mai simplă - mg post- proces pterigospinos- lig pterigospinos- spre spina sfenoidului - pe fața laterală- M pterigoidian lateral - fața medială- participă la formarea fosei pterigopalatine  Sfenoidul Conformație interioară Sinus sfenoid - în corpul sfenoidului, de o parte și de alta a liniei mediane- - cele 2 sinusuri sunt separate printr-un sept - se deschid în recesul sfeno-etmoidal al cavit nazale printr-un orificiu situat de-o parte și de alta a crestei sfenoidale  Sfenoidul Conformație interioară Sinus sfenoid - raporturi: sup- sella turcica- glanda hipofiză inf- cavit nazale și bolta faringelui ant- cavit nazale post- porțiunea bazilară a occipitalului lateral- sinusurile carotidiene ale durei mater și formațiunilor acestor sinusuri - se poate inflama- - datorită comunicării cu cavit nazală- complicațiile sinuzitei: meningite, abcese cerebrale, tromboflebita sinusurilor carotidiene  Occipitalul Os nepereche, median, în partea posterioară și inferioară a neurocraniului gaura occipitală mare- în jurul ei se grupează părțile constitutive ale osului a. porțiunea bazilară- anterior de g. occ mare b. solzul occipitalului- post de g. occ mare c. 2 porțiuni laterale- completează g. occ mare - intrauterin, cele 4 porțiuni sunt izolate, ulterior se sudează, alcătuind un singur os - occipitalul prezintă: - față endocraniană - față exocraniană - 4 mg - 4 unghiuri  Occipitalul Orientare: - ant- fața concavă - inf- gaura mare pe care o prezintă osul Gaura occipitală mare- - formă ovală, alungită antero-posterior - realizează comunicarea între canalul vertebral și cavitatea neurocr - trec: bulbul, nervii accesori și arterele vertebrale - meningele spinale se continuă cu meningele cerebrale - importanță și în măsurători antropologice  Occipitalul Fața exocraniană porțiunea bazilară orientată în jos, formează bolta faringelui în mijlocul ei se află tuberculul faringian anterior de tubercul se află o fosetă= bursa faringiană pe părțile laterale ale tubercului- rugozități- inserția M drept anterior și M lung ai capului  Occipitalul Fața exocraniană Solzul occipitalului protuberanța occipitală externă- de la ea pleacă: - creasta occipitală externă- spre gaura occ mare - 3 perechi de linii curbe- se îndreaptă spre lateral: - linia nuchală supremă - linia nuchală superioară - linia nuchală inferioară - superior de protuberanță, scuama este netedă, răspunde pielii capului și M occipitali - face parte din calota craniană= plan occipital - inferior de protuberanță, scuama este accidentată- - liniile nuchale- inserții M SCM, spleniul capului, semispleniul capului, trapezul= plan nuchal- face parte din baza craniului  Occipitalul Fața exocraniană porțiunile laterale prezintă câte un condil occipital- articulare cu atlasul post de condili se află fosa condiliană- depresiune- străbătută de canalul condilian pt o V emisară ant de condili se află canalul hipoglosului- N cranian XII  Occipitalul Fața endocraniană concavă și orientată antero-superior raport cu meningele și encefalul a. Porțiunea bazilară - clivus- șanț larg realizat împreună cu lama patrulateră a S - adăpostește bulbul și puntea - lateral de clivus- șanț al sinusului pietros inferior  Occipitalul Fața endocraniană Solzul occipitalului eminența cruciformă- : - protuberanța occipitală internă- de la ea pornesc: - 2 ramuri orizontale- șanțurile sinusurilor transverse - o ramură verticală superioară- șanțul sinusului sagital superior - o ramură verticală inferioară- creasta occipitală internă- se prinde coasa cerebelului - uneori, în locul crestei se află un șanț- pt sinusul occipital - împarte fața endocraniană a solzului în: - 2 fose cerebrale- situate superior - 2 fose cerebeloase- situate inferior de protub occ int - pe partea laterală a scuamei- șanțul sinusului sigmoidian, care continuă șanțul sinusului transvers  Occipitalul Fața endocraniană Porțiunile laterale tubercul jugular- proeminență la unirea cu porțiunea bazală, superior de condilul occipital și de canalul hipoglos - lateral și posterior de tubercul- porțiunea verticală a șanțului sinusului sigmoid  Occipitalul Marginile - 4 - 2 margini superioare - 2 mg inferioare a. Marginile superioare= lambdoide - dințate - artic cu parietalele- sutura lambdoidă  Occipitalul Marginile - 4 b. Marginile inferioare- - se artic cu temporalele - împărțite de procesul jugular în 2 părți aprox. egale: - porțiunea mg inf situate post de proc jugular= mg mastoidiană- se artic cu mastoida - porțiunea mg inf situată ant de proc jugular- se alătură stâncii T- delimitează fisura pietro- occipitală - aceasta se continuă post, lateral de condilul occ- cu o scobitură largă= incizură jugulară- formează gaura jugulară- împreună cu incizura omoloagă de pe mg post a stâncii T  Occipitalul Marginile - 4 b. Marginile inferioare- - gaura jugulară- împărțită de o spină osoasă- proces jugular pe ambele oase- formează 2 compartimente: - anterior- N glosofaringian - posterior- N vag, N accesor, V jugulară internă  Occipitalul Unghiurile - 4 - unghiul superior- - format la unirea celor 2 mg lambdoide- pătrunde între cele 2 oase parietale - unghiul anterior- -porțiunea bazilară- se artic cu corpul sfenoidului - unghiurile laterale- - la unirea mg lambdoide cu mg mastoidiene - la locul de articulare a T cu P  Occipitalul Unghiurile - 4 - unghiul superior- - format la unirea celor 2 mg lambdoide- pătrunde între cele 2 oase parietale - unghiul anterior- -porțiunea bazilară- se artic cu corpul sfenoidului - unghiurile laterale- - la unirea mg lambdoide cu mg mastoidiene - la locul de articulare a O cu T si P  Parietalul între F și O, superior de T aparține numai calvariei formă patrulateră- prezintă: - 2 fețe- exterioară/interioară - 4 mg - 4 unghiuri Orientare: - medial- fața concavă - inf- mg scobită - ant- unghiul cel mai ascuțit  Parietalul Fața exterioară convexă eminența= tuberozitate parietală (bosă)- proeminență rotunjită- poate fi palpată sub piele inferior de eminență se află 2 linii: - linia temporală superioară- inserția fasciei M temporal - linia temporală inferioară- inserția M temporal (+ în fosa temporală) - gaura parietală- aproape de mg superioară și de unghiul postero-superior al P- - V emisară parietală  Parietalul Fața interioară concavă șanțuri arteriale- artera meningee mijlocie și ramurilor sale impresiuni digitiforme și eminențe mamilare șanțul sinusului sagital superior- de-a lungul mg superioare (2 semișanțuri care se articulează între cele 2 P) - șanțul e mărginit de mici depresiuni= fosete= foveole granulare- adăpostesc granulațiile arahnoidiene - șanțul sinusului sigmoid- lângă unghiul mastoidian- - continuă șanțul omonim de pe O și se continuă cu un șanț omonim pe mastoidă  Parietalul Margini - marginea superioară= sagitală- groasă și dințată - se artic cu cea opusă→ sutura sagitală - mg inferioară= solzoasă- scobită - se artic cu solzul T- formează sutura solzoasă - mg anterioară= frontală- dințată- - se artic cu solzul F- fromează sutura coronară - mg posterioară= occipitală- dințată - se artic cu solzul O- sutura lambdoidă  Parietalul Unghiurile - antero-superior= frontal - antero-inferior= sfenoidal - postero-inferior= mastoidian - postero-superior= occipital  Temporalul os pereche, neregulat situat pe laturile scheletului capului, între O, P și S mai multe porțiuni care s-au contopit în timpul dezvoltării intrauterine: - porțiune solzoasă - porțiunea timpanică - porțiunea pietroasă= stânca temporalului - proces stiloidian - mastoida Orientare: - superior- porțiunea solzoasă - lateral- fața solzului de care se desprinde un proces (zigomatic) - anterior- extremitatea liberă a acestui proces  Temporalul Porțiunea solzoasă circulară prezintă: - o circumferință - o față cerebrală - o față temporală  Temporalul Porțiunea solzoasă 1. Circumferința: - porțiunea liberă- neregulată și zimțată - se artic: ant- aripa mare S- sutura sfeno-scuamoasă - post- P- sutura scuamoasă b. porțiune aderentă- - sudată post cu mastoida - sudată ant cu porț pietroasă a T - între porțiunea liberă și porțiunea aderentă- incizura parietală- intră unghiul postero- inferior al P  Temporalul Porțiunea solzoasă 2. Fața laterală= fața temporală - netedă - face parte din fosa temporală- dă inserție M temporal - șanțuri vasculare- A temporală mijlocie - procesul zigomatic- prezintă: - un vârf- dințat- se artic cu osul zigomatic- arcada zigomatică - 2 mg- cea superioară- inserția fasciei temporale - ce inf- inserția M maseter -baza  Temporalul Porțiunea solzoasă 2. Fața laterală= fața temporală - procesul zigomatic- baza: - se unește cu solzul T- se bifurcă, dând naștere unui unghi drept: - rădăcina transversală= tubercul articular - rădăcină longitudinală- continuă înapoi direcția procesului zigom., trece sup de orificiul acustic extern și se continua cu creasta supramastoidiană - din rădăcină se desprinde proc. retroarticular- prelungire ce coboară pe peretele ant al meatului auditiv extern - între cele 2 rădăcini- fosa mandibulară: - parte anterioară= față articulară -artic cu capul mandibulei- ATM - sup și post de orificiul acustic extern- spina suprameatică Henle- lamelă rugoasă - post de spină- foseta suprameatică- răspunde antrului mastoidian - ambele au importanță în trepanarea mastoidei  Temporalul Porțiunea solzoasă 3. Fața medială= cerebrală - concavă și neregulată- șanțuri vasculare- ramuri ale A meningee mijlocii - impresiuni digitiforme, eminențe mamilare - fisura pietroscuamoasă- intrauterin- -între scuamă și fața anterioară a stâncii temporalului - la adult fisura dispare- rămâne o linie sinuoasă, vizibilă la limita dintre porțiuni  Temporalul Porțiunea timpanică - formează cea mai mare parte a meatului auditiv extern (o mică parte e formată de porțiune solzoasă) - La făt și nou născut- porț timpanică e formată dintr-un cerc incomplet, deschis în sus= inel timpanic- prezintă șanțul timpanic- se inseră membrana timpanică - la adult- porț timpanică e un jgheab, ce prezintă: - 2 fețe: - postero-sup - antero-sup - 2 mg - 2 extremități  Temporalul Porțiunea timpanică Fața postero-sup - concavă- -formează pereții ant, inf și post ai meatului acustic extern osos - peretele sup- e format de scuamă  Temporalul Porțiunea timpanică - fața antero-inf a porț timpanice- continuă post fosa mandibulară - mg anterioară- partea laterală a ei se sudează cu scuama- fisura timpano-scuamoasă - între parte medială și scuamă- creast tegmentală- formează 2 fisuri: - fisura pietro-timpanică- iese N coarda timpanului din cavit timpanică - fisura pietro-scuamoasă- între creasta tegmentală și scuamă - mg post-în interiorul meatului auditiv- se sudează lateral cu scuama și medial cu stânca - între extremittea externă și procesul mastoidian- fisura timpano-mastoidiană- conține țesut conjunctiv- iese ramura articulară a N vag din canalul mastoidian.  Temporalul Porțiunea timpanică - fața antero-inf a porț timpanice- continuă post fosa mandibulară - mg anterioară- partea laterală a ei se sudează cu scuama- fisura timpano-scuamoasă - între parte medială și scuamă- creast tegmentală- formează 2 fisuri: - fisura pietro-timpanică- iese N coarda timpanului din cavit timpanică - fisura pietro-scuamoasă- între creasta tegmentală și scuamă - mg post-în interiorul meatului auditiv- se sudează lateral cu scuama și medial cu stânca - între extremittea externă și procesul mastoidian- fisura timpano-mastoidiană- conține țesut conjunctiv- iese ramura articulară a N vag din canalul mastoidian.  Temporalul Porțiunea timpanică - extremit laterală a meatului- porul acustic extern osos - extremit internă a meatului și a porț timpanice- șanț timpanic-  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului - forma unei piramide cu vârful îndreptat medial și înainte - baza piramidei e mascată de mastoidă - prezintă: - 3 fețe: anterioară= cerebrală - inferioară- exocraniană - posterioară= cerebeloasă - 3 margini - vârful  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Fața anterioară= cerebrală - endocraniană, privește anterior și superior - impresiunea trigemenului- lângă vârful stâncii- se află ggl Gasser sau ggl semilunar al trigemenului - eminența arcuată- lateralde eminența trig.- e determinată de canalul semicircular anterior al urechii interne - tegmen timpani- peretele superior al cavității timpanice- anterior de eminența arcuată- suprafață plană și subțire- trimite creasta tegmentală care se insinuează între stâncă și porțiunea timpanică, formând fisura pietro-timpanică și fisura pietro- scuamoasa  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Fața anterioară= cerebrală - 2 orificii - hiatul canalului facialului - hiatul canalului N pietros mare și mic- se continuă fiecare cu câte un șanț  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Fața posterioară= cerebeloasă - endocraniană, - privește posterior și inferior - orificiul acustic intern- se continuă în interiorul stâncii cu meatul acustic intern - fosa subarcuată- lateral și superior, aproape de mg sup- punct de osificare - orificiul extern al apeductului vestibulului- mai lateral- fisură oblică  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Fața inferioară - exocraniană - subdivizată în 3 zone: zona laterală zona mijlocie zonă medială- internă  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Fața inferioară a. zona laterală- prezintă dinafară-înăuntru: - gaura stilomastoidiană- orificiul inferior al canalului facialului - proces stiloid- aparține aparatului hioidian -se inseră un mănunchi de mușchi și de ligamente -M stiloglos, stilofaringian, stilohioidian -lig. stilomandibular și stilohioidian  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Fața inferioară b. zona mijlocie - fosa jugulară- excavație profundă= golful superior al venei jugulare interne - canaliculului mastoidian- pe peretele lateral  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Fața inferioară c. zona medială- internă - orificiul extern de intrare al canalului carotidian- ACI- situat înaintea fosei jugulare - canalicule carotico-timpanice- pe perele lateral al canalului carotidian- - foseta pietroasă- între orificiul carotidian și fosa jugulară- creastă proeminentă, pe care se află o depresiune- - ggl inferior al N glosofaringian - în fundul fosetei- orificiul pt canaliculul timpanic  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Fața inferioară c. zona medială- internă - înainte și lateral de canalul carotidian- deschiderea exterioară a canalului musculo- tubar- în acest canal se află o lamelă osoasă orizontală= septul canalului- îl împarte în 2 compartimente: - semicanal superior- al M tensor al timpanului - semicanal inferior- al tubei auditive - mai medial, spre vf stâncii se află o zonă rugoasă- M ridicător al vălului palatin  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Marginea superioară -separă fața anterioară de cea posterioară -șanțul sinusului pietros superior -lângă vf stâncii, mg sup prezintă o scobitură- N trigemen - participă la limita dintre FCM și FCP  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Marginea posterioară - se alătură mg inferioare a occipitalului cu care se articulează la extremități iar porțiunea mijlocie rămâne liberă- delimit gaura jugulară - dinăuntru-înafară prezintă: - șanțul sinusului pietros inferior - fisura pietro-occipitală- mai lateral - fosetă triunghiulară pt deschiderea orif extern al canaliculului cohleei - spina jugulară- vezi osul occipital  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Marginea anterioară - sudată lateral cu solzul temporalului - medial delimitează gaura ruptă- împreună cu aripa mare S Vârful - prezintă orif intern al canalului carotidian - orificiul canalului musculo-tubar - vârful intră în unghiul format de corpul cu aripa mare ale S  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Baza stâncii - acoperită în mare parte de porțiunea timpanică și de scuamă - prezintă: - o față exocraniană - o față endocraniană - o circumferință  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Baza stâncii a. fața exocraniană- convexă - se termină printr-o proeminență- procesul mastoid- se inseră M SCM, spleniul capului și lungul capului - pe fața medială a proc mastoidian- scobitura mastoidiană- pântecele posterior al M digastric - medial de scobitură- șanțul A occipitale - superior de proc mastoidian- orificiul mastoidian- o venă emisară  Temporalul Porțiunea pietroasă= stânca temporalului Baza stâncii b. fața endocraniană- șanțul sinusului sigmoid- continuare a șanțului omonim de pe parietal c. circumferința:- groasă și dințată - începe la incizura parietală de unde continuă mg parietală a scuamei - se artic ant cu P- sutura pietro-mastoidiană - post cu occipitalul- sutura occipito-mastoidiană  Temporalul Cavitățile și canalele legate de oganul vestibulo-cohlear 1. Meatul acustic extern - orientat medial, inferior și anterior - orificiul lui extern e situat sub rădăcina longitudinală a proc. zigom - tavanul e format de solzul T și porțiunea timpanică a T (cea mai mare contribuție)  Temporalul Cavitățile și canalele legate de oganul vestibulo-cohlear 2. Cavitatea timpanică - situată în stânca T - aparține urechii mijlocii- conține cele trei oscioare- ciocanul, nicovala și scărița - conține 2 M: tensor al timpanului și M scăriței  Temporalul Cavitățile și canalele legate de oganul vestibulo-cohlear 3. Labirintul osos - cavitățile și formațiunile osoase ale urechii interne - situat în stânca T - face parte din organul vestibulo-cohlear  Temporalul Cavitățile și canalele legate de oganul vestibulo-cohlear 4. Meatul acustic intern - începe pe fața post a stâncii prin orif acustic intern (porul acustic intern) - merge paralel cu axul stâncii și se termină la o lamă osoasă care aparține urechii interne- reprezintă fundul meatului acustic intern - e împărțit în 4 compartimente: - compartimentul antero-superior constituie începutul canalului facialului - prin celelalte compartimente ies din urechea internă ramurile N vestibulo-cohlear  Temporalul Cavitățile și canalele legate de oganul vestibulo-cohlear 5. Canaliculul timpanic - începe în fossula petrosa și se termină în cavitatea timpanică - prin el intră N timpanic- ram al N glosofaringian - intră A timpanică inferioară 6. Canalul musculo-tubar - începe pe fața inf a stâncii și se termină în cavit timpanică  Temporalul Cavitățile și canalele legate de oganul vestibulo-cohlear 7. Celule mastoidiene- cavități pneumatice cu mucoasă - cavitățile mastoidiene comunică cu cavitatea timpanică- favorizează inflamația lor în otite 8. Apeductul vestibulului - canal îngust ce pleacă din vestibulul osos al urechii interne și se deschide pe fața post a stâncii prin orif extern al apeductului vestibulului - trece ductul endolimfatic  Temporalul Cavitățile și canalele legate de oganul vestibulo-cohlear 9. Canaliculul cohleei - pleacă din scala timpanică a melcului și se deschide pe mg post a stâncii temporalului, înaintea fosei jugulare - la omul viu e închis de un dop de țesut conjunctiv 10. Canaliculele carotico-timpanice - 2 canale fine care pornesc de pe peretele lateral al canalului carotidian și se deschid în casa timpanului - trec N carotico-timpanici- din px simpatic carotidian intern - arcadele carotico-timpanice- din carotida internă  Temporalul Cavitățile și canalele formate Cavitățile și canalele independente de oganul vestibulo-cohlear 1. Canalul facialului - are 3 porțiuni: - prima- în compartimentul antero-sup al meatului acustic intern, -pe fața anterioară a stâncii cotește brusc→ genunchiul canalului facialului- ggl geniculat al N facial- - a doua porțiune continuă genunchiul canalului și merge paralel cu axul stâncii până la baza acestuia, unde cotește din nou, continuându-se cu a treia porțiune - porțiunea a treia se termină la gaura stilomastoidiană - conține N facial- pătrunde prin compartimentul antero-superior al meatului acustic intern, urmează coturile canalului și îl părăsește la nivelul g stilomastoidiene  Temporalul Cavitățile și canalele formate Cavitățile și canalele independente de oganul vestibulo-cohlear 2. Canalul carotidian - începe pe fața inferioară a stâncii -orificiul extern - se termină la vârful stâncii- orificiul intern - trec A carotidă internă și px carotidian intern (simpatic) care pătrunde în neurocraniu