Curs 8 Instituții politice PDF

Curs 8 Instituții politice PARLAMENTUL I  CUPRINS ⚫ Caracterizare generală ⚫ Funcțiile Parlamentului ⚫ Structura ⚫ Organizarea internă ⚫ Funcționarea Parlamentului ⚫ Statutul parlamentarilor ⚫ Actele Parlamentului  Caracterizare ⚫ Toate...

Curs 8 Instituții politice PARLAMENTUL I  CUPRINS ⚫ Caracterizare generală ⚫ Funcțiile Parlamentului ⚫ Structura ⚫ Organizarea internă ⚫ Funcționarea Parlamentului ⚫ Statutul parlamentarilor ⚫ Actele Parlamentului  Caracterizare ⚫ Toate democraţiile din lume au un parlament ⚫ Într-o definiţie foarte largă: ⚪ parlamentele sunt reprezentanţii autentici ai voinţei poporului ⚫ Intr-o definiție restrânsă, instituțională: ⚪ parlamentul apare ca o instituție politică și juridică formată din una sau mai multe corpuri, adunări sau camere, fiecare alcătuită dintr-un numar de membri dispunând de putere de decizie ⚫ Quod omens similter tangit, ab omnibus comprobetur (ceea ce priveşte pe toţi, trebuie aprobat de toţi) ⚪ Autorităţi special create pentru exprimarea voinţei politice a poporului, care beneficiază de autoritatea suverană de a aproba legi  Funcțiile Parlamentului ⚫ Clasificare ⚪ Funcția deliberativă – asigură reprezentarea intereselor principale din rândul societății și cadrul instituțional pentru dezbaterea/nogocierea între acestea ⚪ Funcția legislativă – adoptarea legilor care stabilesc normele de conduită primare ⚪ Funcția constituantă – reglementează norme de rang constituțional ⚪ Funcția strategică - stabilirea direcțiilor principale ale activității social-economice, culturale, statale și juridice ⚪ Funcția de gestionare a resursei umane în funcții de conducere - alegerea formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea unor autorități statale ⚪ Controlul parlamentar – asupra executivului ⚪ Funcția de realizarea a politicii externe - conducerea în politica externă ⚪ Funcția de autoreglementare - atribuțiile Parlamentului privind organizarea internă și funcționarea sa ⚪ Funcția jurisdicțională (nu există în România)  Funcția legislativă ⚫ Emiterea de norme juridice obligatorii la nivelul statului, inclusiv pentru executiv și pentru autoritatea judecătorească ⚫ Conceptul de lege – sens larg + sens restrâns ⚫ Competența ⚪ Art. 61 alin. 1: Parlamentul este unica autoritate legiuitoare ⚪ Limite Executiv - inițiativa legislativă, delegarea legislativă, promulgarea legilor, atribuția de a cere reexaminarea și de a sesiza Curtea Constituțională Popor – inițiativa populară (legislativă și constituțională) Curtea Constituțională – controlul de constituționalitate Domeniul rezervat legii  Tipuri de legi ⚫ Constituționale: ⚪ legile de revizuire a Constituției ⚫ Organice: ⚪ În domeniul relațiilor sociale stabilit de art. 73 alin. 3 Constituție (de ex., organizarea generală a învățământului) ⚪ Alte cazuri în care prin Constituția se prevede că se adoptă legi organice (de ex. legea cetățeniei) ⚫ Ordinare: ⚪ Vizează orice alte relații sociale care nu intră în sfera domeniului legilor constituționale și al legilor organice ⚫ Discuție ⚪ Legile asupra căruia Guvernul își angajează răspunderea în fața Parlamentului: legi organice, legi ordinare, legi de aprobare OUG sau OG, legi complexe? ⚪ Legea de abilitare? ⚪ Legile de aprobare a OUG și OG ⚪ Legile bugetare: Guvernul inițiator, Parlamentul aprobă ⚪ Legile interpretative DCC nr. 61/2017 ⚪ Actul normativ cu caracter individual DCC 600/2005 ⚪ Legi-cadru  Funcția de strategie ⚫ Parlamentul decide în cele mai importante domenii prevăzute la nivel constituțional ⚪ Prin legiferare ⚪ Prin primirea mesajului Președintelui României ⚪ Declararea stării de război, a mobilizării generale sau parțiale ⚪ Suspendarea sau încetarea ostilităților militare ⚪ Examinarea rapoartelor CSAT și ale Curții de Conturi (și ale altor autorități administrative autonome)  Funcția de control ⚫ Exercitarea acestei funcții depinde de regimul politic ⚪ prezidențial, parlamentar, semiprezidențial, de adunare ⚫ În România, atribuții de control pentru realizarea funcției de control sunt: ⚪ Suspendarea Președintelui României ⚪ Votul de încredere pentru învestirea Guvernului ⚪ Retragerea încrederii acordate Guvernului ⚪ Numirea a șase judecători la Curtea Constituțională ⚪ Numirea și revocarea Avocatului Poporului ⚪ Numirea consiliilor de administrație la SRTV și SRR ⚪ Numirea, la propunerea Președintelui României, a șefilor serviciilor de informații  Controlul parlamentar ⚫ Caracterizarea controlului ⚪ Necesar ⚪ Deplin ⚪ Diferențiat ⚫ Întinderea dreptului de control în sistemul separației puterilor, mai ales în legătură cu puterea jurisdicțională ⚫ Controlul vizează autoritățile și instituțiile care se află în raporturi constituționale cu Parlamentul ⚫ Formele și mijloacele de control ⚪ Control prin dări de seamă, mesaje, rapoarte, programe prezentate Parlamentului ⚪ Control prin comisiile parlamentare ⚪ Control prin întrebări și interpelări, moțiuni ⚪ Dreptul deputaților și senatorilor de a cere și obține informațiile necesare ⚪ Controlul exercitat prin rezolvarea petițiilor cetățenilor ⚪ Controlul exercitat prin Avocatul Poporului  Control prin dări de seamă, mesaje, rapoarte, programe prezentate Parlamentului ⚫ Control direct asupra activității autorităților statale ⚫ Parlamentul ascultă mesajul Președintelui României ⚫ Parlamentul ascultă și aprobă Programul de guvernare ⚫ Parlamentul ascultă anual raportul Curții de Conturi ⚫ Parlamentul ascultă raportul Avocatului Poporului ⚫ Serviciile de informații SRI, SIE au obligația de a prezenta anual raportul de activitate Parlamentului  Control exercitat prin comisii parlamentare ⚫ Finalitatea controlului: ⚪ politică, juridică, socială ⚫ Obiectiv: ⚪ ancheta parlamentară vizează cercetarea, documentarea și controlul problemelor de interes public care sunt legate prin natura lor de binele comun și de apărarea interesului național ⚫ Scop: ⚪ lămurirea, clarificarea împrejurărilor și cauzelor în care s-au produs evenimentele supuse cercetării, nu se cercetează persoane ⚫ Tipuri de comisii: DCC nr. 720/2017 ⚪ Control exercitat de comisiile permanente – de ex., comisiile privind controlul asupra serviciilor ⚪ Control exercitat prin comisii de anchetă/comisii speciale – de ex., comisii special create ⚫ Comisiile de anchetă nu au caracter jurisdicțional (nu se judecă și nu se dau sentințe)  Comisii parlamentare de anchetă ⚫ Persoane ce participă la comisii ⚪ Citarea persoanelor care lucrează în cadrul Guvernului sau a celorlalte organe ale administrației publice care au obligația constituțională ca, în cadrul raporturilor dintre Parlament și Guvern și al exercitării funcției de control parlamentar a comisiei de anchetă, să furnizeze informațiile solicitate de aceasta ⚪ Invitarea în fața comisiei de anchetă a oricărei persoane care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul anchetei Persoane care reprezintă în virtutea funcției lor de conducere autorități/instituții publice ce nu se află sub control parlamentar – au obligația de a participa la comisie potrivit obligației de loialitate constituțională Alte persoane care nu au nicio tangență cu instituțiile statului – participarea la comisie este la latitudinea lor  Control exercitat prin întrebări, interpelări și moțiuni ⚫ Definiție ⚪ Întrebări – cereri adresate de către parlamentari diferitelor organe cu stat cu privire la activitatea analizată în Parlament sau cu privire la alte probleme sociale, economice, culturale sau legale ⚪ Interpelări – solicitări adresate executivului cu arătarea obiectului și a motivării, urmate de dezbateri, uneori și de vot ⚪ Moțiune simplă – exprimă poziția unei Camere cu privire la activitatea unui membru al Guvernului sau a unei probleme de politică internă sau externă ⚪ Moțiunea de cenzură – forma prin care se retrage încrederea în Guvern din partea Parlamentului ⚫ Titularii: ⚪ deputații și senatorii ⚫ Subiectele de drept care răspund: ⚪ Guvernul și membrii săi ⚫ Forma ⚪ Întrebări – orale sau scrise ⚪ Interpelări – scrise ⚪ Moțiuni ⚫ Sancțiune ⚪ Interpelare – adoptarea unei moțiuni simple ⚪ Moțiunea individuală – nu este urmată de sancțiune ⚪ Moțiunea de cenzură – este urmată de sancțiune  Controlul exercitat prin solicitarea de informații ⚫ Guvernul și celelalte organe ale administrației publice sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat și de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora ⚫ Solicitarea de informare în cazul propunerilor legislative cu impact bugetar este obligatorie  Controlul exercitat prin petiții ⚫ Definiție: ⚪ reclamație, contestație adresată parlamentului ⚫ Discutarea petițiilor în ședințele publice ⚫ Petițiile trebuie scrise, semnate și să conțină datele de identificare ale petiționarilor ⚫ Se rezolvă de o comisie competentă ⚪ Sesizarea autorității publice competente ⚪ Clasarea ⚪ Sesizarea Camerei  Controlul prin Avocatul Poporului ⚫ Desemnat de Parlament pentru un mandat de 5 ani ⚫ Prezintă anual rapoarte în fața Parlamentului cu privire la activitatea sa de apărare și garantare a drepturilor cetățenilor în raporturile cu autoritățile publice ⚫ Are competențe cu privire la controlul de constituționalitate ⚪ Legi înainte de promulgare ⚪ Legi și ordonanțe după intrarea în vigoare  Funcția de realizare a politicii externe ⚫ Dreptul național și dreptul UE ⚪ Art. 11 alin. 1 și art. 148 alin. 2 si 4 – Parlamentul aplică cu bună credință obligațiile rezultate din actul aderării ⚪ Prioritatea de aplicare a dreptului UE față de legile interne, dar NU față de Constituție în controlul de constituționalitate ⚫ Dreptul național și dreptul internațional public ⚪ Art. 11 - ratificarea tratatelor de către Parlament fără a contraveni Constituției  Atribuțiile Parlamentului privind organizarea internă și funcționarea sa ⚫ Validarea sau anularea alegerii parlamentarilor ⚫ Adoptarea regulamentului de organizare și funcționare ⚫ Alegerea organelor interne ale Camerelor Parlamentului ⚫ Stabilirea bugetului propriu al Camerelor –autonomia bugetară ⚫ Unele atribuții privind statutul parlamentarilor – procedura ridicării imunității parlamentare  Structura Parlamentului ⚫ Tipuri de parlamente: ⚪ Parlamente unicamerale – cu o singură cameră ⚪ Parlamente bicamerale/multicamerale – cu două sau mai multe camere ⚫ Structura parlamentului este în strânsă legătură cu structura de stat ⚪ Stat unitar – parlament unicameral, dar și bicameral ⚪ Stat federal – parlament bicameral, dar Venezuela este o federație și are parlament unicameral ⚫ Modalitate de reprezentare ⚪ Prima cameră – camera aleasă, reprezintă poporul/națiunea ⚪ A doua cameră – reprezintă statele federate/regiunile, poate fi aleasă sau numită  A doua cameră - tipuri ⚫ Camera aristocratică ⚪ corespunde originilor Parlamentului, fiind o fază tranzitorie între regimurile aristocratice și cele democratice ⚫ Camera federală ⚪ corespunde structurii federale a statului, prima din camere reprezentând interesele federației, iar a doua reprezentând interesele statelor membre, popoarelor, națiunilor ⚫ Camera democratică ⚪ cea de-a doua cameră a parlamentelor bicamerale din statele unitare poate fi aleasă direct sau indirect ⚫ Discuție ⚪ apariția unei camere economice – consilii economice cu rol consultativ – ex. CES în România  Bicameralismul în statele unitare ⚫ Justificări: ⚪ Reprezentarea fidelă a voinței populare și eficiența sporită ⚪ Ingeniozitatea constituțională a doua cameră aduce ponderare în activitatea legislativă ⚪ Înlăturarea despotismului parlamentului chibzuință în alcătuirea legii ⚫ Rezerve și critici: ⚪ Înmulțirea conflictelor constituționale ⚪ Încetinirea activității legislative ⚪ Necesitatea unor criterii obiective pentru diferențierea/delimitarea competențelor celor două camere  Bicameralismul românesc ⚫ Structură unitară a statului: ⚪ parlament bicameral – Camera Deputaților+ Senatul ⚫ Ambele camere alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat ⚫ 1991 – Bicameralism diferențiat instituțional ⚫ 2003 - Bicameralism diferențiat funcțional (adoptarea legilor) ⚫ Bicameralism perfect egalitar – în privința legilor de revizuire a Constituției